Cele mai vechi surse din Imperiul Roman despre apariția creștinismului

Tacit: „Hristos, de la care (creștinii) își iau numele, a suferit pedeapsa capitală în timpul domniei lui Tiberiu, prin unul din procuratorii noștri, Pontiu Pilat. Și astfel o superstiție rea, pentru moment stăvilită, a izbucnit în Iudeea, prima sursă a răului, dar chiar și la Roma.” Flavius Josephus: „Pe atunci exista un bărbat înțelept pe […]

În așteptarea Învierii

Între Denii și Paște ne aflăm într-un interval în care slujbele încetează și suflarea creștină amuțește, până la chemarea preotului: „veniți, de luați lumină!”. Mintea e invitată să își întindă limitele pentru a cuprinde paradoxurile unui Dumnezeu făcător al vieții, care coboară la moarte. Fiind simultan „în mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, ca […]

Femeie, maiestatea ta

Înainte ca Fiul să împlinească ce Dumitru Staniloae a numit „restaurarea omului”, Tatăl a rânduit ca femeia să fie ridicată la treapta deplinei sale împliniri. Când Fecioara este chemată să fie parte în taina unui scenariu cosmic, ce dă sens creației, Dumnezeu ar fi putut folosi versul: „femeie, maiestatea ta!”. Acesta era statutul rezervat pentru […]

Toleranța și intoleranța, de la păgânism la New Age

Modernii spun așa: creștinii au adus în Europa intoleranța. Pentru că e specific mentalității monoteiste să vadă erezii și în cele mai mici abateri de la aceeași credință, și să vrea să le stârpească. În schimb, uitați ce toleranți erau păgânii care, când întâlneau alte popoare, le echivalau zeii. Spuneau că Zeus e Jupiter și […]

Două idei de care se tem

Doar pentru două teme am observat că e impus criteriul autenticității: pentru credință și patriotism. Când cineva vorbește public despre una din cele două, presa devine scrupuloasă și circumspectă, pe principiul: să vedem, spune asta, dar și crede? spune asta, dar și face? Inevitabil, sunt folosite sintagme ca „retorică naționalistă”, e ironizat „fariseismul”, „falsul patriotism”, […]

Fundătura ateismului și relativismului moral

Am avut o discuție cu un român englezit, care îmi reproșa că exagerez cu „indignarea morală” în cazul Netflix. Argumentele lui erau de felul următor, și le rezum pentru că sunt tipice pentru mentalitatea omului post-modern: atâta timp cât nu s-a dat o sentință judecătorească, nu ai nicio dovadă că Netflix a făcut ceva ilegal, […]

Învinși de nepăsare și frică

A venit, în sfârșit, prima duminică după două luni cu bisericile închise! O zi în care credincioșii au fost ținuți preponderent tot în afara ei, dar măcar au putut participa din curte sau de pe trotuar la slujbă. A fost și prima slujbă de după primul Paște la care românilor li s-a interzis să participe […]

Două feluri de a vedea lumea și virusul

Omul tradițional crede în Dumnezeu și încearcă să se debaraseze de idolii lumii. Omul modern nu crede în Dumnezeu și își pleacă genunchii altor idoli: ai hedonismului, ai scientismului. Primul vede în lume armonia operei unui Creator, care a instituit legi universale și un sens al curgerii timpului.Al doilea crede că lumea e rodul hazardului, […]

Războiul anilor ce vin

Politic, miza anilor ce vin, sub marea depresiune în care am intrat, rămâne aceeași: lupta între globalizare și statul național. Nu între stânga și dreapta, nu între partide, nu între ideologiile clasice – cu excepția cazului în care aceste idei și grupări se poziționează pe acest aliniament al marii înfruntări, într-o măsură oarecare. Cei care […]

Pomenirea lui Eminescu

Un popor cu rădăcinile în preistorie, cu o statalitate recentă, a clădit doar două instituții colosale. Ambele au origini străine, dar sunt atât de discrete și de insidioase, încât străinii riscă să nici nu le observe. Prezentul ne e controlat de eterna Securitate. Mereu dispusă să ne vândă hegemonilor fiecărei epoci, să ne schingiuiască și […]

« Previous 1 2 3 Next »