evadare.ro
Ce am scris mai important
Ghiduri pentru înțelegerea mai în profunzime a Marii Resetări

Cum se adună și cum se împarte bugetul României

Începem cu o veste bună. În 2026, țara noastră se așteaptă să aibă cel mai mare PIB din toată istoria ei, echivalentul a peste 409 miliarde euro. Un nou plafon psihologic spart (în lei: 2 trilioane și 45 de miliarde). Ceea ce ne menține pe un onorabil loc 12 în UE și 16 pe continent. Desigur, sunt mai multe probleme cu ficțiunea numită produs intern brut, care încearcă să măsoare totalitatea bunurilor și serviciilor generate. Nu e ceva adunat într-un loc, să poți să-l împarți, deci e departe de „plăcinta” bugetului. Însă e o cifră cheie, pentru că la ea se raportează multe alocări și astfel face să pară mai mici decât în realitate deficitul și unele cheltuieli.

Bogăția respectivă e rodul efortului unei populații ocupate de 7,6 milioane din locuitori. Între ei, sunt 5.166.000 de salariați, plătiți, în medie, cu un câștig lunar net de 5.502 lei (circa 1.100 euro). Majoritatea, cu o leafă sub 820 de euro, mulți cu noul minim de 540 de euro. Din masa salarială, 1,3 milioane sunt salariați bugetari, care sunt împărțiți astfel:

Evident, creșterea așteptată de 1% a PIB-ului beneficiază și de contribuția directă sau indirectă a mai multor categorii, care lucrează: în agricultură, sunt antreprenori sau liber-profesioniști. Și cei 4,7 milioane de pensionari, cei 500.000 de șomeri, studenții, cei plătiți la negru sau la gri, ba chiar și cei 3,4 milioane de copii și adolescenți, care primesc alocație… toți contribuie măcar prin taxele pe consum sau pe proprietăți. Consumul e menținut și de remitențele milioanelor de români din afara granițelor, de investițiile străine șamd.

deficitul comercial

Problema și mai mare cu PIB-ul invocat e că nu prea mai e al nostru. Cel mai mare exportator, Dacia, e a francezilor, care îi transferă gradual producția în fabrici din Maroc, Turcia, China, Brazilia. Exporturile agricole sunt ale corporațiilor multinaționale. În cea mai mare companie, Petrom, statul mai are doar o cincime, iar austriecii de la OMV 51%.

În 2025, România a exportat de 96,6 miliarde euro. În principal: mașini și echipamente de transport (46%), produse industriale (27%, în principal subansamble auto, aparatură, bunuri metalice și textile), agricole (12%), petrochimice (5%). Așadar, e incorect să vorbim de dezindustrializare, chiar dacă economia noastră nu mai are paleta vastă de produse din 1989, ci depinde de câteva corporații străine, din industria auto.

În același an a importat de 129 miliarde euro, cam din aceleași categorii. Rezultă un deficit comercial de 32,7 miliarde euro. Direct spus, consumăm mai mult decât vindem. Relația cu țările UE reprezintă 72% atât la importuri, cât și la exporturi, deci dependența de blocul comunitar e deplină. Alt neajuns e că exportăm ieftin lucruri neprelucrate (grâne, gaz, animale vii) și importăm scump, bunuri cu valoare adăugată mai mare.

Fapt care explică saltul îngrijorător al datoriei publice și private. Am sintetizat recent cum a explodat datoria publică în ultimii șase ani, cu aportul fiecărui guvern în parte. Între timp, a apărut și o ajustare statistică, prin includerea și ultimei luni din 2025. La finele anului, datoria era 1.138 miliarde lei (peste 227 miliarde euro). Ceea ce o menține, ca prin farmec, la 59,6% din PIB-ul anului trecut. Fix sub pragul pretins de tratatul de aderare la UE. Că o fi fost potriveală sau din creion, nu speculez.

bugetul cel mare al statului

Bugetul votat vineri de majoritatea parlamentară e doar o parte din gestiunea publică, fapt care poate crea confuzie. Bugetul general consolidat al statului include acel buget (central) al statului, plus bugetele locale și alte câteva bugete specializate, cu forme proprii de alimentare, ca bugetul de pensii, fondul asigurărilor de sănătate, de șomaj.

Când sunt adunate toate aceste componente, rezultă un buget general consolidat de 864 miliarde lei (aproape 173 miliarde euro, cheltuieli). După cum reiese din sinteza guvernamentală, suma e 42% din PIB. (Documentul a suferit ajustări după trecerea prin Parlament, până la forma promulgată, dar e util pentru unele sinteze oferite.)

Acel procentaj arată o filosofie fiscală sau capacitate organizatorică. Putem considera mai de stânga țările care taxează mult și oferă apoi servicii sociale generoase. În Europa, exemple de acest gen sunt Franța și Finlanda (ambele cu bugete de peste 57% din PIB). Nu sunt departe nici Austria (55%), Belgia (54), Suedia și Italia (50). Media UE e de 49%, pe care se găsesc Germania, Polonia, Norvegia. Cu 42%, noi suntem sub această medie, într-o zonă similară cu Marea Britanie, Cehia, Serbia. Abordări mai liberale, cu taxare mică, ar fi Statele Unite (buget de 38% din PIB), Irlanda (22%) sau Elveția (10% din PIB cuantumul bugetului). Dacă lucrurile merg prost, noi s-ar putea să avem deficitul cât au elvețienii tot bugetul, ca proporție din PIB.

Marea problemă e că acest buget al nostru are venituri de doar 736,5 miliarde lei (147 miliarde euro). De unde rezultă un deficit de 25,5 miliarde euro (127,7 miliarde lei). Și de-asta spuneam că e înșelătoare raportarea la PIB. Pentru că el e 6,2% din PIB. Dar nicio firmă sau gospodărie nu și-ar măsura așa partea pe care o are de împrumutat. Față de cât avem de cheltuit, deficitul e, în fapt, 14,7%. Atât ne lipsește din ce vrem să cheltuim. Ba, dacă îl raportăm la ce reușim să colectăm, am fi ca o persoană care împrumută în fiecare lună încă 17% din cât are salariu, pentru a trăi mai bine. Cum vom vedea, situația e chiar mai dramatică de atât în bugetul central al statului.

Când luăm în calcul și acele fonduri aparte, avem următorul tablou al proporțiilor:

Bugetul General Consolidat trebuie să acopere și deficitele interne ale componentelor sale: în principal de la Bugetul de Pensii și Asigurări Sociale (gestionat de Casa de Pensii) și de la Fondul Național de Sănătate (gestionat de Casa Națională și diferit de bugetul Ministerului Sănătății).

Un caz aparte e relația cu bugetele locale, reprezentate de cele 41 de județe și circa 3.200 de primării. Acelea colectează taxe și impozite locale, dar pentru o serie de taxe naționale acționează doar ca intermediar, după care primesc redistribuiri de la centru pentru a susține diferite activități (școli, spitale, dezvoltare). De aceea, e greu de estimat cât sunt veniturile proprii din taxe locale, circa 20%, după evaluări din alți ani. Cazurile diferă mult, unele comune și orașe colectează mult sub necesar și nu ar putea funcționa fără acele realocări.

După aceste transferuri între componentele bugetului, dar înainte de adăugarea deficitului, avem următoarea listă de venituri pentru anul 2026, pentru care am făcut grafica de mai sus:

pensii și asistență socială

Cei aproape 4,7 milioane de pensionari din sistemul public au o pensie medie brută de 554 euro.

Pensiile speciale sunt incluse în bugetul pensiilor civile de mai sus, cu un transfer de la bugetul central. (Pentru că provin parțial și din contribuțiile viitorilor beneficiari activi. De ele beneficiau magistrații și personalul auxiliar din Justiție, diplomații, parlamentarii, aviatorii și cei de la Curtea de Conturi.) O estimare a cuantumului lor de anul trecut era de 336 milioane euro pe an. Dar ele nu sunt evidențiate explicit, așa că sunt mai greu de evaluat cu precizie în bugetul actual, pe care îl discutăm. Cu ele și cu alt aport pentru pensiile mici, în 2026, bugetul de stat suportă cam 20% din Fondul de pensii. Adică mai alocă 31 miliarde lei (peste 6 miliarde euro) pentru deficitul acelui fond, care nu colectează cât are de plată. (Totalul ar fi acel 159 md. lei de mai sus.)

Pensiile militare (MApN, MAI, SRI etc) sunt separate, alimentate din bugetele ministerelor respective, fără o evidențiere limpede. Cu doi ani în urmă, fondul de pensii al MAI depășise 1,5 miliarde euro, cu 113.000 de beneficiari, ceea ce situează media pe la 1.100 euro lunar. Tot atunci, fondul de pensii al MApN era de peste 1 miliard de euro, cu 72.000 de pensionari, cu o pensie medie de 1.000 euro brut. Din aceeași perioadă datează și o estimare pentru fondul de pensii al serviciilor secrete, care era de circa 200 milioane euro, cu 12.000 de beneficiari, care încasau o pensie medie brută de 1.500 euro. Însumând aceste trei surse, putem evalua cheltuiala pentru pensiile militare la 2,7 miliarde euro, luând ca reper anii trecuți.

Deci punând împreună cheltuielile pentru toate tipurile de pensii, putem estima la circa 34,5 miliarde euro necesarul anual pentru seniori. Adică pensiile ocupă 23% din veniturile statului. O constrângere imposibil de ocolit pentru o țară tot mai îmbătrânită, dincolo de cum apreciem justețea împărțirii între pensii.

În bugetul pe 2026, e un capitol de 56,9 milioane lei pentru asistență socială, dar e un indicator înșelător, pentru că poate amalgama viramente către pensii, alocații și ajutoare sociale. De aceea, sunt mai lămuritoare câteva date din anii trecuți, centralizate de presă.

De alocațiile pentru copii beneficiază 3,4 milioane de minori: 719 lei pentru cei sub 2 ani sau cu handicap, respectiv 292 lei pentru cei între 2 și 18 ani.

Tot de la Ministerul Muncii se împart și unele ajutoare sociale. Sunt circa 1 milion de beneficiari ai indemnizațiilor de handicap și de însoțitor.

Există și 640.000 de beneficiari de ajutoare sociale, pe datele din anii trecuți. 210.000 de persoane primesc venitul minim de incluziune, care are o medie de 633 lei pe lună (un fond de circa 319 milioane de euro pe an). Mai există și un ajutor pentru familiile sărace cu copii în întreținere, care se calculează la numărul de membri, ajutoare de încălzire etc.

de unde vin banii

 

Principalele surse de venit în 2026 sunt:

Veniturile nefiscale ale statului sunt diverse: dividende ale companiilor la care are acțiuni, dobânzi, amenzi. Veniturile de capital ale statului provin din privatizări și vânzări de active, imobile, terenuri. În categoria „alte venituri” intră alte tipuri de impozite pe profit și câștiguri ale firmelor și persoanelor.

fondurile europene

Guvernul prezintă relația cu Uniunea Europeană ca net pozitivă. În ultimii opt ani de la aderare, ne-ar fi adus un aport net de 72,3 miliarde euro. Anul trecut, în 2025, am fi câștigat 5,6 miliarde euro din apartenența la uniune. Se cunosc și minusurile, pe lângă impactul letal asupra demografiei și suveranității, pe termen lung, o absorbție reală mult mai mică decât promisiunile de fiecare dată, birocratizare și direcționări ale acelor venituri în zone slab productive, cum ar fi politicile de mediu și propagandă prin ONG-uri și o parte din bugetari transformați într-o coloană a cincea a federalismului UE.

 E menționată și o contribuție la fondul UE de sprijinire a Ucrainei de 71,7 milioane lei acest an (14 mil. euro).

bugetul de stat

Ajungem la miezul problemei, banii gestionați direct de guvern. Bugetul central e construit astfel:

Din nou, și deficitul guvernamental e raportat ca procent din PIB. Dar când îl raportăm la sumele bugetare, vedem că deficitul e un sfert din total sau 34,6% din venituri. Responsabilitatea austerității lui Ilie Bolojan e doar în duritatea față de câteva categorii slabe. În rest, tot economie pe datorie.

Datoriile (deficitele) mari acumulate în anii precedenți fac ca returnarea unei părți din credite, cu dobânzile aferente să fi devenit o parte consistentă din cheltuiala fiecărui an. În 2026, vom plăti 60,8 de miliarde lei (peste 12 miliarde euro).

cum sunt alocați banii

Există mai multe modalități de a vedea cum se împart acești bani. O primă perspectivă, e cea oferită de acest grafic, din strategia Guvernului:

Bugetul de stat aprobat de Parlament e un document stufos, de sute de pagini, care se împarte prin cel puțin 55 de instituții care sunt ordonatoare de credit, adică au bugete proprii. (Documentul pentru fiecare în parte se poate consulta în Anexa 3, din care vom spicui mai jos.)

10 ministere iau aproape 80%

Totuși, există 10 ministere, care consumă 70% din resursa bugetară (Cel puțin așa era în strategia expusă de Guvern, pentru că după trecerea prin Parlament, acea pondere a crescut la 79% prin realocări.) Instituțiile au și o plajă a sumelor pe care le pot angaja prin contracte ce se vor plăti în viitor (credite de angajament). Iată instituțiile care vor avea cele mai mari bugete:

Din capitolul investiții, cu care se laudă guvernarea, aproape toate sunt la Ministerul Transporturilor:

* În versiunea actualizată a fișierului pentru Ministerul de Finanțe, după vot, instituția apare cu 112 md. lei buget și tot atâtea credite de angajament, ceea ce pare a fi o eroare, față de versiunea de dinainte de vot. Posibil să includă alocări spre alte ministere.

(Total aceste ministere 418 md. lei, adică 83 md. euro)

21% pentru restul instituțiilor

Restul de 21% (figurau ca 30% în strategia inițială guvernamentală, circa 108 md. lei) se împart între puzderia de instituții ale statului. Să încercăm o grupare a lor.

ECONOMIE

Se distinge mamutul reprezentat de Ministerul Energiei, al cărui buget merge pe scheme de compensare și plafonare a unor prețuri, precum și investiții în infrastructura de profil. După cum explică un articol, fondurile sale au „explodat” în acest an, prin anticiparea creșterii de 20 de ori a unor fonduri UE pentru investiții. Sunt alocări din certificatele verzi pentru parcuri fotovoltaice și centrale electrice. Prin această alocare atipică, urcă în top 9 dintre ministere.

AGRICULTURĂ

Dacă punem împreună bugetul ANSVSA și bugetul deja pomenit al Ministerului Agriculturii (27,7 md. lei), depășim 29 miliarde lei alocați agriculurii (5,8 md. euro). Circa 5% din bugetul central (fără Ministerul Mediului).

JUSTIȚIE

Am grupat în această secțiune instituții din sfera justiției, chiar dacă nu sunt toate asimilate strict domeniului. (Înalta Curte are un buget neobișnuit de mare, în urma câștigării în instanță a unor drepturi salariale tăiate anterior magistraților.) Totuși, bugetele lor însumează peste 11,5 md. lei (2,3 md. euro), după un calcul aproximativ. Aproape 2,2% din bugetul central.

CULTURĂ:

Am grupat mai sus instituții cu bugete de circa 5,8 miliarde lei, din domeniul media și cultural. CNA are ca obiect cenzura, nu producerea de cultură, dar o vom include, ca formă de reglementare a domeniului. Dacă adăugăm și bugetul de 57,5 al Ministerului Educației (deja menționat), putem considera că alocările pentru aceste nevoi de formare și creștere spirituală ar fi de 63 md lei (circa 12,6 md. euro). Sub 12% din bugetul central.

În ultimii ani, alocarea pentru Culte a stârnit o isterie constantă, sub sloganul „vrem spitale, nu catedrale”. Într-adevăr, statul continuă să susțină cele 19 culte recunoscute (nu doar Biserica Ortodoxă, care are cei mai mulți enoriași). Dar o face, în principal prin aportul la salarizarea preoților. Alocarea pentru construcția și renovarea de biserici în 2026 e destul de modestă, de 135 milioane lei (27 milioane de euro), potrivit relatărilor din presă. Adică 0,02% din bugetul statului.

SĂNĂTATE

Pentru perspectivă, cheltuielile pentru „spitale” în sens larg, când însumăm Ministerul Sănătății (22,7 md. lei) și Fondul de Sănătate, adiministrat de CNAS (86,9 md. lei), rezultă o sumă de 109 md. lei (21,9 miliarde euro). Puțin peste 2% din cât e bugetul central.

SERVICII SECRETE

În țara cu cei mai mulți agenți secreți la mia de locuitori, serviciile secrete de mai sus însumează un buget de 7,9 miliarde lei (1,5 md. euro). Cam 1,5% din bugetul central. Dacă le adăugăm și ministerele deja menționalte, al Apărării (49,4 md. lei) și Internelor (35,7 md. lei), rezultă un stat puternic militarizat, care alocă 93 md. lei (18,6 md. euro), adică 17% din bugetul central pentru instituțiile de forță.

38% din bugetul MApN merge pentru înzestrare, deci cheltuieli de 18,8 md. lei pentru înarmare. (3,76 miliarde euro). Ministerul Apărării contribuie în mod special la îndatorarea viitoare, prin creditele de angajament de 112 miliarde lei (22 miliarde euro), pe care le poate semna în acest an, plata lor urmând a se regăsi în alocările bugetarii din anii ce vin.

POLITIC:

Secretariatul General al Guvernului

Secretariatul General al Guvernului (SGG) 2,7 md. lei (0,5 md. euro)

SGG e o instituție mamut, aflată în subordinea directă a primului ministru, care derulează și mai multe programe cu fonduri europene. Include Cancelaria Primului Ministru, dar și o serie de instituții din cele mai diverse. Unele par a fi subordonate ei pentru că nu li s-a găsit un minister la care să fie pasate.

Altele par să aibă un pronunțat caracter ideologic:

Cum se împarte acel circa o jumătate de miliard de euro la dispoziția Secretariatului Guvernului, nu e transparent și nu reiese nici din fișierul de aproape o mie de pagini despre bugetul instituției. În el, apar menționate și o serie de programe multi-anuale, ce par a fi de absorbție a unor fonduri naționale sau europene.

De departe cel mai generos dintre ele e programul cu nume de „cod 2760”, care are un buget multi-anual de 9,8 miliarde lei în credite de angajament. (Acest tip de alocări reprezintă valoarea contractelor ce se pot semna pentru a fi achitate în viitor, fiind diferite de suma alocată spre cheltuire în anul curent.) Pare a fi un program cu finanțare din PNRR, deși e neclar. Din el, Institutul Elie Wiesel primește în 2026 o alocare de 59 milioane de lei pentru Muzeul Holocaustului.

Opacitatea organizării Secretariatului General al Guvernului e grăitoare pentru arhitectura întregului buget. El se bizuie pe estimări, care se pot dovedi eronate – o inflație de 6,5% pe an, pe incertitudinile legate de prețul petrolului, escaladarea războaielor și în ce grad va fi afectată România de ele. Costurile lor, cum sunt cele rezultate din susținerea Ucrainei în ultimii ani, sunt mascate în categorii de cheltuieli imposibil de detectat sau secretizate de-a dreptul. Bugetul e apăsat de un grad mare de birocratizare, costuri mari ale funcționării administrației în sine.

evadare.ro
March 24th, 2026
Mai multe despre: Economie • • • • •
#Facebook | #demografie | #Epstein | #război | #Trump | #pandemie | #economie | #globalism | #Spengler | #presa | #comunism | #marea resetare | #nationalism | #cărți | #transumanism | #filme documentare | #politică | #geopolitică | #spiritualitate | #Iran | #muzica | contact