evadare.ro

Omul, transformat în marfă. Cum pot profita bogații de pe urma săracilor după Marea Resetare

Documentarele de mai jos descoperă o piesă de puzzle importantă din realitatea de după Marea Resetare. Ele răspund unor neclarități pe care e normal să le aibă oamenii sceptici, în fața unor ipoteze, respinse ca „teorii ale conspirației”. Am mai încercat și cu altă ocazie să răspund la o întrebare de bun simț, pe care o pune un om convins doar parțial că e ceva putred la toată operațiunea psihologică din 2020 și la toate schimbările impuse de autorități sub pretextul pandemiei. Anume: „Ce interes ar putea avea niște oameni foarte bogați să prăbușească o economie, în care le merge foarte bine? De ce ar susține întreaga infrastructură de putere din corporații, politică, presă, servicii secrete, un șoc, care rearanjează societatea? Răspunsul meu de atunci, viza perspectiva ca suprastructura de putere să vrea să se salveze la finalul unui ciclu de creștere sau al existenței unui imperiu, prin participarea la tranziția către următoarea formă de organizare. Sau punându-se în serviciul următorului hegemon. Îmi mențin părerea, pentru tranziția de putere politică.

Dar pentru tranziția economică, o explicație care se desprinde din aceste prezentări video mi se pare mai la obiect. Atenție: nu sunt „teorii ale conspirației” țesute ca să explice pandemia. Sunt filme vechi deja, de prin 2018 (primul) și primele zile ale pandemiei, martie 2020 (al doilea). Realizatoarea lor, Alison McDowell se ocupă de multă vreme de acest fenomen. Am aflat întâmplător de acest canal de la un utilizator de Facebook, care semnează Meeru Mercury, căruia îi mulțumesc pe această cale.

Care e ipoteza, pe care o prezintă Alison McDowell? Că va avea loc o tranziție către un nou tip de societate, în care identitatea persoanei va deveni o marfă, tranzacționabilă. Marea Resetare nu va însemna nici pe departe „marea egalizare”, cum înșelător spunea Madonna în chiar primele zile de închidere a oamenilor în case, în martie 2020. Dimpotrivă, va însemna o înrobire și mai mare, discrepanțe și mai mari între masa populației și oligarhia tot mai restrânsă și mai bogată.

(Imagine tradusă după o planșă reală, promovată de o primărie americană, privind implementarea programului de credit social)

Mai întâi, noțiunile de bază:

profilul de utilizator

Suntem oarecum familiarizați cu ideea de profil al utilizatorului. Atunci când intrăm pe Facebook, YouTube sau Tik Tok, ni se livrează un anumit tip de conținut în funcție de ce ne-a plăcut sau interesat anterior. Iar asta ne place, ne captivează, ne face și mai dependenți, ne face să consumăm mai mult. Cu acele date, pe care le-am furnizat acelor corporații, cu fiecare „like”, comentariu și status postat, ajutăm inteligența artificială să ne cunoască mai bine. Acea cunoaștere e o marfă, pe care firmele în cauză chiar o vând firmelor de publicitate comercială sau specialiștilor în marketing politic. Au existat deja scandaluri gen Cambridge Analytica, soldate cu audieri în Congres. (Deci nu sunt presupuneri.)

În același mod, profilul de utilizator ne „ajută” să primim reclamă personalizată pe internet. Și mai bine țintită, astfel încât să consumăm mai mult. Până aici sunt lucruri relativ știute. Inovația vine din adăugarea tehnologiei Blockchain. Aceasta e miezul din spatele unor monede virtuale ca BitCoin.

tehnologia din spatele BitCoin

Blockchain rezolvă o problemă veche de milenii: două persoane, care făceau o tranzacție aveau pe timpuri nevoie de un catastif („ledger”) în care să fie consemnată. De pildă, un document autentificat la notar sau o evideță a proprietăților de la Oficiul de Cadastru sau o bază de date electronică sau un tabel în scriptele primăriei. Existau, așadar, două părți contractante și o autoritate intermediară și capabilă să ateste, să autentifice tranzacția. Că era vorba de peceți cu ceară, de ștampilă și semnătură, ceva exista.

În același fel se derulau raporturile și în lumea bancară. Tranzacțiile treceau printr-o bancă, printr-o filă de cec sau o bancnotă (cu însemne similare de siguranță și autenticitate). Două părți și un intermediar (banca). Tehnologia Blockchain rezolvă lucrurile tăind intermediarul și permițând raporturi securizate, foarte rapide, între două persoane, în condiții de anonimitate. La modul ideal. „Catastiful” cu evidența se află la toți în același timp, dar actualizarea se face criptat, de un terț, care primește un câștig modic pentru oficiul de scriere, dar nu păstrează în niciun mod controlul asupra evidenței.

Așa ar trebui să decurgă lucrurile la modul ideal. În realitate, chiar și această tehnologie poate fi abuzată.

creditul social

Noul tip de societate permite extinderea conceptului de profil al utilizatorului, de la internet, la întreaga sa viață socială. E sistemul parțial implementat în China, de așa numitul credit social. Este o evidență a tuturor cetățenilor, care permite să ți se dea un scor pentru absolut tot ce faci: cum te comporți cu alții, cât de mult respecți regulile, cât de prompt îți plătești datoriile, cum te comporți ca șofer, ca pieton, cât de mult superi regimul politic. Acesta e doar începutul.

Fiecare locuitor al planetei va avea un certificat de identitate sau o identitate digitală. Ce mare lucru? veți spune. Acum nu avem CNP? Nu avem buletin de identitate? Avem, dar identitatea digitală e mult mai mult. E un fel de cod de bare, o coloană într-un tabel dintr-o bază de date, în care sunt înscrise incredibil de multe informații despre fiecare în parte. Ca atunci când casiera de la magazin scanează codul de bare de pe ambalajul unui produs și află foarte multe informații, nu doar o înșiruire de cifre (de exemplu: prețul, data de expirare, locul unde a fost produs, câte produse similare mai sunt pe stoc).

În identitatea digitală a fiecăruia vor intra informații mult mai vaste decât într-un buletin – adică adresa, numele părinților, data nașterii, localitatea, sexul. Noua identitate digitală va contopi identiatea reală, din buletin, cu profilul făcut în urma navigării pe internet, cu informațiile biometrice privind recunoașterea facială, amprenta (vă place să deblocați telefonul cu degetul, nu?). Dar și un ocean de informații, la care nici nu gândești, ca toate tranzacțiile de cupărare pe care le-ai făcut în decursul vieții sau fiecare încălcare de regulă – gen, dacă ai fost prins cu nasul afară din mască.

internetul tuturor lucrurilor

Un alt concept cheie al noii orânduiri digitale e IoT (Internetul Tuturor Lucrurilor). Va fi o rețea, care va reuni tot ce există deja pe internet, telefoane, calculatoare, tot ce înseamnă aparatură electrocasnică, automobile, dar și orice obiect pe care poate fi pus un chip sau un cod de bare – produse cu etichete, dar și persoane cu chip implantat.

primul copil înrolat

În 2015 s-a născut primul copil înregistrat în sistemul electronic de evidență. Ironic, părinții fetiței cred că fac un act de rebeliune față de stat, dând copilului o identitate virtuală, pe lângă cea dată de stat prin certificatul de naștere. Mai multe corporații și ONG-uri susțin această inițiativă ca o falsă libertate față de regimul etatist. Dar acesta e doar un pas intermediar spre un control și mai mare. „Omul, cel mai prețios capital”, cum scria Marx, se pregătește să devină la propriu așa ceva.

banii virtuali

O componentă importantă a tranziției este și trecerea la banii digitali. Ați sesizat insistența cu care ni se spune că banii sunt plini de viruși și e „civilizat” și „igienic” să plătim cu cardul. De parcă virușii ar sta numai pe bani, nu și pe ambalaje, la o adică. Ideea e desființarea banilor existenți, emiși de băncile centrale, pentru a trece la moneda digitală, care poate fi produsă în orice cantitate și nu poate fi extrasă din contul bancar, poate fi impozitată (cu dobândă negativă). Cu momeala „venitului minim garantat”, asistații sociali și cei împinși spre sărăcie din fosta clasă de mijloc, vor fi atrași în acest sistem.

Oamenii spun: „dar deja plătesc cu cardul, îmi place, e comod, primesc rest până la ultimul bănuț. Unde-i pericolul?”

Moneda virtuală e foarte importantă pentru sistem și esențial diferită de simpla evidență electronică a banilor din cont, printr-un card bancar existent. Noul sistem va pune împreună banii și simboluri denumite „token”. Acestea sunt similare „banilor” de jucărie de la Monopoly sau din jocurile pe calculator. Prin intermediul lor se pot acorda recompense și penalități pentru comportarea în societate. Așa cum acumulezi deja puncte de fidelitate de la comercianți. Să spunem că ai reciclat gunoiul: primești un punct simbolic. Ai intrat pe un site, care critică guvernul? Îți luăm din puncte. Nu ți-ai făcut vaccinul anual? Îți tăiem portofelul virtual cu totul. Copiii pot începe să acumuleze puncte (și datorii virtuale) încă de la participarea la „școala online”.

vânzarea sărăciei

Atunci când se vorbește de supraveghere, naivii (sau oamenii sistemului) răspund: pe mine nu mă interesează dacă sunt ascultat, că nu am nimic de ascuns! Foarte bine, să fim ascultați, ca să fie prinși hoții.” Cu o naivitate de același fel, oamenii pot zice: „mie n-au ce să-mi ia! sunt prea sărac, nu am putere de cumpărare”.

Din clipa în care omul devine produs de tranzacționat, el intră în sistem de la stadiul de bebeluș. Și existența lui devine aceea a unui datornic. Ca la un imens târg de sclavi, identitatea digitală va permite corporațiilor să liciteze pentru informațiile din trecutul nostru. Chiar și cel mai sărac va putea fi tranzacționat. Sistemul descris va realiza tranziția de la statul național și marile bănci, către firmele de IT, care au infrastructura să gestioneze volumele mari de date.

Nu înseamnă că băncile ies din schemă. Multe din ele investesc în blockchain de mulți ani. Acestea vor învăța să lucreze cu instrumente mai sofisticate, asemănătoare polițelor de asigurare sau instrumentelor derivate, care au ca bază credite ipotecare. În același fel în care băncile vând „datornicii”, creanțele către firme de recuperare a datoriilor, în același mod, „dosarul” fiecăruia va fi tranzacționat de la o instituție la alta. Cu recompense și pedepse pentru cei care nu participă la „reeducare”. Nu înseamnă nici că statul dispare complet. Cel puțin în perioada de tranziție, vor exista parteneriate, modalități de externalizare a unor funcții ale statului (cum ar fi asistența socială, paza și ordinea publică, justiția, asistența medicală, învățământul, educația permanentă a adulților, pentru adaptarea la noile tehnologii). În plus, Agenda 2030 este și un program de transformare a resurselor naturale în mărfuri, se va face o privatizare directă sau indirectă a accesului la apă potabilă, aer curat și orice lucru necesar sau dorit de om, pe care nu ne-am fi gândit că vom ajunge să dăm bani. (Amintiți-vă că exista o vreme în care bălțile de pescuit nu erau concesionate, când existau pășuni și păduri la discreția tuturor. Monetizarea și mai agresivă a acestora se apropie.)

 

Prezentarea video o puteți vedea aici (limba engleză)

Într-un alt film, activista (cam de stânga) Alison McDowell detaliază felul în care această tranziție se leagă de Agenda 2030 și Marea Resetare, descrisă de Klaus Schwab, liderul forumului de la Davos.

tehnocația ca ideologie

Noul sistem are și o dimensiune ideologică, pe care Alison McDowell o leagă de tehnocrație și îi găsește originile undeva pe la 1930. În serialul foarte amplu, la care lucrez, Sursele globalismului, încerc să arăt că tehnocrația și proiectul noii ordini mondiale sunt idei cu mult mai vechi, descrise din ce în ce mai detaliat de chiar susținătorii lor, încă din timpul Revoluției Franceze. Adepții tehnocrației doresc depășirea sistemului de conducere politică, prin partide, și înlocuirea democrației cu un sistem de conducere „științifică”. Aceasta ar dori să organizeze societatea într-un mod cât mai eficient, gestionând societatea ca pe un șeptel, ca pe niște mijloace de producție. Printre forțele organizatorice menționate sunt Comisia Trilaterală, Consiliul pentru Relații Externe (CFR) și Fundația Rockefeller, alături de o pletoră de alte ONG-uri. Printre personalitățile foarte influente, adepte ale noii organizări se numără Henry Kissinger, Zbinew Brzezinski, Bill Gates, Michael Bloomberg.

înșelătoria dezvoltării durabile

O formulă foarte des repetată în noua limbă de lemn a globaliștilor. Cu aparența că are ca prioritate „grija față de mediu”. Încă din anii 70, un reprezentant al firmei de consultanță McKinsey inventa strămoșul „certificatelor de carbon” – niște hârtii purtătoare de valoare, prin care țările și companiile să își răscumpere păcatul poluării. Potențialul neînțeles la acea dată era capacitatea de a pune un preț de „rezultatul dorit”. Altfel spus: inventarea unui instrument de dresaj social, cu pedeapsă și răsplată, prin care să se poată manipula o economie după niște planuri de inginerie socială. Ca vechea economie socialistă, și economia tehnocraților e una planificată, doar că de această dată cu ajutorul inteligenței artificiale și cu instrumente de supraveghere și calcul superioare.

Sloganul „dezvoltării durabile” acoperă o gamă foarte largă de schimbare a felului în care trăim și muncim. Printre cele mai vizibile va fi apariția așa numitelor „orașe inteligente” – în fapt, niște unități de organizare eficientă a populației, care au ceva din cartierele dormitor ale comuniștilor și fermele de pui crescuți în baterii. Crizele climatice, care vor urma după ce sperietura cu virusul nu va mai da rezultate, vor modifica dramatic demografia continetelor. Globaliștii se pregătesc de organizarea unor migrații de proporții nemaiîntâlnite în istorie, sub pretextul unor urgențe ca epuizarea resurselor de apă, supra-popularea din Asia și Africa, foametea și alte dezastre naturale. Prin mișcarea de refugiați climatici și prin transferul de fonduri ei vor implementa și formule de gestionare a planetei în ansamblu.

dezastrul profitabil

Au existat mai multe știri privind creșterile spectaculoase de avere pentru marii oligarhi ai planetei pe durata pandemiei. Mulți fiindi investitori în digital și telecomunicații, pare destul de logic: micii comercianți locali au fost suprimați, marele comerț online a câștigat. Dar acesta e doar vârful icebergului. Strategia aceasta e una pe termen lung. Prin transformarea sărăciei într-o marfă, prin transformarea poluării sau dezastrelor ecologice într-o marfă – ele nu vor fi eliminate.

Situația e similară cu prosperitatea industriei farmaceutice, care nu e direct proporțională cu însănătoșirea populației. O populației vindecată ar însemna pierderea clientelei și falimentul, ieșirea de pe piață. La fel sunt și alte activități pretins caritabile, ce sunt înscrise în strategia tehnocrației. Adică pot fi transformate în modele matematice și în liste de obiective și măsurători de impact. Observăm asta deja la ONG-urile transnaționale de ajutorare, care devin ele însele niște multinaționale. În același mod, piața „certificatelor verzi”, piața „reducerii inegalității”, piața „datoriilor istorice” față de o minoritate pentru asupriri din trecut, piața „asistenței sociale” – toate se pot transforma în afaceri pe termen nedefinit.

infrastructura necesară

O parte din componentele necesare unei societății gestionate integral, până la ultimele aspecte, de tehnocrație, nu sunt gata încă. E nevoie de o rețea 5G, care să suporte transferurile uriașe de date colectate de „internetul tuturor lucrurilor”, de rețelele de camere de supraveghere cu recunoaștere facială, de măsurătorile biometrice. E nevoie și de o rețea de sateliți, care să colecteze informații despre geo-locația vehiculelor fără șofer sau mișcare în timp real a persoanelor cu telefon mobil la purtător și aplicație de „urmărire a contactelor”. Orașele vor fi și ele regândite pentru transport în comun și piste de bicicletă sau pentru automobilele fără șofer, pe care le vom închiria (de la corporații). Nu în ultimul rând, e vorba de punerea la punct a unui sistem de stat polițienesc, capabil să țină sub control mase mari de populație, pe măsură ce automatizarea, inteligența artificială și extinderea monopolurilor vor crea un număr tot mai mare de șomeri și de nemulțumiți.

Prezentarea Video o puteți vedea aici (limba engleză)

evadare.ro
Economie

Jaful mileniului
Pandemia e diversiunea, nu cauza crizei

Bogații, mai îndatorați decât săracii
Ep. 1: Criza datoriilor suverane și o răsturnare, care nedumerește

Națiunile și băncile lor
Ep. 2: Economia speculativă, transferul de suveranitate și prăbușirea ei înaintea pandemiei

Trei forme de capitalism
Ep. 3: De la Roma la Wall Street, capitalismul oamenilor liberi, capitalismul înrobitor și capitalismul cazinou

Criza începuse deja
Ep. 4: Din 2008 în 2019, măsurile de avarie și prevestirile rele

Tiparnița și sforile dobânzii
Ep. 5: Când mâna invizibilă apasă pe cântar

Un răspuns disproporționat
Ep. 6: Banii din elicopter

Bancherii din umbra regilor
Ep.7: O istorie, care nu se învață la școală. Personalități discrete, pe nedrept uitate

Primul imperiu global
Ep. 8: De la Pax Britanica la Pax Americana, acordul de la Bretton Woods

Dolarul offshore
Ep. 9: Moneda globaliștilor există deja și e produsă în cantitățile pe care și le doresc

Și acum, încotro?
Ep. 10: Opțiunile imperiului american

Marea Resetare
are în vedere toate aspectele vieții omenești

Coronavirus

Cercetătorii, care îi contrazic pe alarmiști
Ce susțin ei și care e reputația lor în lumea științei

Dezvăluirea umflării din pix a deceselor
n-a mirat pe nimeni

Descoperirile profesorului de la Stanford
spulberă isteria coronavirus

Falsa epidemie
descrisă de New York Times în 2007

Logica distrugerii economice
Explicația implicării celor bogați și puternici în demolarea controlată a sistemului care i-a făcut așa

Rechizitoriul
Cele 21 de motive de protest față de carantină

Asimptomaticii nu transmit boala
susține doctorul Fauci, Arafat al americanilor

Cât e un coronavirus
pe lângă un spermatozoid. Ar fi eficient prezervativul textil?

Estimarea lui Rafila
Ce mortalitate are până la urmă boala și unde se plasează față de alte pandemii istorice

Coronavirus a ucis 0,003% din români
în primele 60 de zile

Două viziuni
Felul în care percepem lumea ne-a determinat reacțiile la epidemie

Cazurile cele mai suspecte
centralizarea primelor 800 de decese

Spiritualitate

Sursele globalismului
cărțile și personalitățile, care au contribuit la proiectul noii ordini mondiale

Antidot pentru frica de moarte
Mircea Eliade și moartea ca inițiere

Fundătura ateismului
și a relativismului moral

Societatea controlului
operațiunea corona, răscoalele rasiale, piese într-o tranziție postmodernă

Școala de acasă
interzisă de Macron pentru a apăra laicitatea

Rezistența spirituală anticomunistă
Pentru CNSAS, martirii închisorilor comuniste sunt încă „dușmani ai poporului”.

Despre Bartolomeu Anania și alegerea nefericită a unui preafericit
Un elogiu adus celui mai mare predicator din Biserica Ortodoxă în acest moment, care, nu întâmplător, este și cel mai virulent atacat de presa din România

Mistica iconicului la Ghelasie
o viziune speculativă în isihasmul românesc

În apărarea cămătăriei
talantul îngropat al pieței libere

Ce este un român
identitatea, între cultură, rasă, cetățenie

Discurs fulminant
al arhiepiscopului Vigano împotriva papei Bergoglio

Media

Dezumanizare
Înmormântare cu distanțare

Îndobitocirea prin „fake news”
Dresajul corectitudinii politice

Tirania ecranului
Audiobook despre eliberarea de dependența electronică

Moment antologic
BBC prezice prăbușirea unei clădiri

În căutarea underground-ului pierdut
Dacă pe străzile din București cântă mariachi, ori ne tragem din incași, ori suntem un popor tare netalentat

Statul
făptașul neidentificat al crizei

Piața Universității
o părere la 30 de ani după

Tratatul de la Trianon
de ce merită sărbătorit

Presa sistemului
Pleacă coloneleasa, vine generăleasa

Ministrul Muncii
și înlocuirii sociale

Capturarea economiei Japoniei
cu ajutorul crizelor

Papa Francisc
a scos efigia lui Hristos de pe crucea de la gât

Jacques Attali, în 2009:
o pandemie ar permite instaurarea unui guvern mondial

FMI anunță un nou sistem monetar
cum ar putea spulbera banii digitali economiile din bănci

Politică

Argumentele împotriva imigrației
„De ce vă opuneți imigrației, dacă atât de mulți români au plecat?”

Educația sexuală în școli
proiectul de inginerie socială din spatele bunelor intenții

Cadoul de la UE
ne crește datoria de stat cu o treime

Cum funcționează imperiile
Ghici cum plătești bunăstarea altora

Unabomber
Ideile unui geniu ucigaș

Orban și Dragnea
speță identică, ignorată de DNA

Senatori americani
propun ca SUA să nu mai plătească datoria Chinei

China, inclusă pe Axa Răului
Ce urmăresc SUA prin noul război imagologic

Era nevoie de o femeie frumoasă
Să învețe omul contemporan să fie bărbat

Jean Jacques Rousseau
ideolog al tiraniei

Bogații lumii
mai bogați cu 10 trilioane de $ de la începutul crizei

Omul transformat în marfă
chiar și săracii pot fi sursă de bani în societatea controlului