Inflația și orchestrarea unei crize de aprovizionare, acum 2400 de ani

Jumătate din necesarul de grâu al Atenei era importat din regiuni din jurul Mării Negre. Atenienii erau dependenți de grânele din Sicilia, Rodos, Cipru sau Pontul Euxin. Iar trecerea Persiei de partea Spartei, într-un episod al războiului peloponesiac, punea și mai mare presiune.

Pe fondul creșterii prețului grâului, în 386 î.e.n s-a declanșat un proces împotriva speculatorilor, acuzați că au folosit poziții de monopol pentru a crește artificial prețul. De partea acuzării, faimosul orator Lysias a spus în pledoarie:

„Pentru că interesele lor sunt opuse celorlalți oameni: ei fac cel mai mare profit când, în baza unor știri negative, care ajung în oraș, vând grâul la un preț mare. Și ei sunt atât de încântați să vadă dezastre, că primesc vești despre ele în avans sau fabrică zvonurile ei înșiși; acum e pierderea corăbiilor noastre în Marea Neagră, acum e capturarea vaselor în drumul spre Lacedemonia (Sparta), acum blocada porturilor comerciale, sau o viitoare rupere a armistițiului; și (speculanții) și-au dus dușmănia la așa nivel, că aleg aceleași momente critice ca inamicul să ne dea veștile. Pentru că exact când ești mai strâmtorat de grâu, aceste persoane îl adună si refuză să-l vândă, pentru a preveni ca noi să negociem prețul; ar trebui să ne simțim norocoși că îl putem cumpăra de la ei la orice preț, oricât de mare. Și astfel uneori, deși e pace, suntem sub asediul acestor oameni.”