Ginerele fondatorului PRO TV, instalat la cârma Băncii Centrale

Donald Trump l-a nominalizat pe Kevin Warsh pentru a prelua conducerea Rezervei Federale (echivalenta Băncii Naționale de la noi). Finanțistul e în conducerea grupului Bilderberg, iar socrul său e un miliardar influent, care a fost coleg de facultate cu Trump. După ce va trece de votul din Congres, care ar trebui să fie o formalitate, îl va înlocui în câteva luni pe Jerome Powell la președinția instituției care tipărește dolarul american.

Kevin Warsh și-a început cariera la prestigioasa Morgan Stanley, bancă fondată de JP Morgan. Dar după doar câțiva ani petrecuți acolo, traiectoria lui s-a schimbat spectaculos din 2002, odată cu căsătoria cu Jane Lauder. E vorba de fiica lui Ronald Lauder, respectiv nepoata lui Estee Lauder, fondatoarea companiei cosmetice care îi poartă numele. Intrarea într-una din cele mai influente familii de pe glob i-a adus instantaneu numiri politice la vârf.

În același an, e adus la Casa Albă ca asistent în Consiliul Economic Național, o structură formată din consilieri prezidențiali, care gestionează strategia Statelor Unite. Președinte era George W Bush, care tocmai demara marea campanie de războaie „împotriva terorismului”, justificată de atacurile de la 11 septembrie, din anul precedent.

Patru ani mai târziu, același Bush junior îl numește pe Kevin Warsh în Consiliul de șapte guvernatori ai Rezervei Federale. Avea 35 de ani, fiind cel mai tânăr ocupant al unei asemenea poziții de până atunci. În același an, la șefia Băncii Centrale a SUA a fost instalat Ben Shalom Bernanke, anterior cunoscut pentru vederile sale libertariene, care i-a devenit un protector tânărului Kevin. Împreună, au gestionat marea criză financiară din 2007-2008.

implicat în criza precedentă

În timpul crizei, economia de piață a fost suspendată pentru marile corporații, care au fost salvate selectiv prin intervenția băncii centrale, a Trezoreriei și prin programe guvernamentale aprobate de Congres. Pachete de ajutor au fost aprobate de Fed pentru grupul de asigurări AIG (85 de miliarde de dolari) și pentru preluarea rămășițelor băncii Bear Sterns (30 de miliarde dolari). Fonduri temporare au fost puse la dispoziția multor bănci americane și internaționale. În schimb, banca Lehmann Brothers a fost lăsată să își accepte falimentul.

În acele momente tulburi, Kevin Warsh a încercat să determine o altă fuziune de calibru, între Goldman Sachs și Citi Group. Tot în acea perioadă, Fed a început să apeleze la injecțiile de lichidități în piețele financiare, cunoscute ca „relaxare cantitativă”, prin cumpărarea de titluri de stat, instrumente financiare derivate și chiar acțiuni, cărora să le mențină prețul. În prima operațiune a sa de acest tip, Fed a cumpărat ipoteci imobiliare (inclusiv derivate speculative ale lor) și titluri ale Trezoreriei de 1,75 trilioane de dolari.

Există și opinii care spun că sistemul financiar global a sucombat cu ocazia acelei crize și că de atunci nu funcționează decât prin stimulente artificiale. Versiunea oficială e că intervenția a fost un succes și chiar că a fost recuperată cu profit. Dar specialiștii au păreri diferite despre cât a fost intervenția statelor cu acea ocazie. Estimarea cea mai mare pentru costul intervenției Fed de atunci e de 29 trilioane de dolari, calculată de cercetătorii universității Bard din New York.

greaua moștenire

Între timp, peste omenire au mai trecut câteva momente de cumpănă, războaie și o presupusă pandemie. Împreună, au dus datoria publică a Statelor Unite la 38 de trilioane și 670 de miliarde de dolari. La sfârșitul anului 2007, era de „doar” 9 trilioane, pentru a sări la 10 la finele celui următor. Cea mai abruptă creștere a datoriei s-a înregistrat în anul pandemic 2020 (ultimul din primul mandat Trump), de la 23 la aproape 28 de trilioane. A continuat să urce vertiginos de atunci.

Creșterea datoriei SUA în termeni absoluți (sursa: Fed)

Nici când e privită ca procent din PIB, datoria suverană nu arată mai bine. (sursă grafic) Traiectoria ei e considerată nesustenabilă pe viitor.

Masa monetară, produsă de Fed a crescut și ea spectaculos. Include dolarii în formă fizică sau digitală, ca depozite bancare. Formula de calcul a fost ajustată, printr-o coincidență în mai 2020, pentru a deruta puțin în privința creșterii șocante din timpul așa zisei pandemii. (sursă grafic) Observăm o creștere mult mai mare după criză, față de acea intervenție din 2008 (operațiunea „salvatoare”), care abia se mai zărește pe grafic.

În fine, un ultim grafic grăitor pentru situația pe care o preia noul guvernator general al FED. (sursă: grafic)

Aurul a depășit de curând pragul psihologic de 5.000 de dolari pentru o uncie (31 de grame). O creștere de 90% în anul precedent. Început în trombă al „Epocii de Aur”, promisă de Trump la a doua depunere de jurământ. Atunci, aurul costa 2.700 de dolari. Diferența de creștere din acest an a fost obținută în peste două decenii, din 2004, când costa 400 de dolari.

Desigur, scumpirea aurului e și o măsurătoare a devalorizării dolarului (și a restului monedelor legate de el). Chiar dacă e un indicator distorsionat de cumpărarea speculativă, nu pentru utilizări practice. Promisiunea asumată de Statele Unite după război, de a menține pragul de 35 de dolari pentru uncia de aur a fost abandonată „temporar” în 1971.

Așadar, noua conducere a Fed are o misiune imposibilă: stăvilirea inflației, pe fondul erodării încrederii celor ce dețin dolari și obligațiuni americane. O armă contra inflației ar fi creșterea dobânzii de referință. Dar Trump îi cere, dimpotrivă, dobânzi mai mici, care să stimuleze creșterea economică pe datorie, rostogolind pentru următoarea administrație neplăcerile austerității.

la vârful Bilderberg

Încă din timpul crizei din 2008, Ben Bernanke spunea că se baza pe relațiile senzaționale pe care tânărul său asistent le avea în lumea financiară. De peste un deceniu, Kevin Warsh e implicat în misteriosul grup Bilderberg. De ceva timp, face parte chiar din comitetul de conducere al Bilderberg, fiind astfel pe o listă restrânsă a celor mai bine conectați.

În același comitet se regăsesc, între alții: Erich Schmidt (fostul director al Google), cei doi patroni ai Palantir, Peter Thiel și Alex Karp, Marcus Walberg (din familia de industriași, care angajează cei mai mulți din muncitorii din Suedia), Satya Nedella (director Microsoft), Jose Manuel Barroso (de la Goldman Sachs, fost conducător al Uniunii Europene), Fareed Zakaria (comentator al CNN), directorii de la alte corporații ca Roche, Deutsche Bank și trusturi de presă ca Axel Springer, The Economist sau Bloomberg.

De-a lungul timpului, au mai fost multe celebrități au fost active în grupul Bilderberg. Spicuim doar câțiva cu care se laudă pagina oficială a cercului ocult: David Rockefeller, Giovanni Agnieli (patronul Fiat), Edmond de Rothschild, Romano Prodi (conducător al Italiei și al UE), Henry Kissinger, Richard Holbrooke (diplomat american), Jean Claude Trichet (fostul șef al Băncii Centrale a UE), Jens Stoltenberg (fost șef al NATO), Larry Sumers (șeful Trezoreriei în timpul crizei din 2008), Michael O’Leary (patronul de la Ryanair), Paul Wolfowitz (diplomat american din grupul neocon din jurul lui Bush jr).

Unul din conducătorii longevivi ai Grupului Bilderberg a fost contele Etienne Davignon, fost conducător al băncii Societe Generale și vice-președinte al Comisiei UE. În 2013, Davignon a vizitat România, la invitația guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, și a Clubului de la Roma. Pe atunci, din Clubul de la Roma făcea parte și Călin Georgescu, alături de Mugur Isărescu.

o familie foarte influentă

Relațiile puternice ale viitorului guvernator al „BNR-ului american” provin în urma căsătoriei cu fiica lui Ronald Lauder, de la care poate spera să moștenească și o zestre considerabilă.

Ronald Lauder e cunoscut românilor drept cel care a creat grupul Media Pro, de care au aparținut branduri populare ca: Pro TV, Acasă, Pro FM, Prosport, Ziarul Financiar, Mediafax (ultimele vândute între timp). Într-un articol de anul trecut, am dezvăluit că Ronald Lauder e și cel care l-a determinat pe Donald Trump să ceară mineralele din Ucraina. Acelea erau estimate la 300 de miliarde de dolari.

Așa cum am arătat atunci, cu pasaje din presa americană, Ronald Lauder i-a dat ideea lui Trump să cumpere Groenlanda, încă din 2022, tot pentru a-i exploata mineralele rare. Deci pretextul fantasmagoric legat de poziția geostrategică și pericolul de a fi ocupată de China, vehiculat în 2026, e doar o perdea de fum pentru o sordidă afacere de corupție. Trump și Lauder se cunosc de mult, pentru că au urmat aceeași facultate. Cel din urmă a făcut și donații de milioane la campania lui Donald și a republicanilor.

În topul Forbes, familia Lauder figurează cu o avere de aproape 30 de miliarde de dolari și dă nu mai puțin de șase miliardari. Punctul de pornire a fost imperiul cosmetic fondat în 1946 de mama lui Ronald, Estee Lauder. Compania deține mai multe branduri ca Tom Ford și Clinique. Ronald Lauder e cotat de Forbes cu o avere de aproape 5 miliarde de dolari.

În 1986, tizul său, Ronald Reagan, l-a numit ambasador la Viena, o placă turnantă a spionajului european. În 1989, Ronald Lauder a candidat la primăria New York, dar a pierdut în fața lui Rudy Giuliani, alt prieten al lui Trump.

Ronald Lauder e membru în gruparea mistică și comunitară Chabad Lubavitch, la care a aderat și fiica lui Trump, Ivanka, după căsătoria cu Jared Kushner. Secta are o conducere ereditară, de tip dinastic. Mulți din adepții ei l-au considerat un mesia pe rabinul Menachem Mendel Schneerson, la mormântul căruia s-au plecat în ultimul an și Donald Trump și președintele Argentinei, Javier Milei.

Această filmare document din iunie 1990 se poate vedea chiar pe site-ul organizației Chabad. În ea, Ronald Lauder, însoțit de mama sa, îi cere binecuvântarea rabinului pentru a investi în Europa de Est. Rabinul avea obiceiul să ofere dolari simbolici invitaților speciali. Ronald pare să urmeze indicațiile acestuia în extinderea operațiunilor imediat după căderea comunismului în estul Europei, spunând: „nu am uitat ce mi-ați spus despre Europa de Est și ce ar trebui făcut, iar lucrurile încep să se așeze la Budapesta și la Viena, mulțumită rabinului Biderman. Iar acum întrebarea e legată de Polonia și de Germania.”

Pro TV a început să emită în 1995, cu un buget uriaș față de al competitoarelor românești. A devenit rapid lider de piață și cu o influență majoră în alegeri și în schimbarea mentalității românilor. Televiziunea era condusă de Adrian Sârbu, care filmase în timpul Revoluției inclusiv materiale nedifuzate publicului decât peste câțiva ani, despre felul în care își disputau puterea „emanații” Revoluției. Între ele, era și secvența din Comitetul Central, în care generalul Militaru afirmă: „Frontul Salvării Naționale funcționează de 6 luni de zile!”. La aceeași masă se aflau viitorii conducători ai statului, care atunci alegeau numele instituției Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman și Alexandru Bârlădeanu (ulterior șeful Senatului). Cel puțin ultimii trei aveau, întâmplător, rădăcini evreiești.

Adrian Sârbu a fost cooptat în guvernul Petre Roman, devenind persoana care gestiona relațiile publice. După o carieră spectaculoasă în afaceri, Sârbu a condus de la Praga divizia pentru toată Europa de Est a trustului de presă al lui Lauder, CME (Central Media Enterprises). Iar după o perioadă petrecută după gratii, Adrian Sârbu a redevenit în media online, la o scară mult mai modestă, prin Aleph News. (A povestit că și-a dorit demult acest nume, inspirat de prima literă din alfabetul ebraic.)

De Ronald Lauder se leagă și surprinzătoarea ascensiune a lui Volodimir Zelenski, ca vedetă de comedie și politician. În 2007, omul de afaceri Ihor Kolomoisky a cumpărat 3% din grupul CME al lui Lauder. Care apoi i-a cedat posturile de televiziune din Ucraina. Sub patronajul lui Kolomaisky, televiziunea 1+1 a difuzat show-urile comice ale trupei lui Zelenski și mai ales serialul „Sluga narodu” („Servitorul poporului”). În care Volodimir juca rolul unui profesor, care ajunge președintele țării.

În anii în care a fost lansată Pro TV, Ronald Lauder a creat și o grădiniță, care îi purta numele, lângă Teatrul Evreiesc din București. Treptat, aceasta, redenumită Laude Reut, a devenit școală generală și liceu, cu ambiția de a pregăti viitoarea garnitură de diplomați și înalți funcționari ai României. La această școală exclusivistă au studiat și nepoții președintelui Traian Băsescu. Președintele în funcție, Nicușor Dan, participa anual la serbările de Hanuka ale școlii, pe vremea când era primar, alături de premierii Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

În 2007, Ronald Lauder a devenit președintele Congresului Mondial Evreiesc. Avea de mai mult timp o strânsă legătură de prietenie cu Beniamin Netanyahu, la fel ca familia Kushner, din care vine ginerele lui Donald Trump. În 1990, Netanyahu apare într-o filmare similară, în care îi cere binecuvântarea rabinului Schneerson, de la Chabad Lubavitch. Acesta îi urează succes în politică, dar îl mustră că nu a făcut destul ca să grăbească venirea lui „mesia”. Ronald Lauder e un suporter al partidului Likud și l-a sponsorizat pe Netanyahu cu sume mai mari decât a investit în Donald Trump. 

Ronald Lauder a îndemnat țările lumii să adopte legi dure de combatere a antisemtismului (precum cele adoptate la noi, la propunerea deputatului Silviu Vexler):

„Toți liderii lumii, toți politicienii trebuie să conducă în acest efort. Cuvintele nu sunt destul. Discursurile politice nu sunt suficiente. Trebuie date legi: severe, dure! Legi, care să îi bage la închisoare pentru mult timp pe cei care urăsc.”

Actualizare:

schimbarea era negociată cu Jeffrey Epstein

În aceeași zi cu nominalizarea lui Kevin Warsh, a fost anunțată și desecretizarea unei noi tranșe de 3 milioane de documente din masivul dosar al lui Jeffrey Epstein. Acesta din urmă lucrase la Bear Sterns și colabora cu cele mai mari bănci pentru „optimizări fiscale”. Dar e mult mai cunoscut pentru rețeaua de șantaj sexual, conectată cu serviciile secrete din Israel și Statele Unite.

Într-unul din e-mail-urile scoase ieri la iveală, Jeffrey Epstein discută cu fostul consilier prezidențial Steve Bannon despre înlocuirea actualului director al Rezervei Federale. Discuția avea loc în 2018, când Jerome Powell era abia de un an în funcție:

„(Powell) trebuia (schimbat) de luni de zile, e prea bătrân!”, scrie Epstein
„Poți să scapi de Powell sau de Mnuchin?” îl întreabă Bannon
„Nu, Mnuchin e OK”, îi răspunde JE.

Steve Mnuchin, finanțist creat de Goldman Sachs, conducea Trezoreria în acea perioadă, echivalentul Ministerului de Finanțe de la noi. (Poate era o formă de solidaritate etnică în sprijinul pe care i-l dădea din culise lui Mnuchin.) De remarcat că Steve Bannon apela la Epstein pentru a-l influența pe Trump, deși îi fusese cel mai important dintre sfătuitori în primul an la Casa Albă.

Ar fi interesat de aflat dacă încă de pe atunci înlocuirea era gândită în avantajul lui Kevin Warsh. Ronald Lauder are o legătură indirectă cu acea rețea. El a făcut parte din Mega Group, conclavul foarte select al donatorilor pentru cauze israeliene, inițiat de Les Wexner. Patronul agenției de modelling și producător de lenjerie pentru femei Victoria’s Secret, Wexner, a fost cel care i-a sponsorizat activitățile lui Epstein. Wexner i-a dat drepturi depline să îi administreze afacerile și l-a lansat în lumea milionarilor, plătindu-i lui Jeffrey sume de până la 200 de milioane de dolari pentru presupuse servicii finaciare. Astfel, Wexner era la originea averii lui Epstein.

Între cadourile primite de Epstein de la Wexner se numără și cea mai scumpă casă din New York, la vremea respectivă. Peste gard de ea stătea Howard Lutnick, ministrul Comerțului în actualul guvern Trump, care apare de asemenea în noul lot de e-mailuri dezvăluite. În corespondență, Lutnick apare în vizită cu familia pe una din insulele private ale lui Epstein.