Am centralizat primele 800 de decese cu coronavirus

OK, o să ziceți că sunt nebun, sau că am prea mult timp liber, de când m-a închis guvernul în casă. Dar m-am apucat să fac exact ce scrie în titlu, cu impresia că presa din România e prea absorbită de știrile zilnice, pentru a face un pas în spate pentru o privire de ansamblu.

Cu o răbdare de chinez bătrân, am citit toate comunicatele de pe site-ul Ministerului Sănătății, de când a început criza Coronavirus. Am creat un fișier de Excel și am introdus meticulos informațiile relevante în el. La finalul articolului, pun linkul, să vedeți ce-a ieșit. Așadar, tot conținutul tabelului rezultat se bazează exclusiv pe comunicatele oficiale ale Grupului Strategic Special, publicate pe site-ul ms.ro.

Cu o singură excepție, pe care am precizat-o în fișier. Comunicatele de pe site încep de la pacientul cu numărul 3. Așa că am adăugat datele despre pacienții 1 și 2, din știri de pe Hotnews. În rest, nicio adăugire. (Sper să nu fi greșit la introducerea datelor, am fost atent, dar, nu se știe niciodată.)

ce am vrut inițial

Am vrut să generez câteva grafice legate de răspândirea geografică, repartiția pe grupe de vârstă și ponderea câtorva boli principale asociate. Aș putea să încerc să produc totuși aceste grafice într-o altă zi, deși ele se lovesc de lacunele, pe care le conțin comunicatele.

Nu poți nici să calculezi media de vârstă a celor decedați. Ar fi de văzut, excluzând cazurile neprecizate. La fel, nu poți da o pondere precisă a unor afecțiuni asociate, cum ar fi – diabet, obezitate. Nu se poate genera o statistică precisă, dar o idee se poate face și derulând fișierul.

Inițial, adăugasem și o rublică pentru tratamentele acordate – date fiind statisticile din New York privind folosirea ventulatoarelor – dar, și aici, mențiunea e sporadică.

ce am observat, totuși

Am precizat deja o mică scăpare în informația de pe site, am mai remarcat câteva, dar le consider de înțeles, dată fiind amploarea evenimentului, presiunea asupra cadrelor medicale șamd. Ex:

La Poziția 11 apar două persoane diferite în două comunicate succesive.

Poziția 210 lipsește de pe site-ul Ministerului Sănătății (nu am mai completat-o din alte surse).

Mult mai problematice sunt cele câteva comunicate, care conțin calupuri întregi cu informații nedetaliate. Pacienții dintre 53 și 65 sunt anunțați în grup, cu următorul text:

„Toate cele 13 persoane cu vărsta cuprinsă între 40 şi 80 de ani au fost internate în Spitalul Judetean de Urgență Suceava, în mai multe sectii, după cum urmează: nefrologie, boli interne, chirurgie plastică, gastroenterologie”

În general, datele cele mai „evazive” tind să vină din zona Suceava, uneori și de la căminele de bătrâni.

S-a revenit cu erate pentru confuzii în declarații, dar nu s-a revenit cu erate pentru a completa date privind alte afecțiuni (acolo unde se notase că încă nu se cunosc).

Unele cazuri e de înțeles de ce nu au evidențe medicale: om al străzii, persoană fără medic de familie, fără aparținători (sunt doar câteva).

Multe persoane în vârstă figurează fără vreo afecțiune consemnată – e posibil să fi fost sănătoși tun chiar și la peste 70 de ani.

Sunt consemnate unele testări post-mortem – persoane care au fost găsite moarte în casă sau au decedat în drum spre spital.

Unele teste sunt multiple – dar întotdeauna după ce testul inițial e negativ, niciodată după ce un test a fost pozitiv. Un caz: al patrulea test e pozitiv, după 3 teste negative.

Deși păstrarea deschisă a granițelor a permis o largă răspândire a persoanelor din diaspora, infecția nu este egal răspândită la nivel național. Există în mod clar câteva focare, dar și județe cu puține cazuri – care pun sub semnul întrebării decizia carantinei la nivelul întregii țări.

N-am întâlnit cazuri, care să justifice închiderea școlilor și facultăților. Nu e consemnat niciun decedat de vârstă școlară, în cele 800, sunt vreo două persoane în jurul vârstei de 20 de ani, cu probleme grave de sănătate.

Ce nedumerește cel mai mult, și am evidențiat în fișierul anexă, e prezența abundentă a unor boli foarte grave. Cel mai des menționate între comorbidități sunt bolile cardio-vasculare, cele respiratorii, diabetul, insuficiența renală și obezitatea.

Sar în ochi cazurile de cancer în fază avansată și cei câțiva pacienți, care au suferit recent operații. Cu atât mai mult, cu cât sunt boli, de la care nu te-ai aștepta să fie afectate de gripă. Uneori îți e și greu să nu vizualizezi contextul în care pacientul e adus la spital (indiferent dacă avea deja coronavirus sau l-a luat în spital):

• pacienta 101, 68 de ani, sosită cu arsuri de gradul 2 și 3 și infarct miocardic acut;
• pacienta 134, cunoscută ca dializată, găsită decedată în casă;
• pacientul 138, decedat în ambulanță, infarct miocardic, ramolisment cerebral, demență mixtă, boală pulmonară;
• pacienta 163, 86 de ani, internată la chirurgie, în urma unui accident casnic, cu diabet;
• pacientul 176, 83 de ani, diabet zaharat tip II, HTA, Cardiopatie ischemica-protezata stent coronarian, Arteriopatie obliteranta membre inferioare cu by pass femuro-popliteu;

Vor mai face aceste statistici obiectul unei reevaluări, după terminarea crizei? Vor figura pacienți cu boli precum Alzheimer, Parkinson și în statisticile privind acele afecțiuni?

În fine, am atașat fișierul rezultat, pe care îl puteți consulta aici.
Trageți singuri concluziile.