evadare.ro
Ce am scris mai important
Ghiduri pentru înțelegerea mai în profunzime a Marii Resetări

Raportul american, care acuză Comisia UE de cenzură și imixtiuni în alegerile din România și Moldova

Comisia Juridică din Camera Reprezentanților a Congresului SUA a întocmit un raport devastator la adresa guvernului neoficial al Uniunii Europene. Comisia UE, condusă acum de Ursula von der Leyen, e acuzată că duce o campanie sistematică de reprimare a libertății de exprimare pe internet. O secțiune a raportului preliminar de 160 de pagini e dedicată anulării alegerilor prezidențiale din România în decembrie 2024. Documentul arată că executivul UE a intervenit în această direcție și că TikTok a infirmat principalul pretext invocat, existența unei campanii de dezinformare în sprijinul lui Călin Georgescu, clasat pe primul loc, în finala cu Elena Lasconi.

Raportul e redactat în contextul bătăliei pentru controlul rețelelor sociale, dat de marile puteri, în cadrul căruia au folosit presiuni reciproce. Majoritatea rețelelor aparțin unor corporații IT din Statele Unite, amenințate de UE cu amenzi uriașe, în procente din cifra de afaceri. În mod aparte, e vorba de X, rețeaua lui Elon Musk, care permite un grad mai mare de libertate, față de Facebook. Conducătorul comitetului din a doua cameră a parlamentului american e republicanul Jim Jordan, deci din aceeași tabără cu Musk și Trump. În oglindă, Statele Unite au presat China să vândă partea din TikTok, care acoperă America de Nord, către un consorțiu condus de Larry Ellison de la Oracle.

Documentul se intitulează: „Pericolul cenzurii externe. Partea a II-a: Campania de un deceniu a Europei de cenzură a internetului global și cum dăunează exprimarea americanilor din Statele Unite”.

Comisia notează că a interogat reprezentanți de la 10 companii IT afectate. În centrul strategiei europene pro-cenzură se află un pachet de legi din interiorul UE, numit Digital Services Act (DSA). Prin aceste legi ale serviciilor digitale, UE reglementează exprimarea online „pentru a impune o cenzură globală asupra discursului politic, umorului și satirei” (pag. 2).

„Comisia Europeană, într-un efort vast de un deceniu, a presat cu succes platformele de social media să își schimbe regulile de  moderare globală, afectând astfel direct libera exprimare a americanilor aflați în Statele Unite. Deși deseori a fost prezentată ca o combatere a așa zisului „discurs al urii” sau „dezinformării”, Comisia Europeană a lucrat să cenzureze informație adevărată și discurs politic despre cele mai importante dezbateri politice din istoria recentă: inclusiv pandemia Covid-19, migrația în masă și subiectele transgender.” (p. 2)

E impresionantă dezvăluirea despre acest efort atât de îndelungat, ale cărui efecte le-am văzut cu toții. Dar cinstit ar fi să ne amintim că nu doar UE impunea cenzura în acest deceniu. Înseși ideile de hate speech și cancel culture au venit din Statele Unite, fiind incorporate în politicile platformelor digitale. În 2020, când până și Donald Trump era scos de pe Facebook și Twitter, nu UE impusese asta, ci forțe din interiorul SUA. Dar să revenim la raport.

„DSA e punctul culminant al unui efort european de un deceniu de a reduce la tăcere opoziția și a suprima narațiuni care critică stabilimentul politic.” (p. 3)

„DSA a intrat în vigoare în 2023 și Comisia Europei a emis primele amenzi în baza lui în decembrie 2025, contra X” 

Textul notează că apariția internetului a promis o mai mare democratizare a exprimării.

„Această dezvoltare a amenințat ordinea politică și, până la mijlocul anilor 2010, stabilimentul politic din SUA și Europa a încercat să contracareze ascensiunea mișcărilor populiste, care pun la îndoială politici profund nepopulare, ca migrația în masă.” (p. 3)

Ni se oferă și un desfășurător grafic al acestui efort pro-cenzură:

În 2015, UE lansează Internet Forum, creat de Directoratul General pentru Migrație și Afaceri Interne al Comisiei UE. În 2023, acest organism publica un manual pentru folosul companiilor de pe internet, pe care să îl utilizeze în moderarea postărilor despre:

Din lista de „vaci sacre” ale cenzurii europene înțelegem că migrația e o strategie de lungă durată. Surprinzător, lipsește din enumerare antisemitismul și negaționismul, primul subiect pentru care au existat legi de pedepsire cu închisoarea a exprimării în Europa. Întreg raportul lui Jim Jordan nu conține nicio obiecție față de acest segment al cenzurii, ca și cum n-ar exista. Motivul e destul de ușor de aflat.

Potrivit datelor adunate de Track AIPAC, conducătorul comisiei, Jim Jordan a încasat peste 150.000 de dolari ca sponsorizări de la organizații de lobby pro-Israel. Și n-a rămas dator. Aceeași comisie pe care o conduce a produs rapoarte similare dedicate „pericolului terorii antisemite în Statele Unite”, în care acuza chinezii că lasă discursul radical pe TikTok. În mai multe intervenții se prezintă ca un adept al restricțiilor de exprimare în această direcție. De exemplu, într-un interviu la Fox News, se mira „de ce sunt permise protestele din campusuri”, ale studenților indignați de genocidul din Gaza.

Activismul lui Jim Jordan explică de ce în raportul de față, apare o singură mențiune referitoare la subiectul intens cenzurat al criticării politicii statului Israel. Dar nu în apărarea exprimării pe subiect, ci într-un paragraf ambiguu, care pare mai mult că acuză UE că nu dă amenzi și pentru postările despre Gaza:

„După atacul terorist brutal al Hamas asupra Israelului, din 7 octombrie 2023, Comisia a emis o cerere de informații către TikTok pe 19 octombrie, întrebând despre termenii aplicabili și acțiunile luate, inclusiv dacă „TikTok a luat măsuri suplimentare să restrângă riscurile legate de diseminarea comportamentelor violente și a discursului urii, în contextul conflictului Hamas-Israel.

Spre deosebire de alte soliticări anterioare, DSA era în vigoare deja și amenințarea pedepselor, reală. Procedurile DSA și amenzile de până la 6% din venitul global nu mai erau o amenințare din viitor. Dacă Comisia nu aproba răspunsurile TikTok la aceste soliticări și „măsurile” adoptate de TikTok, atunci Comisia putea începe să dea amenzi masive. Aici, Comisia UE, a îndemnat TikTok nu prea subtil să ia „măsuri” adiționale de cenzură, care puteau lua forma unei schimbări de reguli asupra moderării la nivel global.” (p. 73) 

Această remarcă, despre ce vrea și ce nu vrea parlamentarul republican să fie cenzurat online, nu înseamnă că acuzele pe care le aduce UE nu sunt îndreptățite și întru totul lăudabile. Să citim mai departe din raport, succesiunea de acțiuni luate de UE contra drepturilor cetățenilor europeni. Cu precizarea că în 2015, la cârma Comisiei UE se afla Jean Claude Juncker, bancherul luxemburghez cu probleme cu alcoolul, fost în conducerea Băncii Mondiale. Ursula a preluat ștafeta din 2019.

„În 2016, Comisia UE a creat „Codul de Comportament pentru combaterea discursului urii online”, după care platforme ca Facebook, Instagram, Tiktok și Twitter (X) promiteau să cenzureze termenii vag definiți ca „manifestări ale urii.” (..)

Tot pe atunci, cei mai puternici membri UE, ca Germania, au început să aplice legislație de cenzură la nivel național.” (p. 5)

(Așa cum am arătat în alte articole, și România are o tradiție de peste două decenii în crearea de Legi ale cenzurii, din care doar cea mai faimoasă e recenta lege Vexler. Sunt ordonanțe și legi care s-au luat inclusiv cu presiuni din partea SUA și UE.)

„În 2022, pe când Digital Services Act (DSA) urma să intre în vigoare, Comisia Europeană și-a actualizat Codul Dezinformării din 2018. Sub noile reglementări, platformele trebuiau să participe într-un Grup de Acțiune, care să se întâlnească regulat să discute abordarea platformelor în cenzurarea așa zisei dezinformări. Grupul de Acțiune a fost divizat în 6 sub-grupuri, concentrate pe subiecte ca: dezinformarea, verificarea adevărului, aleger și demonetizarea publicațiilor conservatoarea.” (p. 6)

Aspectul cenzurii economice e unul foarte important, care acționează ca o formă perversă de control al informației, deseori prin metode oculte. E o armă din arsenalul „culturii anulării”.

„Comisia UE a presat cu succes marile platforme sociale să schimbe moderarea, afectând libertatea cuvântului pentru americanii din SUA.”

„Moderarea conținutului de la țară la țară e un pericol semnificativ, cerând platformelor să știe și să stocheze adresa utilizatorului de fiecare dată când intră pe site. Într-o eră când se folosesc rețele private virtuale (VPN), care simulează că te afli în altă locație și protejează informațiile personale, conținutul moderat de o singură țară e ineficient, creând și un cost imens platformelor.

Internetul e global și platformele se conduc în consecțință. Asta înseamnă că regulile europene presează companiile sociale să își schimbe regulile de moderare. Afectează ce pot spune americanii și ce pot vedea online în Statele Unite. Legile cenzurii din Europa afectează regulile moderării și, prin urmare, amenință direct libera exprimare în SUA.” (p. 7)

Implicarea în pandemie:

„În timpul pandemiei Covid 19, oficiali înalți ai Comisiei Europene au presat platformele să schimbe regulile de moderare globale, cenzurând conținutul care punea la îndoială narațiunile oficiale despre virus și vaccin.” (p. 8)

La pagina 10 e exemplificat cu o notă de la o întânire a Grupului de Acțiune pentru crize, care avea pe ordinea de zi:

„Presiunea asupra platformelor pentru conformare s-a accentuat odată cu semnarea DSA ca lege în octombrie 2022”.

„În 2023, TikTok a început să editeze Ghidul pentru Comunitate, în concondanță cu Digital Services Act.” (p. 10)

„Comisia Europeană e concentrată anume pe cenzurarea conținutului din SUA.” (p. 13)

Afirmația e ilustrată cu intervenții pentru ștergerea unor documentare despre vaccin pe YouTube, Twitter și Facebook.

„Funcționari ai Comisiei de cel mai înalt rang au presat TikTok să fie mai agresivă în cenzura conținutului din SUA înainte de alegerile prezidențiale din America 2024.” (p. 14)

„Cel mai cunoscut episod, comisarulu UE pentru Piață Internă, Thierry Breton, a trimis o scrisoare către Elon Musk, proprietarul X, în august 2024, înainte de interviul cu preș. Donald Trump. Breton a amenințat X cu represalii în conformitate cu DSA pentru că a găzduit interviul cu președintele SUA.” (p. 15)

intervenții în alegeri

„Comisia Europeană intervine cu regularitate în alegerile statelor membre UE” (p. 16)

„Comisia influențează statele membre prin controlul asupra discursului politic în perioade electorale.”

În 2024, Comisia condusă de Ursula von der Leyen a cerut corporațiilor digitale să ia măsuri în contextul alegerilor parlamentare europene:

„Aceste ghiduri electorale DSA au fost prezentate ca bune practici voluntare. Dar în spatele ușilor închise, Comisia Europeană a dat de înțeles că sunt obligatorii.” (p. 17)

Harta alegerilor în care UE a intervenit. Avem așadar două țări românești pe harta întocmită de parlamentarii americani, inclusiv Moldova, țară nemembră UE. E o mărturie care vine chiar în sensul argumentului invocat pentru anularea alegerilor la noi. Adică a fost un actor statal, care a trucat alegerile, dar nu rușii, ci UE. Cel puțin asta ne dă de înțeles raportul Camerei Reprezentanților.

„TikTok a raportat Comisiei Europene că a cenzurat peste 45.000 de așa zise „dezinformări”, inclusiv discurs politic evident, pe subiecte ce includ migrația, schimbările climatice, securitatea, apărarea și drepturile LGBTQ, înainte de alegerile UE din 2024.” (p. 18)

Raportul dă exemplu ingerințele din alegerile în Slovacia 2023. Și cenzurarea unor afirmații ca:

„Aceste afirmații nu sunt discurs al urii, sunt opinii politice despre subiecte medicale și științifice dezbătute în prezent.” (p. 19)

alegerile din România

„Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România lui 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primei runde, din luna precendentă, câștigate de candidatul populist indepentent puțin cunoscut, Călin Georgescu, după ce serviciile secrete din România au pretins că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe Tik Tok.

Documente interne ale TikTok, produse la cererea Comitetului, par să conteste această narațiune. În materiale oferite Comisiei Europene, care a folosit alegația nedovedită despre intereferența rusă, ca să investigheze practicile de moderare ale TikTok, compania a declarat că „nu a găsit și nu i s-au arătat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi, asociate cu campania domnului Georgescu – acuza cheie a serviciilor de informații.” (p. 19)

„La sfârșitul lui decembrie 2024, rapoarte de presă citau dovezi că autoritățile fiscale din România au găsit că presupusa campanie rusă a fost, de fapt, finanțată de alt partid politic din România. Dar rezultatele alegerilor n-au mai fost reluate. Iar în mai 2025, candidatul preferat de sistem a câștigat președinția României la alegerile reluate.” (p. 19)

migrația, încurajată prin cenzură

Raportul revine apoi la subiectul său de bază, cenzura asupra rețelelor, amintind de prima amendă dată de Comisia Europeană în baza DSA (Digital Services Act), în decembrie 2025. Compania X a lui Musk a fost amendată cu 120 de milioane de dolari.

„Două inițiative recente ale UE amenință să înrăutățească criza comunicării în Europa. Sub președinția Ursulei von der Leyen a fost creat „Scutul Democrației”, cu cel puțin două noi structuri de cenzură pentru ONG-uri de stânga și autorități, să preseze platformele contra conținutului conservator. E vorba de Centrul European pentru Rezistență Democratică și Rețeaua Europeană de Verificatoare de Conținut. 

Sub aceeași propunere, Comisia Europeană caută să extindă Codul Dezinformării, să includă cereri legate de „unelte de verificare a utilizatorilor”, care ar termina anonimitatea pe internet, cerând utilizatorilor să arate buletinul la crearea unui cont. Comisia caută să ocolească și căile democratice, pentru a crea o singură definiție juridică pentru discursul urii pe toată întinderea Uniunii Europene.” (p. 21)

Restul raportului e o detaliere a acestei succesiuni de evenimente, cu pasaje din interpelări și poziții ale companiilor. (Unele imagini și citate se repetă la mai multe pagini.) Sunt reproduse mai multe dovezi ale intervenției unor funcționari de la Bruxelles pe lângă corporațiile internetului. Foarte multe din ele datează din perioada Covid 19. De la pagina 54 sunt alte atestări asemănătoare ale presiunilor din partea UE pentru controlul narațiunii în războiul din Ucraina. După intervențiile vice-președintelui Comisie, Vera Jurova, YouTube a șters 80.000 de postări și 9.000 de canale, care ar fi „violat regulile”. (p. 60) Între reproșuri era și contestara invaziei ruse.

„Autoritățile și ONG-urile au presat frecvent platformele să își schimbe regulile asupra moderării și dezinformării în întâlniri cu semnatarii Codului Dezinformării.” (p. 61)

Au existat cel puțin 94 de întâlniri pe acest subiect, în perioada 2022-2024. Platformele și-au modificat termenii, pentru a limita opiniile neplăcute despre „grupuri protejate”.

„EUIF (Forumul pentru Internet al UE) a țintit în mod curent exprimări politice legitime. În raportul din 2023 EUIF a detaliat ce consideră „extremism violent de dreapta”, necesitând cenzură online. Aceasta include noțiuni ca: „refugiații nu își au locul aici” – în ciuda unor incidente repetate de violență, din partea așa zișilor refugiați, care ajung în Europa, profitând de politicile ei permisive cu migrația în masă. Totuși, UE numește această afirmație „o idee a supremației albilor”.

Similar, concepția că națiunile Europei ar trebui să schimbe legile de acordare a azilului, ca să oprească fluxul migranților neverificați, a fost descrisă ca „retorică la limita anti-migranților și anti-refugiaților”. Opoziția la migrația în masă e opinie legitimă despre un subiect politic important. Cenzura acestei exprimări e incompatibilă cu orice concepție robustă de exprimare liberă.” (p. 92)

Politicieni americani ca Marjorie Taylor Greene și Steve Bannon au fost incluși în rândul „extremei drepte”, la fel ca fundamentaliștii islamiști, deplânge referatul. De asemenea, acuză un tratament similar pentru rețeaua patronată de președintele Donald Trump, „Truth Social”. Alt conținut pseudo-radical, de care s-ar fi plâns europenii și pe care îl apără comitetul condus de Jim Jordan e cel din așa zisa „manosferă”. (Conținutul anti-feminist sau misogin, de genul celui promovat de Andrew Tate.)

„Interacțiunea cu conțintul lui Jordan Peterson și Ben Shapiro a servit ca o poartă spre recomandări de materilae anti-feministe, misogine din manosferă.” (p. 94)

alegerile din Moldova

„Cu o lună înainte de alegerile prezidențiale din Moldova 2024, Centrul de Susținere UE pentru Moldova, al Comisiei Europene a găzduit un summit de două zile cu platformele, pentru a discuta riscurile de dezinformare prin servicii digitale reglementate, cu primul ministru din Moldova.

Discuția a inclus „cele mai bune practici” pentru cenzurarea așa ziselor dezinformări, cu accent pe DSA (Digital Services Act). Alegerile prezidențiale includeau un candidat din același partid cu premierul Moldovei, ridicând probleme semnificative de conflict de interese. Mai mult, Moldova încă nu e membru al Uniunii Europene, ceea ce ridică semne de întrebare, de ce se ține o discuție despre DSA în Moldova, când Comisia pretinde că actul nu e extra-teritorial și nu i se aplică Moldovei.” (p. 114)

Sub auspiciile Codului Dezinformării, Comisia a creat un Grup de Acțiune Rapidă. 

„Aceste așa zise verificatoare de conținut sunt invariabil de stânga și pro-cenzură, numai neutre politic nu sunt. Cerința ca ele să fie aprobate de Comisia Europeană creează o motivație structurală ca ele să cenzureze opinii euro-sceptice, care subminează versiunea preferată de Comisie.

Comisia UE a activat sisteme de răspuns rapid înainte de alegerile legislative din Franța 2024, alegerile prezidențiale din Moldova 2024, alegerile prezidențiale din România 2024-2025 și alegerile legislative din Germania 2025.” (p. 117)

alegerile din România

La pagina 117, raportul revine asupra evenimentelor din decembrie 2024. Notează anularea la intervenția CCR și că lui Călin Georgescu i-a fost interzisă înscriere în competiția pentru reluarea alegerilor din mai 2025. Raportul comisiei conduse de republicanul Jim Jordan nu consemnează că și euro-parlamentarei Diana Șoșoacă i-a fost interzisă participarea în aceleași alegeri de către CCR, cu același prilej.

De asemenea, nu conține nicio mențiune despre intervenția inițială a Curții Constituționale din octombrie 2024, prin care a exclus-o pe Diana Șoșoacă din cursa prezidențială. Fapt care a fost precedentul ce a inaugurat renunțarea la alegeri libere în România. De unde putem deduce că doar una din imixtiuni nu a fost pe placul congresmanului republican sau cealaltă s-a făcut în acord cu SUA sau cu sponsorii lui Jordan.

„Documente interne arată că înaintea alegerilor anulate, autoritățile din România împuternicite de DSA (Digital Services Act) au luat măsuri să reducă la tăcere conținutul care susținea candidații populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine de ștergere globală de conținut.

După alegeri, când acuzele nedovedite de interferență a Rusiei au început să circule, Comisia a acționat prompt, deschizând o investigația oficială asupra TikTok în baza DSA, cercetându-i politiciele de moderare a conținutului.” (p. 118)

La metodele birocratice ale UE s-au adăugat și neaoșele metode securiste de la București:

„Înainte de alegerile din 2024, autoritățile din România au cerut repetat ștergeri de conținut în afara proceselor DSA, folosind interpretări extinse ale puterilor proprii de a elimina conținut politic. Cum au spus cei de la TikTok ulterior, au fost îngrijorați de maniera neoficială prin care cererile de ștergere de conținut veneau de la Autoritatea Electorală din România, în contextul alegerilor, în particular de potențialul de influență politică asupra procesului și de eliminare nejustificată a unui conținut legal, cum ar fi discursul politic.”

TikTok a notat că argumentele juridice, care însoțeau cererile de ștergere (când erau și dacă erau), aveau tendința să folosească o interpretare foarte largă a mandatului autorității. De exemplu, autoritățile din România au cerut TikTok să elimine conținut care era „lipsit de respect sau insultător la adresa PSD” – un partid de stânga din coaliția de guvernământ la momentul respectiv.” (p. 118)

„Între turul 1 și turul 2 anulat, ordinele din România au devenit mai agresive: organele cereau TikTok să elimine toate imaginile cu Călin Georgescu. Aceste acțiuni de amuțire a criticilor unui candidat și a suporterilor altuia sunt profund anti-democratice. TikTok a fost de acord, refuzând (totuși) să elimine postări ale cetățenilor pro-Georgescu pe motiv de liberă exprimare.” (p. 118)

„Aceste ștergeri agresive au inclus un ordin de ștergere globală a unui anume conținut pro-Georgescu. Răspunzând unui ordin judecătoresc, TikTok a blocat pentru o anume regiune videoclipuri care se presupune că nu erau în conformitate cu normele de transparență a finanțării campaniei electorale. Autoritatea electorală a susținut că sentința nu e aplicabilă doar pe teritoriul României. TikTok pare să fi rezistat și a refuzat să șteargă global conținutul neconform pentru legea românească, spre ciuda autorităților românești.” (p. 119)

„După alegeri, SRI (Serviciul Român de Informații) s-a plâns că deși TikTok a blocat accesul vizual la unele postări de pe teritoriul României, au rămas vizibile în alte state și se pot distribui. Ștergerea pentru tot globul violează suveranitatea Statelor Unite și a oricărei alte țări de pe glob, permițând unor judecători străini să reglementeze cenzura unde nu au jurisdicție.” (p. 119)

Raportul notează anularea turului 1 de Curtea Constituțională, în baza rapoartelor SRI, neconfirmate de poziția TikTok.

„În actele trimise Comisiei Europene, TikTok afirmă că a detectat trei operațiuni coordonate de influențare (CIO) pe platformă în campania electorală din România. Niciuna nu emana din Rusia. Doar una din aceste operațiuni căuta să îi promoveze campania lui Georgescu. Opera din România și aduna mai puțin de 2.000 de urmăritori.” (p. 120) (..)

„TikTok a notat activități suspicioase legate de promovarea plătită nedeclarată a conținutului politic legat de Georgescu, dar nu l-a putut lega de Rusia. Alte rapoarte de presă indică implicarea unui partid politic în campania de pe TikTok”.

„Pe 7 decembrie, TikTok a făcut declarații similare către Comisia Europeană, scriind că nu a găsit sau nu i-au fost prezentate dovezi ale unei rețele cordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania dlui Georgescu – acuza cheie din partea autorităților din România.” (p. 121)

Sunt consemnate și alte ingerințe:

„Deși o parte din conținut putea fi într-adevăr discutabil, mare parte apare a fi material standard pro-Georgescu, anti-progresist, opinii politice legate de teme de mediu, prezența României la spațiul Schengen, sistemul UE de granițe deschise. În mod similar ONG-ul care verifică postări Funky Citizens a reclamat 334 de clipuri pentru ștergerea de pe TikTok în noiembrie și decembrie 2024. Cel puțin 153 au fost șterse global, violând regulile platformei (..) în timp ce altele au fost geo-blocate.

Conținutul reclamat includea opinie politică despre anularea alegerilor ca aserțiunea că alegerile au fost anulate pentru că sistemul nu dorea ca Georgescu să devină președinte, că le oprește planurile de război. Funky Citizens a copiat reglementările Comisiei UE despre cererile de cenzură, indicând că acționează cu acordul tacit al Comisiei și crescând presiune pe TikTok să se conformeze.” (p. 123)

răspunsul de la Cotroceni

Președintele Nicușor Dan a răspuns destul de neconvingător la devastatorul raport, printr-un comunicat. În care afirmă că „referirile la România sunt contextuale”:

„România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, iar referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare. Referirile la alegerile prezidențiale din 2024 prezentate în raport sunt strict descriptive și reflectă doar parțial răspunsul unei singure companii private, platforma TikTok. Acestea nu reprezintă și nici nu se pot substitui unei evaluări juridice” 

 „Indiferent de concluziile tehnice ale TikTok citate în raport, decizia de anulare a alegerilor a fost un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice, bazat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea Curții Constituționale a României.

Decizia CCR s-a fundamentat pe documentele care indicau fără echivoc denaturarea egalității de șanse între candidați și vicierea masivă a campaniei electorale de către un singur candidat prin utilizarea netransparentă și ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și prin finanțarea nedeclarată a campaniei electorale, inclusiv în mediul online. Ingerințele Federației Ruse în procesele electorale din țările europene, inclusiv din România, au fost evidențiate și de rapoarte oficiale ale NATO, Uniunii Europene și Guvernului Marii Britanii.” (comunicat Președinție)

Așa cum am spus încă de atunci, acuzele sunt nedovedite, mai ales legătura cu Federația Rusă. Oricum, justiția nu se poate baza pe verdicte date de servicii secrete, care nu prezintă probatoriul în mod public, nici măcar la peste un an după. Impactul rețelei TikTok era restrâns la data respectivă, și nu putea contracara impactul avut de televiziune, site-uri de mare circulație și panotaj stradal. Ar trebui să fie tratată la fel și influența prin aceste posturi sau prin mesaje și acțiuni de la alte state.

Chiar și dacă admitem că oamenii ar fi putut fi influențați pe internet, totuși e o diferență între expunerea la o reclamă și acțiunea de a ștampila și a pune un buletin în urna de vot. Iar voturile exprimate n-au fost contestate, cel puțin nu de versiunea oficială.

Articole pe același subiect:

evadare.ro
February 4th, 2026
Mai multe despre: Politica • • • • •
#război | #pandemie | #economie | #globalism | #Spengler | #presa | #demografie | #comunism | #marea resetare | #nationalism | #cărți | #transumanism | #filme documentare | #politică | #geopolitică | #spiritualitate | #muzica | contact