BEC-ul democrației rămâne stins

A apărut și motivația respingerii candidaturii lui Călin Georgescu de către Biroul Electoral Central. E mult mai rău decât credeam. Speram că e doar o farsă, o chichiță procedurală legată de o declarație nesemnată, ceva nereguli în listele de semnături, care să se rezolve zilele următoare.

Din păcate, BEC a ales să își depășească grav atribuțiile pur procedurale, pentru a se transforma într-o instanță de preselecție a candidaților. De fapt, reconfirmă acest statut anti-democratic al Curții Constituționale, peste care pretinde că nu poate trece. Dar tocmai a făcut același tip de abuz al CCR din octombrie și decembrie, invocând chiar acele decizii.

E ca și cum, într-un meci de fotbal, arbitrul de centru bagă mingea în poartă pentru una dintre echipe. Iese scandal, se rejoacă meciul. Și la rejucare, tușierul dă și el un gol din corner. Apoi se scuză că îl obligă regulamentele să nu treacă peste deciziile arbitrului central.

În motivația BEC, sunt invocate și coroborate cele două decizii criminale ale Curții Constituționale: cea din 5 octombrie, când a fost respinsă candidatura Dianei Șoșoacă, și cea din 6 decembrie, când s-a anulat turul 2, între Georgescu și Lasconi. Decurge de aici că sunt respinși de BEC și Călin Georgescu și Diana Șoșoacă pentru orice candidatură prezidențială, dacă nu se dă o nouă decizie, de sens contrar, din partea CCR, unde se poate face contestație.

Nici CCR nu avea atribuții să judece pe fond dosare și să proclame niște cetățeni ca vinovați de diverse lucruri vehiculate de presă și privați de dreptul civil de a fi ales. Cu atât mai puțin BEC, care se pretează la inovații încă mai năstrușnice, combinând două sentințe date împotriva unor persoane diferite și din motive diferite.

Am comentat pe larg diferențele dintre cele două sentințe, din octombrie și din decembrie, care erau semnificative, chiar dacă aveau același efect, de nedreptate.

Încă din articolul scris în noaptea de 5 spre 6 octombrie, constatam că decizia Curții a pus capăt democrației din post comunism. Atunci s-a oficializat intrarea într-un nou regim, de „democrație limitată”, în care un conclav triază candidații pe care îi poate vota poporul. Și o face în beneficiul unor forțe externe, pentru a garanta că nu e periclitat statutul colonial de totală supunere.

În speța Șoșoacă, i se reproșau diverse acțiuni, în baza unui dosar de presă, care semăna izbitor cu stilul dosarelor de urmărit ale unei poliții politice. Erau acolo de la știri aiuritoare, ca scandalurile cu un polițist de la circulație și cu ziarista de la RAI. Dar și reproșuri legate de o pretinsă obligație constituțională de fidelitate absolută față de UE și NATO, încălcată prin crime de vorbire sau vizite la ambasada Rusiei. (Instituție care funcționează legal pe teritoriul României, care are relații diplomatice cu Federația Rusă.)

În acea motivație apărea prima dată și argumentul hilar că Șoșoacă nu și-a respectat jurământul încă nedepus ca potențial președinte. Ei bine, acea bizarerie juridică e invocată acum de BEC drept motiv pentru respingerea lui Călin Georgescu.

Dar dacă în octombrie CCR adusese ca „probe” citate din ziare, ca să „demonstreze” călcarea în viitor a jurământului nedepus, de data asta BEC nu se obosește nici măcar să caute niște citate.

Biroul Electoral insistă apoi că „Deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii” (..) că ele „fac parte din ordinea constituțională”. După care hârțogarii de la BEC, al căror rol era să numere niște semnături și să verifice niște ștampile, se aruncă direct în limbajul filosofic, ca într-o piscină fără apă. Au intrat în axiologie. Adică ne vorbesc de valori, mai ceva ca maneliștii. După Marian Enache de la Curtea Constituțională, a apărut și Marian Valorosu de la BEC.

Practic, ni se explică implicit de ce poporul nu mai e deținătorul suveranității în stat, pe care i-o promitea textul Constituției: că i-a uzurpat-o gașca celor nouă judecători de la CCR, care decid ei în locul milioanelor de români.

După această paranteză „axiologică”, motivarea se întoarce la ce simțeau și scribii de Biroului că au lăsat în aer. Anume: unde-i conexiunea dintre interdicția lui Șoșoacă din 5 octombrie și interdicția lui Georgescu din 6 decembrie!? Că în toamnă i se reproșase ei că n-a respectat jurământul prezidențial încă nedepus, nu și lui. Lucru absolut evident, din moment ce el fusese lăsat să ia parte la turul 1 și ea nu.

Ori acum BEC trage concluzia că și Călin Georgescu pică sub aceeași interdicție dictată în dosarul Șoșoacă, pentru că și el ar fi avut „o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept”. Care sunt legate tot de „formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României”. (Pe care, evident, încă n-a apucat să-l depună nici el, nici ea, nefiind aleși.) Dar dacă a decis CCR acea nerozie, pretind că nu mai pot trece peste.

Dar de unde rezultă „atitudinea” lui Georgescu? (Sună ca „poziția nefirească” a lui Crăciunescu.) Pentru că, v-am zis, BEC nu vine nici măcar cu niscaiva tăieturi din ziare, clipuri, dacă tot facem para-justiție. Ei bine, rezultă (în opinia BEC), din chiar sentința de pe 6 decembrie, de anulare a turului 2.

Lăsând modestia deoparte, cred că sunt singurul care a făcut o comparație pe text între cele două motivații ale hotărârilor, din octombrie și decembrie. Dacă funcționarii de la BEC ar fi citit articolul meu despre diferențele semnificative ale celor două decizii, n-ar mai fi invocat o asemenea inepție. Pentru că ar fi aflat că lui Georgescu nu i s-au reproșat în decembrie genul de fapte „anti-constituționale”, anti-NATO, anti-UE, vizite la ambasade și alte lucruri.

Acuzele extrem de grave, gen: „instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale”, au venit mult mai târziu, pe 26 februarie 2025, și nu de la CDR, ci din rechizitoriul DIICOT, care e deocamdată la stadiul de investigație, nu de sentință definitivă.

În schimb, decizia CCR din 6 decembrie, invocată de BEC, se referea la aberațiile cu manipularea opiniei publice prin TikTok, cu ajutorul unui actor statal. Ori acelea au rămas total în coadă de pește, după ce au apărut dezvăluirile cu liberalii care au plătit influencerii, care și-au dat autogol pentru Georgescu. Actorul statal n-a fost nici măcar nominalizat, darămite probat, nici până în ziua de azi. A rămas la stadiul de alegații ale unor angajați din serviciile secrete, care au servit bănuiala CSAT.

În tot cazul, în speța respectivă, era vorba de cu totul altceva decât de NATO, UE și pretinsa ordine constituțională. Și nu se făcea trimitere la formula jurământului. Chiar presupunând că ar fi fost probată manipularea alegătorilor cu TikTokul… era o faptă de la precedenta campanie electorală. Ce treabă are fosta campanie, cu viitoarea!? Dacă ai fost descalificat o dată că ai furat startul, nu ești exclus din toate cursele organizate vreodată.

Dar… nu. BEC dă de înțeles că e o faptă imprescriptibilă. Dacă a fost o singură dată exclus cineva, nu mai poate candida altă dată până nu îi dă voie tot instanța care l-a exclus, pentru că din cauza lui nu s-au mai ținut alegerile.

Suntem afundați în beznă de această decizie anti-democratică și iresponsabilă, care aruncă țara în haos. Turbulențele de stradă, îngrijorătoare dar mult exagerate de televiziuni, sunt vina acestei serii de abuzuri din partea instituțiilor statului.