evadare.ro

Cum a fost testat vaccinul pe animale. Iată ce ne spun verificatoarele de adevăr

Azi l-am auzit pe inestimabilul Raed Arafat răspunzând unei întrebări provocatoare despre temerea unor oameni că vaccinul ar putea avea efecte pe termen lung încă necunoscute și, mai precis, că ar putea afecta fertilitatea. Răspunsul îl reproduc din memorie (scuze). Era ceva de genul: Nu există dovezi că vaccinul are efecte pe termen lung, în 10-15 ani și nici în privința sănătății reproducerii. Știm asta pentru că s-au făcut teste pe animale și acolo poți să vezi, dacă injectezi șoareci, într-o lună, efecte pe 10 ani la om…

Asta mi-a plăcut mereu la dl Arafat, că e sigur pe el și nu vorbeștea aiurea. Siguranța asta mi-a dat încredere și am pus mâna pe Google să aflu mai multe. Cum Google are grijă de mine, îmi dă în prima pagină numai rezultate din „verificatoare de adevăr”. Tot ce urmează de aici în jos se bazează integral pe lucruri găsite pe acele verificatoare și în link-urile oferite de ele ca dovadă.

Primul, USA Today, se intitulează fără dubiu: Toate vaccinurile Covid-19 au trecut testele pe animale

Verdict: FALS (că n-ar fi fost testate pe animale).

Al doilea, Reuters, confirmă: Vaccinurile Covid-19 nu au sărit peste testele pe animale din cauza morții animalelor

 

Ce-mi place cu adevărat la verificatoarele astea, e că îți oferă și contextul poveștii. De pildă, Reuters dă link către 3 articole diferite cu dezbateri între cercetători, dacă să sară sau direct la testarea pe om. La primul mi-a atras atenția data: 11 martie 2020. Asta vine cu 4 zile înainte să fim băgați în carantină deplină, „în cadență perfectă” cu alte țări din Europa. Atunci se găsise în țară UN SINGUR „caz”, și ăla fără simptome. Dar iată ce-i preocupa pe cercetători când noi nici nu auzisem de pandemie.

Titlul e fără echivoc: „Cercetătorii se grăbesc să testeze vaccinul pentru coronavirus, fără să știe cât de bine funcționează pe animale”. Așa se nasc zvonurile. Dar să citim articolul, că aflăm lucruri.

„Calendarul tradițional al unui vaccin e de 15-20 de ani. Așa ceva nu ar fi acceptabil acum. Când auzi predicții că va fi disponibil într-un an, e cu neputință dacă nu avem abordări noi.”, spune Mark Feinberg, director medical la Merck Vaccines.

Așadar, nu e părerea autorului, ci a unei firme implicate direct în cursa pentru vaccin, care cerea tratament excepțional. Ca prin farmec, autorul are o viziune profetică (repet, e publicat în 11 martie, înainte de carantinarea Europei). Soluția ar fi o nouă tehnologie cu mARN, testată de o firmă, Moderna, care încă n-a produs un vaccin aprobat de la înființare. Dar, cine știe, poate o să aibă noroc anul ăsta! Citez:

„Cel mai mare avantaj al metodei e viteza. Virusul din spatele epidemiei, care a apărut în Wuhan, China, a fost identificat pe 7 ianuarie. Mai puțin de o săptămână mai târziu, cercetătorii de la Moderna și NIH aveau o propunere de vaccin mARN pentru el. Și, cum scrie firma în documente guvernamentale: „ne-am mobilizat către producția clinică”. Până pe 24 februarie, echipa trimitea flacoanele de la o fabrică din Norwood Massachussets către NIAID (Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase) din Bethesda, Maryland, pentru un test clinic programat să îi testeze siguranța.”

Nu știu dacă realizați, dar măcar din perspectivă românească, băieții ăștia aveau vaccinul înainte să ne dea vestea că e boala la noi în țară. La mai puțin de o săptămână de identificarea virusului. (Nu intrăm în controversa izolării lui, că e ditai galeria de șoarece.) Paragraful următor:

„Deși sponsorizat de NIAID, primul experiment uman are loc în Seattle, la Institutul ce Cercetare Medicală Kaiser, Washington. Cercetătorii au început să recruteze voluntari sănătoși la începutul lui martie. Planul lor e să înroleze 45 de persoane între 18 și 55 de ani, care vor primi două injecții de la Moderna cu vaccinul experimental, la aproximativ o lună una de alta. Pentru efortul lor, participanții vor primii 100 de $ de persoană la fiecare vizită, un total de 1.100 de $.”

Bani frumoși, dar rămânem cu gura căscată. Ca în dilema oul sau găina, stai și te întrebi: ce-a fost mai întâi: vaccinul sau pandemia!? Luați în calcul că dacă ziaristul a aflat de poveste și a avut timp s-o și publice, trebuie să fi fost măcar un decalaj de ore, dacă nu zile și săptămâni. Deci când noi eram năuciți că a apărut un virus nou, care dărâmă chinezi pe stradă din picioare, americanii deja testau vaccinul pe voluntari. Păi dacă trecuseră deja la testul pe oameni înainte de carantină, la începutul lui martie 2020…. când mai făcuseră testele pe animale!? Din verificator nu poți deduce decât că după sau, în cel mai bun caz, concomitent.

Tot profetic ne sună acum și celălalt articol citat de Reuters (2 din 3). Data e, ce să vezi? tot 11 martie 2020. Se intitulează: „Pe măsură ce crește presiunea, savanții dezbat riscurile accelerării testării”. Pe la mijlocul lui, citim și tragem o sperietură:

„Dr. Peter Hotez, decan la Școala Națională de Medicină Tropicală la Colegiul Baylor a discutat cu Reuters. Hotez a lucrat la dezvoltarea unui vaccin pentru SARS (Sindromul Respirator Acut Sever), coronavirusul din spatele marii epidemii din 2003, și a descoperit că unele animale vaccinate au dezvoltat o boală mai severă, în comparație cu animalele nevaccinate, atunci când au fost expuse virusului. Există riscul creșterii imunității,  spune Hotez. „Riscul acela poate fi redus în primul rând arătând că nu apare în animalele de laborator.” 

Precizare: formula „immune enhancement” – creștere a imunității – e înșelătoare. Se referă de fapt la creșterea rezistenței virusului la vaccin și practic o imunitate scăzută. Citit acum, avertismentul pare rupt din „teoriile conspirației”. Mai lipsea să zică și că o să ne trezim cu valul 4 sau valuri mai mari după începerea vaccinării, decât înainte.

testele pe animale

Dar să trecem la dovezile propriu-zise, pe care le aduc verificatoarele. S-ar putea să fiți dezamăgiți. Cele mai grele la dosar sunt avizele primite de la FDA, texte lungi de zeci de pagini, în care există câte un paragraf două în care se povestește că s-au înregistrat succese în testele pe animale, care în principiu au fost imunizate după. Fără detalii. Pfizer, Moderna și Johnson au asemenea autorizații eliberate în regim de urgență.

Studiul publicat de Johnson & Johnson în revista Nature a folosit 70 de hamsteri aurii sirieni. Le-au făcut injecția și după o lună i-au injectat cu un fel de virus „adaptat pentru șoareci”. Citez: 

„În ziua a patra, un subset de animale au fost eutanasiate pentru (cercetarea) patologiei și a concentrației virale.”

De fapt, se precizează că nu cu un virus erau injectați, ci cu un țesut infectat. (am zis că nu intrăm în discuția cu izolarea)

„În grupul cu doză mare, patru animale au fost autopsiate în ziua 2. Patru animale au fost autopsiate în ziua 4 pentru țesut cu încărcătură virală și histopatologie. Iar cele 8 animale rămase au fost urmărite longitudinal. Toate animalele rămase au fost autopsiate în ziua 14.”

Cum ni se spune și la televizor, covidul nu iartă:

„Din cele opt animale din acest grup, care au fost urmărite longitudinal, patru au întrunit criteriile Comitetului pentru Ocrotirea Animalelor de eutanasiere, după ce au pierdut peste 20% din greutatea corporală și au prezentat probleme de respirație. Iar alte două au îndeplinit criteriul în ziua a șaptea. Cele rămase s-au recupert până în ziua a 14-a.”

(Cînd am aflat deja ce-au pățit.) Mai norocoase, 50 de rozătoare au primit vaccinul salvator, iar la o lună s-au întâlnit cu boala.

„Trei animale din fiecare grup au fost autopsiate în ziua 4 pentru țesut și încărcătură virală, iar cele 7 animale rămase din fiecare grup au fost urmărite până în ziua 14.”

„Ambele vaccinuri (testate de Johnson & Johnson) au protejat împotriva mortalității, definită conform criteriilor de eutanasiere umană”. Un real succes. Problema e că experimentul se oprește la cele 4 săptămâni. Nici poveste să ne zică vreo vorbă despre reproducerea proverbială a șoarecilor. Or fi ei virili, dar când să mai apuce!?

studiul cu macaci

Alt studiu produs de Johnson a folosit 52 de macaci. Aici avem o durată mai lungă de observare, de 55 de zile, deși majoritatea experimentelor sunt concentrate în primele 14 zile de la inoculare. Și, din nou aceeași problemă. Studiul conține un tabel, în care sunt detaliate pe zile evenimentele.

Compania testa 2 variante de vaccin. În primul calup de rânduri, evidențiat cu vernil în tabel, e o variantă. În al doilea calup, evidențiat cu roz, altă variantă de vaccin. Apoi cu alb, grupurile de control cu injecție salină. Ultima coloană a tabelului se intitulează clar: „zile între provocare și necropsie”. Altfel spus: maimuțelor li s-a făcut vaccinul, au fost lăsate circa o lună, să-și facă efectul, după care au fost puse în contact cu agentul patogen. Și după alt interval au fost ucise și supuse autopsiei să se cerceteze efectele. Exact la acest interval se referă cifrele din tabel. 

Nu e greu de văzut că acele cifre din ultima coloană pe vernil și roz sunt, de obicei 7, 8 și maxim 16. Atât au mai trăit maimuțele vaccinate după întâlnirea cu virusul. În 16 zile, de unde atâta timp să te convingi că nu le-a afectat în niciun fel capacitatea reproductivă!? Cum „superficial” sau manipulator a tras concluzia doctorul Arafat.

Povestea se repetă și în studiul cu 24 de macaci publicat de Pfizer, care nu depășește o lună de observație după inoculare și expunere la virus. Aici nu ni se mai spune de eutanasieri și autopsii. Dar, în tot cazul, niciun cuvânt despre capacitatea reproductivă.

Un studiu convingător, care chiar să testeze efectul asupra reproducerii, ar fi măsurat dacă există o scădere a numărului de urmași pe grupe de animale vaccinate și nevaccinate. Ar fi observat dacă se constată vreo scurtare a duratei medii de viață în captivitate. Ar fi observat dacă imunitatea sau orice alt efect s-a păstrat și la generația următoare. Cu alte cuvinte, dacă informația ARN a trecut în ADN-ul animalului. Între altele, asemenea teste riguroase, ar fi liniștit și femeile confruntate cu tulburări ale menstruației după vaccinare. Doar în Marea Britanie au fost semnalate 4.000 de cazuri, despre care „specialiștii” spun că sunt doar coincidențe.

evadare.ro
October 17th, 2021
Mai multe despre: Stiinta si tehnica

Scriu mult mai des pe Facebook: Reacțiunea.