evadare.ro

Macron interzice școala de acasă în Franța

Președintele Franței a anunțat că, începând din septembrie 2021, școala de acasă nu va mai fi posibilă. În Franța, există nivel de școlarizare obligatoriu, dar prezența într-o sală de clasă acreditată (publică sau privată) nu e obligatorie. Ceea ce face să existe 500.000 de copii, care urmează forme nereglementate de școlarizare.

Propunerea vine într-un moment neobișnuit, când guvernele (inclusiv cel francez) promovează „distanțarea” și „școala online” ca alternativă, în contextul pandemiei.

Justificările aduse de Macron sunt foarte interesante și vin în contradicție cu argumentele anti-epidemice. Într-un discurs, citat de Le Figaro, președintele Macron a spus că:

„Școala e creuzetul republican. Ea ne protejează copiii într-o manieră completă în raport cu toate semnele religioase și religia. E într-adevăr inima spațiului laicității. Acolo formăm conștiința, astfel încât copiii să devină cetățeni liberi, raționali, pentru a-și alege viața. Astfel, școala e comoara noastră colectivă, ce ne permite să construim republica în comun.”

Macron s-a plâns că numărul școlilor neacreditate crește și că în fiecare săptămână sunt descoperite școli noi, „administrate de extremiști”. Liderul formațiunii progresiste „În Marș” dă vina pe fundamentaliștii religioși musulmani, spunând că sunt descoperite școli cu femei învăluite, în care se învață mai mult rugăciuni.

„Această școală îi împiedică să devină cetățeni, exclude copiii de la accesul la cultura, istoria și valorile noastre, de la experiența alterității, care e inima școlii republicane.”

Macron vorbește ca un revoluționar de la 1789 și recunoaște că măsura e printre cele mai radicale, de la interzicerea școlilor separate pentru băieți și fete în 1982. Școala de acasă nu va mai fi posibilă decât din motive strict medicale.

Măsura ridică simultan mai multe probleme. Pe de o parte, se aduce argumentul că „diversitatea” e chiar identitatea însăși a Franței moderne. Și că niciun cetățean nu se poate sustrage „experienței diversității”. Pe de alta, chiar multiculturalismul pare sursa problemei.

Statistic, Franța e încă o țară creștină, cu o limită fragilă de 51%. În practică, e o societate secularizată și care, iată, își propune limpede să nu permită nimănui să se sustragă programului de laicizare accelerată, de la vârste fragede. Elefantul din cameră îl constituie creșterea explozivă a minorității musulmane, cifrată oficial la doar 5% din populație.

Franța s-a confruntat cu mai multe atentate teroriste sângeroase, organizate de fundamentaliști musulmani aflați deseori la a doua sau a treia generație pe pământ european. Acestui radicalism, Macron nu îi opune valorile creștinismului, ci pe ale secularismului. Ale celor, teoretic 40% dintre francezi, care nu se simt a aparține unei religii.

Dar este doar fundamentalismul musulman ținta partidului lui Macron? În Parlamentul European, partidul lui Emmanuel Macron face partde din gruparea condusă de Dacian Cioloș – Renew. Despre ce „reînnoire a Europei” vorbesc progresiștii? Una care să aibă o nouă identitate, evident, bazată pe „diversitate” și „laicitate”, între altele. Dar o diversitate, care exclude sustragerea de la programul secularist al școlii.

Te-ai fi gândit că în toată isteria pandemică, statul ar fi încurajat „școala de acasă”. Părea că are chiar un război cu socializarea copiilor în clasă – li se cere să nu se atingă, să își acopere fața și li se recomandă alternativa „școlii online”. Cu siguranță nu toți cei o jumătate de milion de copii francezi, care învață de acasă au părinți fundamentaliști. Unii poate, dimpotrivă, încearcă să fugă de fundamentalismul secularist, de îndoctrinarea cu ideile marxismului cultural, de sexualizarea prematură, de manipulările ideologice strecurate în orele de istorie și în sumedenia de materii alternative, inventate an de an. Iată că statul diversității nu se arată deloc tolerant cu acest gen de disidență.

evadare.ro
October 7th, 2020
Mai multe despre: Politica

Scriu mult mai des pe Facebook: Reacțiunea.