Cuprins
0.1 Introducere
Modele explicative ale apariției și dispariției miturilor în mentalul colectiv
1.1 „Mitul de negăsit”, sau avatarurile unei etimologii nesigure
1.2 Mitul, ca istorie sacră
1.3 Schimbare de paradigmă în mitologie
1.4 Mitul, ca limbaj
1.5 Către o hermeneutică a mitului
1.6 Timpul miturilor și importanța ritualurilor
1.7 Reprezentările sociale și mentalitatea
1.8 De la imagini și simboluri, la imaginarul colectiv
1.9 Mit, legendă, utopie
1.10 O definiție problematică
1.11 Mitul politic
Evoluția peisajului mitologic românesc în a doua jumătate a secolului XX
2.1 O țară, două mitologii
2.2 O lume de alternative
2.3 Amprenta secolului XIX
2.4 O religie fondată pe ateism
2.5 Tipologii ale omului nou
2.6 Miturile naționalismului românesc
2.7 Statul, punctul de întâlnire între comunismul real și tradiția națională
2.8 Revoluția, eșecul unui potențial mit fondator
2.9 Imposibila întoarcere: mitul monarhic și vârsta de aur interbelică
2.10 Teoria conspirației: „Români, vi se pregătește ceva!”
2.11 Integrarea în Atlantida. Europa și America, două continente mitice
2.12 Tinerețe fără bătrânețe. Miturile societății de consum
2.13 „Iar noi vom reclădi speranța”. Mitul decomunizării
Procesul de demitizare în societatea românească postdecembristă
3.1 O nouă schimbare la față a României
3.2 Emițătorii implicați în demitizare: iconoclaști, moderați și iconoduli
3.3 Demitizare și demistificare în istoriografie
3.4 Impactul procesului de demitizare asupra discursului public autohton
3.5 Relativizarea, o nouă capcană a modernității
3.6 Concluzii
3.7 Bibliografie
Cu mulțumiri, domnului profesor Constantin Hlihor, pentru ajutorul acordat în structurarea planului de idei, în lipsa căruia observațiile și obsesiile personale, de la care am pornit, nu ar fi putut lua o formă coerentă, și domnului profesor Nicolae Frigioiu, pentru cele câteva sugestii bibliografice captivante, pe care nu le-aș fi putut descoperi pe cont propriu.
decembrie 2003