evadare.ro

2.3 Comunismul, sub pecetea secolului XIX

De la diverse forme de socialism la comunismul real există o paletă întreagă de concepţi şi de modele, însă ceea ce prezintă interes pentru tema de faţă este corpusul mitologic comun, acea parte a doctrinei care s-a pretat la vulgarizări ulterioare. Nu complexitatea tratatelor lui Marx este avută în vedere, ci zonele inponderabile ale imaginarului ce au devenit izvoare de ficţiune odată ce au fost puse în mişcare de aceste idei revoluţionare. Rădăcinile ideologiei comuniste se află implantate în universul mental al secolului care a generat-o, acelaşi care a definitivat şi teoretizarea naţionalismului. Secolul XIX acumulează tendinţe de două sute de ani, în care cultura elitelor, ruptă definitiv de cultura populară, caută acele concepte magice care să înlocuiască misterul Providenţei.

Un obiectiv de căpătâi al savanţilor de secol XIX era unul care îi trimite în arealul mitologiei: enunţarea legilor care guvernează universul, respectiv istoria. O căutare în care se poate recunoaşte gândirea mitică unificatoare, capabilă să ofere răspunsuri simple, cu aplicabilitate generală, unor probleme generatoare de nelinişte prin complexitatea lor. Ceea ce încă nu se putea cunoaşte şi enunţa clar, constituiau doar lacune de moment ale ştiinţei, ce urmau să fie surmontate. Lumea, văzută ca un mecanism de ceasornic, avea ca unic reper Raţiunea scrisă cu majusculă şi excludea misterul. Auguste Comte enunţă „legea fundamentală a istoriei“, bazată pe evoluţionism. Potrivit lui, omenirea a evoluat de la starea teologică (fictivă), la cea metafizică (abstractă), către cea ştiinţifică (pozitivă). O lipsă de nuanţe foarte potrivită concepţiei mitice, ideală pentru a lua locul miturilor cosmogonice.

Karl Marx este şi el convins că a reuşit descifrarea legii care determină evoluţia umanităţii în conflictul dintre clasele sociale. „Istoria tuturor societăţilor de până azieste istoria luptelor de clasă” este fraza cu care se deschide lucrarea a cărei forţă de seducţie se va dovedi copleşitoare pentru o bună parte din omenire. Cum poate fi această lege contrazisă e mai puţin relevant pentru amatorul de mistere decât faptul că ea reuşeşte să creeze aceeaşi atmosferă de încordare cu pasajul de debut al Evangheliei Sfântului Ioan. Pentru viitorii adepţi, ea trebuie să fi sunat la fel de tunător ca şi acel verset care aşează Logosul la începutul Vremilor. Însă pentru micul burghez, care era cititorul tipic al Capitalului, simpla retorică a profetismului nu mai era suficientă. Era nevoie de structura sofisticată a unei teoreme ştiinţifice pentru a vorbi despre trecut şi pentru a descrie viitorul.

Din complicatele lucrări ale lui Hegel, Marx şi Engels au preluat concepte extrem de utile, cum ar fi cel de necesitate sau dialectica. Aceasta din urmă se baza pe câteva legi: unitatea şi lupta contrariilor, transformarea cantităţii în calitate şi a calităţii în cantitate, negarea negaţiei. Prin această „ştiinţă a contrariilor” se putea explica aproape orice şi se puteau acoperi toate neajunsurile teoriei, căci orice o contrazicea îi putea fi subsumat. Calea simplificării lumii ideilor era de acum deschisă şi nu mai aştepta decât geniul propagandistic al lui Lenin pentru a lua cu asalt lumea reală. De acum ne aflăm în lumea sloganurilor care nu au multe în comun cu rigoarea unei demonstraţii a unei teorii. Statutul propulsatorilor de mituri faţă de creatorii acestora e mai vizibil când punem în balanţă sofisticarea doctrinară iniţială cu aportul decisiv al milioanelor de activişti ale căror lecturi se reduceau la cărticica roşie a lui Mao sau la Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist editat de Stalin în tiraje fără precedent, de ordinul zecilor de milioane. Din punctul de vedere al mitului, comunismul le aparţine acestora, cel puţin tot atât cât îi aparţine iniţiatorului. După cum observă Marcel Detienne, „miturile grupului nu sunt discutate, ci sunt transformate, cu convingerea că sunt repetate“. [58]

Odată ce legile evoluţiei istorice au fost postulate şi acceptate, se simţea nevoia unei treceri către praxisul politic, trecere realizată de Lenin, cel care constatase că „revoluţiile nu se petrec de la sine“. În fapt, mitologia revoluţionară era un ingredient vital pe care comunismul l-a preluat şi dezvoltat mai departe. Sursele ei se găsesc în simbolistica unui eveniment istoric cu valoare arhetipală: Revoluţia franceză. Aceasta reifică trei concepte extrem de generoase şi de largi, Libertatea, Egalitatea şi Fraternitatea, concepte metafizice cărora numărul magic le accentuează substratul religios. [59] Luând în stăpânire idealuri iluministe pe care le distorsionează, ideologia rezultată rămâne, în esenţă, un răspuns coerent la problemele secolului XIX, vitalizat de fervoarea milenarismului.

Lucian Boia sintetizează miturile prezente în imaginarul secolului al XIX-lea, [60] cărora comunismul nu li s-a putut sustrage: mitul Raţiunii, întotdeauna biruitoare, care transformă ceea ce este logic în ceva adevărat; mitul Ştiinţei, prin dubla vocaţie atribuită ei, aceea de a oferi o explicaţie completă şi definitivă a universului, şi de a modifica lumea; mitul Unităţii universului dat de prezenţa legilor coerente; mitul determinismului care prezintă evoluţia omenirii pe scena istoriei ca o succesiune de cauze şi efecte. Strâns legat de cele enunţate până acum este mitul legilor istorice, care susţine existenţa unui mecanism al istoriei manifestat prin legi care pot fi cunoscute şi utilizate, de unde decurge un alt mit, cel al previziunii ştiinţifice. Susţinut pe mitul Evoluţiei, mitul Progresului sesizează un sens ascendent al omenirii, o concepţie extrem de tonică, ce va cunoaşte o longevitate remarcabilă, până în prezent. Pasiunea pentru progres şi privirea înfrigurată către viitor completează imaginarul secolului XIX cu mitul transformării lumii în concordanţă cu un plan ştiinţific şi raţional, mitul lumii noi, esenţial diferită de epocile precedente, şi, în fine, mitul omului nou.

(inapoi la Cuprins)


[58] Marcel Detienne, op.cit., p. 239.
[59] Kernbach, op. cit., p. 120.
[60] Lucian Boia, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999

evadare.ro
September 19th, 2010
Mai multe despre: lucrare
Economie

Jaful mileniului
Pandemia e diversiunea, nu cauza crizei

Bogații, mai îndatorați decât săracii
Ep. 1: Criza datoriilor suverane și o răsturnare, care nedumerește

Națiunile și băncile lor
Ep. 2: Economia speculativă, transferul de suveranitate și prăbușirea ei înaintea pandemiei

Trei forme de capitalism
Ep. 3: De la Roma la Wall Street, capitalismul oamenilor liberi, capitalismul înrobitor și capitalismul cazinou

Criza începuse deja
Ep. 4: Din 2008 în 2019, măsurile de avarie și prevestirile rele

Tiparnița și sforile dobânzii
Ep. 5: Când mâna invizibilă apasă pe cântar

Un răspuns disproporționat
Ep. 6: Banii din elicopter

Bancherii din umbra regilor
Ep.7: O istorie, care nu se învață la școală. Personalități discrete, pe nedrept uitate

Primul imperiu global
Ep. 8: De la Pax Britanica la Pax Americana, acordul de la Bretton Woods

Dolarul offshore
Ep. 9: Moneda globaliștilor există deja și e produsă în cantitățile pe care și le doresc

Și acum, încotro?
Ep. 10: Opțiunile imperiului american

Marea Resetare
are în vedere toate aspectele vieții omenești

Coronavirus

Cercetătorii, care îi contrazic pe alarmiști
Ce susțin ei și care e reputația lor în lumea științei

Dezvăluirea umflării din pix a deceselor
n-a mirat pe nimeni

Descoperirile profesorului de la Stanford
spulberă isteria coronavirus

Falsa epidemie
descrisă de New York Times în 2007

Logica distrugerii economice
Explicația implicării celor bogați și puternici în demolarea controlată a sistemului care i-a făcut așa

Rechizitoriul
Cele 21 de motive de protest față de carantină

Asimptomaticii nu transmit boala
susține doctorul Fauci, Arafat al americanilor

Cât e un coronavirus
pe lângă un spermatozoid. Ar fi eficient prezervativul textil?

Estimarea lui Rafila
Ce mortalitate are până la urmă boala și unde se plasează față de alte pandemii istorice

Coronavirus a ucis 0,003% din români
în primele 60 de zile

Două viziuni
Felul în care percepem lumea ne-a determinat reacțiile la epidemie

Cazurile cele mai suspecte
centralizarea primelor 800 de decese

Spiritualitate

Sursele globalismului
cărțile și personalitățile, care au contribuit la proiectul noii ordini mondiale

Antidot pentru frica de moarte
Mircea Eliade și moartea ca inițiere

Fundătura ateismului
și a relativismului moral

Societatea controlului
operațiunea corona, răscoalele rasiale, piese într-o tranziție postmodernă

Școala de acasă
interzisă de Macron pentru a apăra laicitatea

Rezistența spirituală anticomunistă
Pentru CNSAS, martirii închisorilor comuniste sunt încă „dușmani ai poporului”.

Despre Bartolomeu Anania și alegerea nefericită a unui preafericit
Un elogiu adus celui mai mare predicator din Biserica Ortodoxă în acest moment, care, nu întâmplător, este și cel mai virulent atacat de presa din România

Mistica iconicului la Ghelasie
o viziune speculativă în isihasmul românesc

În apărarea cămătăriei
talantul îngropat al pieței libere

Ce este un român
identitatea, între cultură, rasă, cetățenie

Discurs fulminant
al arhiepiscopului Vigano împotriva papei Bergoglio

Media

Dezumanizare
Înmormântare cu distanțare

Îndobitocirea prin „fake news”
Dresajul corectitudinii politice

Tirania ecranului
Audiobook despre eliberarea de dependența electronică

Moment antologic
BBC prezice prăbușirea unei clădiri

În căutarea underground-ului pierdut
Dacă pe străzile din București cântă mariachi, ori ne tragem din incași, ori suntem un popor tare netalentat

Statul
făptașul neidentificat al crizei

Piața Universității
o părere la 30 de ani după

Tratatul de la Trianon
de ce merită sărbătorit

Presa sistemului
Pleacă coloneleasa, vine generăleasa

Ministrul Muncii
și înlocuirii sociale

Capturarea economiei Japoniei
cu ajutorul crizelor

Papa Francisc
a scos efigia lui Hristos de pe crucea de la gât

Jacques Attali, în 2009:
o pandemie ar permite instaurarea unui guvern mondial

FMI anunță un nou sistem monetar
cum ar putea spulbera banii digitali economiile din bănci

Politică

Argumentele împotriva imigrației
„De ce vă opuneți imigrației, dacă atât de mulți români au plecat?”

Educația sexuală în școli
proiectul de inginerie socială din spatele bunelor intenții

Cadoul de la UE
ne crește datoria de stat cu o treime

Cum funcționează imperiile
Ghici cum plătești bunăstarea altora

Unabomber
Ideile unui geniu ucigaș

Orban și Dragnea
speță identică, ignorată de DNA

Senatori americani
propun ca SUA să nu mai plătească datoria Chinei

China, inclusă pe Axa Răului
Ce urmăresc SUA prin noul război imagologic

Era nevoie de o femeie frumoasă
Să învețe omul contemporan să fie bărbat

Jean Jacques Rousseau
ideolog al tiraniei

Bogații lumii
mai bogați cu 10 trilioane de $ de la începutul crizei

Omul transformat în marfă
chiar și săracii pot fi sursă de bani în societatea controlului