evadare.ro

1.7 Reprezentarile sociale si mentalitatea

Capitolul I
Partea a 2-a
Reprezentările sociale, mentalităţile şi cultura simbolică în apariţia miturilor

În anii şaizeci, Serge Moscovici redescoperea conceptul reprezentărilor sociale propus de Émile Durkheim. Reprezentările sociale sunt un produs al mentalului colectiv, aflat la jumătatea drumului dintre percepţie şi concept. Psihologul francez de origine română vede în reprezentările sociale una din căile de apropiere a realităţii, căreia îi conferă, în plus, un sens. „A reprezenta un obiect înseamnă a-i conferi, în acelaşi timp, statutul de semn, a-l cunoaşte făcându-l să semnifice.” [38]

Între realitate şi individ se interpune o imagine pe care ne-o formăm pe marginea unui eveniment real, iar reprezentările ne ajută să gândim această realitate : „acţionăm nu în funcţie de stimulii ce vin din mediul social, nu în raport cu informaţia obiectivă, ci în funcţie de imaginea noastră despre realitate“. [39] În timp, reprezentările sociale se organizează într-un aparat critic, într-o grilă de lectură a realităţii, prin prisma unor valori. O reprezentare nu se poate identifica nici cu gândirea obiectivă, nici cu afectivitatea. Aceste mostre de „cogniţie socială” încorporează speranţe şi iluzii, influenţe ale grupului şi ale experienţei personale. Pentru a se impune în descrierea unei ideologii, reprezentările trebuie să surprindă consensul grupului; mai cu seamă acele aspecte care scapă controlului direct al individului (cum este cazul chestiunilor ce privesc politica la nivel naţional) sunt percepute în acord cu viziunea grupului.

Reprezentările sociale aparţin deopotrivă individului şi societăţii Conceptele teoretice ale unei ideologii se transformă în reprezentări sociale urmând două etape, potrivit lui Moscovici. [40] Prima este etapa obiectivării, în care concepţia este schematizată, un moment prielnic pentru manifestarea gândirii mitice. Se merge de la teorie la imaginea sa, care este confruntată cu sistemul de valori existent, iar apoi, de la imagine se trece la edificarea socială a realităţii, la formarea unui nou sistem de referinţă. A doua etapă este ancorarea şi presupune inserţia teoriei în ierarhia valorilor şi printre operaţiile sociale cotidiene. Teoria îşi extinde, din acest moment, limitele iniţiale ale aplicabilităţii, devine criteriu în relaţiile dintre grupuri, bază a comportamentului social simbolic şi real. „În general, difuziunea unei reprezentări sociale instituie o relaţie de opoziţie faţă de o concepţie alternativă, relaţie împinsă la limita antagonismului în cazul ideologiei care, prin definiţie, are un caracter partizan şi exprimă interesele sau opţiunile unui grup social“. [41]

Foarte popularul concept de mentalitate subsumează cadrele de gândire, stereotipurile şi reprezentările cu o mare durabilitate în timp. „Mentalităţile influenţează imaginile indivizilor, grupurilor umane şi popoarelor, în primul rând prin credinţele şi prejudecăţile cu ajutorul cărora filtrează informaţia socială şi orientează opinia, atitudinea şi comportamentul oamenilor” . Mentalitatea se răsfrânge asupra percepţiilor, reorganizează memoria socială şi scapă controlului conştientului. Continua definire a locului şi timpului în care omul acţionează, fixarea coordonatelor spaţio-temporale ale oricarei activităţi umane, a existenţei omului în general, ţine de fundamentele culturale ale omului. Imaginarul contribuie şi el la procesul complex de formare a mentalităţilor, prin cultivarea unui cod de reprezentare simbolică.

Născut în momentele de incertitudine, ca răspuns la o stare de angoasă şi de nelinişte, mitul vine în întâmpinarea unor nevoi psihice perene. Ca formă de socializare şi metodă de rezistenţă la agresiunile mediului, mitul este susţinut de nevoia de confort şi de speranţă. Una din funcţiile sale cele mai importante este aceea de a fi organizator al memoriei sociale. Memoria socială a fost descrisă de Maurice Halbwachs ca fiind nu o conservare de mai bună sau mai slabă calitate a unor informaţii şi imagini care sunt accesate de fiecare dată când este nevoie, ci o reconstruire a acelor imagini. Memoria socială se referă atât la indivizi, cât şi la societate în ansamblu. Limba este depozitul memoriei sociale, ea oferind un instrument al gândirii întregii societăţi, realizând trecerea unui bagaj informaţional de la o generaţie la alta. Funcţia simbolică leagă miturile şi memoria socială. Legile memoriei colective, enunţate de Halbwachs, sunt: legea concentrării, tendinţa de localizare în acelaşi spaţiu a unor evenimente care nu au legătură între ele, legea divizării, fragmentarea unei amintiri în mai multe etape, plasate în locuri diferite, şi legea dualităţii, acceptarea plasării unui eveniment din trecut în mai multe locuri. Septimiu Chelcea adaugă o a patra lege a memoriei colective, legea similitudinii acţiunilor, „atribuirea aceluiaşi mod de acţiune original mai multor personaje din epoci istorice îndepărtate“. [43]

Chiar în condiţiile fixate de aceste caracteristici ale memoriei colective, şi ale asaltului informaţional căruia îi sunt supuse societăţile moderne, prezervarea memoriei unei societăţi este un imperativ. Industriile culturale reconstruiesc necontenit propria realitate alternativă, accelerând ritmurile normale de evoluţie ale imaginarului. Schimbarea este starea naturală a biologicului, deci atitudinile defensive care merg în direcţia prezervării cu orice preţ a trăsăturilor unei comunităţi sunt nerealiste, pe de cealaltă parte, o deschidere către asimilare în condiţiile „ştergerii” voite din amintire a evenimentelor cruciale din viaţa comunităţii şi a semnificaţiilor acestora pune în discuţie nu calitatea existenţei, ci însăşi existenţa acelei societăţi.

La un pol se găseşte atitudinea nevrotică faţă de timp, refuzul prezentului şi al schimbării, refugierea în proiecţiile obsesive ale trecutului de care nu mai este legat nici prin amintiri nici prin conştiinţă, în timp ce la cealaltă extremă se găseşte amnezia colectivă, riscul reluării la nesfârşit a unor experienţe traumatice, preluarea necritică a unor concepţii prin imitaţie sau îndoctrinare. Calea spre echilibru o constituie conştientizarea trecutului şi asumarea responsabilităţilor şi consecinţelor ce decurg de aici, precum şi a riscurilor unor decizii şi acţiuni viitoare.

(inapoi la Cuprins)


[38] Moscovici, Serge, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 1994, p. 51
[39] Neculau, Adrian, (coord.) Psihologia câmpului social. Reprezentările sociale, Societatea de Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1995, p. 5
[40] Moscovici, op. cit. p. 141
[41] Betea, op. cit., p. 118
[42] Chiciudean, Ion, Noţiuni de imagologie istorică şi comunicare interetnică, Editura SNSPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 1999
[43] Septimiu Chelcea, în Psihologie socială. Aspecte contemporane, Adrian Neculau (coord.), Editura Polirom, Iaşi, 1996, p. 114.

evadare.ro
Economie

Jaful mileniului
Pandemia e diversiunea, nu cauza crizei

Bogații, mai îndatorați decât săracii
Ep. 1: Criza datoriilor suverane și o răsturnare, care nedumerește

Națiunile și băncile lor
Ep. 2: Economia speculativă, transferul de suveranitate și prăbușirea ei înaintea pandemiei

Trei forme de capitalism
Ep. 3: De la Roma la Wall Street, capitalismul oamenilor liberi, capitalismul înrobitor și capitalismul cazinou

Criza începuse deja
Ep. 4: Din 2008 în 2019, măsurile de avarie și prevestirile rele

Tiparnița și sforile dobânzii
Ep. 5: Când mâna invizibilă apasă pe cântar

Un răspuns disproporționat
Ep. 6: Banii din elicopter

Bancherii din umbra regilor
Ep.7: O istorie, care nu se învață la școală. Personalități discrete, pe nedrept uitate

Primul imperiu global
Ep. 8: De la Pax Britanica la Pax Americana, acordul de la Bretton Woods

Dolarul offshore
Ep. 9: Moneda globaliștilor există deja și e produsă în cantitățile pe care și le doresc

Și acum, încotro?
Ep. 10: Opțiunile imperiului american

Marea Resetare
are în vedere toate aspectele vieții omenești

Coronavirus

Cercetătorii, care îi contrazic pe alarmiști
Ce susțin ei și care e reputația lor în lumea științei

Dezvăluirea umflării din pix a deceselor
n-a mirat pe nimeni

Descoperirile profesorului de la Stanford
spulberă isteria coronavirus

Falsa epidemie
descrisă de New York Times în 2007

Logica distrugerii economice
Explicația implicării celor bogați și puternici în demolarea controlată a sistemului care i-a făcut așa

Rechizitoriul
Cele 21 de motive de protest față de carantină

Asimptomaticii nu transmit boala
susține doctorul Fauci, Arafat al americanilor

Cât e un coronavirus
pe lângă un spermatozoid. Ar fi eficient prezervativul textil?

Estimarea lui Rafila
Ce mortalitate are până la urmă boala și unde se plasează față de alte pandemii istorice

Coronavirus a ucis 0,003% din români
în primele 60 de zile

Două viziuni
Felul în care percepem lumea ne-a determinat reacțiile la epidemie

Cazurile cele mai suspecte
centralizarea primelor 800 de decese

Spiritualitate

Sursele globalismului
cărțile și personalitățile, care au contribuit la proiectul noii ordini mondiale

Antidot pentru frica de moarte
Mircea Eliade și moartea ca inițiere

Fundătura ateismului
și a relativismului moral

Societatea controlului
operațiunea corona, răscoalele rasiale, piese într-o tranziție postmodernă

Școala de acasă
interzisă de Macron pentru a apăra laicitatea

Rezistența spirituală anticomunistă
Pentru CNSAS, martirii închisorilor comuniste sunt încă „dușmani ai poporului”.

Despre Bartolomeu Anania și alegerea nefericită a unui preafericit
Un elogiu adus celui mai mare predicator din Biserica Ortodoxă în acest moment, care, nu întâmplător, este și cel mai virulent atacat de presa din România

Mistica iconicului la Ghelasie
o viziune speculativă în isihasmul românesc

În apărarea cămătăriei
talantul îngropat al pieței libere

Ce este un român
identitatea, între cultură, rasă, cetățenie

Discurs fulminant
al arhiepiscopului Vigano împotriva papei Bergoglio

Media

Dezumanizare
Înmormântare cu distanțare

Îndobitocirea prin „fake news”
Dresajul corectitudinii politice

Tirania ecranului
Audiobook despre eliberarea de dependența electronică

Moment antologic
BBC prezice prăbușirea unei clădiri

În căutarea underground-ului pierdut
Dacă pe străzile din București cântă mariachi, ori ne tragem din incași, ori suntem un popor tare netalentat

Statul
făptașul neidentificat al crizei

Piața Universității
o părere la 30 de ani după

Tratatul de la Trianon
de ce merită sărbătorit

Presa sistemului
Pleacă coloneleasa, vine generăleasa

Ministrul Muncii
și înlocuirii sociale

Capturarea economiei Japoniei
cu ajutorul crizelor

Papa Francisc
a scos efigia lui Hristos de pe crucea de la gât

Jacques Attali, în 2009:
o pandemie ar permite instaurarea unui guvern mondial

FMI anunță un nou sistem monetar
cum ar putea spulbera banii digitali economiile din bănci

Politică

Argumentele împotriva imigrației
„De ce vă opuneți imigrației, dacă atât de mulți români au plecat?”

Educația sexuală în școli
proiectul de inginerie socială din spatele bunelor intenții

Cadoul de la UE
ne crește datoria de stat cu o treime

Cum funcționează imperiile
Ghici cum plătești bunăstarea altora

Unabomber
Ideile unui geniu ucigaș

Orban și Dragnea
speță identică, ignorată de DNA

Senatori americani
propun ca SUA să nu mai plătească datoria Chinei

China, inclusă pe Axa Răului
Ce urmăresc SUA prin noul război imagologic

Era nevoie de o femeie frumoasă
Să învețe omul contemporan să fie bărbat

Jean Jacques Rousseau
ideolog al tiraniei

Bogații lumii
mai bogați cu 10 trilioane de $ de la începutul crizei

Omul transformat în marfă
chiar și săracii pot fi sursă de bani în societatea controlului