În propria mea relatare de la fața locului despre protestul de joi, 15 ianuarie 2026, am subliniat ce mi s-a părut mai important. A fost un protest organizat tardiv de noua formațiune a lui Claudiu Târziu (Acțiunea Conservatoare), având o temă unică: împotriva Legii Vexler. Dar grosul participanților a fost dat de simpatizanții AUR și de cei ai lui Călin Georgescu. (Primii, alăturați oficial, cu prezența președintelui George Simion, ceilalți neoficial, din proprie inițiativă, în condițiile în care Georgescu ignoră total subiectul Vexler și are alte priorități.)
Ambele grupări alăturate protestului mi-au lăsat impresia că sunt total indiferente la subiectul legilor cenzurii, neinformate și preocupate de alte teme. Spuneam ieri că această stare de fapt e rodul liderilor politici respectivi, ai elitelor culturale și al presei. Vreau să ilustrez acest ultim punct făcând o revista presei pe acest exemplu punctual.
Scopul articolului nu e să arate că presa minte sau e părtinitoare, lucruri de notorietate. Ci să arate cât de unitară e blocada asupra subiectului incorect politic al protestului, atât în zona guvernamentală, cât și în așa zisa presă de opoziție. Vom înțelege astfel cum media ajunge să creeze o realitate virtuală, paralelă, în care își ține captiv publicul propriu, fără să-l informeze cu adevărat. Îi mobilizează pe telespectatori și cititori să fie activiști pro sau contra unei tabere, nu să gândească.
În special, e fascinantă mediatizarea distorsionată din zona pretins suveranistă. Coroborând asta cu poziționările liderilor opoziției, vom putea interpreta evenimentul de joi ca operațiune reușită din partea lor de deturnare a unui subiect și acoperire cu gălăgie irelevantă. Prezența enervantă a vuvuzelelor la miting e metafora perfectă pentru acest gen subtil de acoperire a unui subiect.
În mod normal, orice protest popular e un prilej de a discuta separat tematica. În acest caz, de la televiziuni și din presa mainstream a lipsit efortul de a explica audienței care sunt criticile formulate la adresa Legii Vexler, implicațiile ei pentru societate. AUR a bifat formal că s-a opus unei legi deja adoptate. Dar a deturnat discuția spre altă temă facilă și deja cunoscută, a nemulțumirilor legate de nivelul de trai. Mai multe voturi, mai puține riscuri. Suporterii lui Georgescu au folosit evenimentul cu totală indiferență la subiect, drept un prilej de a manifesta în favoarea preferatului lor.
Ambele teme sunt legitime și justificate. Guvernarea lui Bolojan chiar e sinistră, iar alegerile chiar au fost furate. Nu asta-i problema, că unii preferă să strige „Jos guvernul!”, iar alții „Călin Georgescu este președinte!”.
Problema e că publicul larg e împiedicat să cunoască implicațiile legilor cenzurii deopotrivă de presa guvernamentală, cât și de cea pretinsă de opoziție. Aceste legi fac imposibilă existența unei opoziții naționaliste autentice, implicarea societății în teme de mare actualitate, ca migrația. Ele pedepsesc drastic noțiuni vagi, nedefinite juridic, despre care vorbitorii au accepțiuni foarte diferite, ca: „radicalizare”, „discursul urii”, „naționalism extrem”, xenofobie, antisemitism, „idei legioare”, „idei fasciste”, „idei rasiste” etc. Lipsa definițiilor – semnalată până și de președinție în contestația către CCR – lasă loc abuzului și arbitrariului, imprevizibilului. Astfel, legea poate fi folosită ca armă contra disidenților.
Pachetul legilor cenzurii acoperă un spectru larg de tematici imposibil de evitat în discuția curentă a politicii. El trebuie înțeles în ansamblul său, nu doar prin ultima iterație, care a fost legea Vexler 2, ca și cum ar fi fost un accident legislativ de dată recentă. Acele acte s-au dat în peste 20 de ani de guvernări succesive, de stânga și dreapta. Ca dovadă, dosarele abuzive pentru delicte de opinie făcute unor opozanți ca Diana Șoșoacă și Călin Georgescu, dar și multor altora mai puțin notorii, fără afiliere partinică, sunt anterioare promulgării legii Vexler 2. Deci au fost posibile chiar și fără ea. Electoratul zis „suveranist” era în mare parte ignorant față de acea realitate juridică și a rămas astfel și după acest protest masiv.
Acea serie de legi e concepută în acord cu o concepție radicală a noii stângi, intolerantă față de orice deviație de la propriul cadru. Ea face imposibilă existența unei prese libere, încalcă principiul constituțional al garantării libertății de gândire și de exprimare. Aspect care, în mod straniu, nu e discutat de presă. Cenzura ideologică retroactivă taie rădăcinile culturale românești, aplicând redefiniri partizane de dată recentă operei unor mari gânditori din secolele trecute. Validează sentințele tribunalelor comuniste, descurajând cultivarea memoriei eroilor rezistenței spirituale, politice și armate împotriva comunismului.
Din cauza legilor cenzurii, devine o fantasmă și recuperarea suveranității naționale în raport cu alte forțe și state. Mimarea opoziției la ele, refuzul liderilor de a deschide ochii oamenilor simpli asupra acestor realități cu însemnătate simbolică și practică, pot fi înțelese într-un singur mod. Ca un blat cu puterea internă și externă, dintr-o alegere conștientă de a ține ocupat un culoar pretins naționalist, care să nu poată fi concurat.
Aranjamentul e acceptat și de aparatul de propagandă al arcului guvernamental. Care astfel validează un adversar de carton, dispus la o formă sterilizată de opoziție, corectă politic, disperat să fie acceptat ca „frecventabil”. Pentru uzul și mobilizarea celeilalte jumătăți de electorat, presa coaliției crează o butaforie proprie. Respectiv, ficțiunea unei forțe de temut, a suveraniștilor Simion și Georgescu, prezentați drept „pro-ruși”, „extremiști”, „izolaționiști” sau alte fantasmagorii.
Mitingul din 15 ianuarie 2026 a fost unul din cele mai mari proteste de la instalarea guvernului Ilie Bolojan și de la alegerea lui Nicușor Dan ca președinte (în alegeri viciate de trierea abuzivă a participanților de către CCR). Măcar din această perspectivă, era de datoria presei să îl prezinte pe larg.
În excelentul foto-reportaj al lui Octav Ganea de la Inquam Photos, vedem și această fotografie aeriană, din care se vede o Piața Victoriei în curs de ocupare. Din păcate, nu știm ora la care a fost făcută. Cum am explicat ieri, cred că a durat o oră să se termine transferul coloanei de manifestanți de la Piața Universității la Victoriei. În dreapta imaginii se vede că încă vin de pe Lascăr Catargiu. În funcție de ora la care e făcută, e posibil să fi fost la momentul de vârf mult mai mulți de atât.
În tot cazul, au fost mult mai mulți decât la protestele pentru Justiție după documentarul Recorder, care au beneficiat de o masivă mediatizare, cu explicarea și dezbaterea tematicii protestului. Să vedem, cum l-a prezentat presa:
Știrile Pro TV au 4 articole pe site pentru subiect. Două în ziua respectivă. Cel principal nu conține nicio referire la legea contestată în titlu. Accentul cade pe blocarea traficului – deci e ceva negativ, care creează neplăceri. Subiectul mitingului lipsește în totalitate din știre, cu excepția ultimului paragraf. Acolo există propoziția: „Protestul este îndreptat și față de legea Vexler”.
Câteva ore mai târziu, PRO TV revine cu a doua știre pe subiect, de astă dată dedicată singurului incident violent, care a durat circa 15 minute. Și în opinia mea a fost creat de provocatori trimiși cu această misiune precisă. Dacă acoperirea prin deturnarea subiectului nu reușea, cred că era planul B: justificarea legilor cenzurii prin caracterul violent al „extremiștilor”.
Aici răstălmăcirea e totală. Tot în ultimul paragraf, ni se spune că la mitingul anti-guvernamental s-au alăturat Simion și manifestanți de la protestul împotriva legii Vexler. Deci exact pe dos, că Simion și AUR se alăturaseră protestului de la Universitate, anunțat mult înainte.
A doua zi, Pro TV revine cu încă două articole. Știrea video de dimineață are măcar unul din cele mai echilibrate titluri, reținând ambele tematici:
Dar informativ e doar titlul. Știrea video văzută de telespectatori minimalizează grav participarea:
„2.000 de oameni au pornit în marș de la Universitate spre Piața Victoriei, nemulțumiți de legea Vexler, de combatere a extremismului.”
Participarea a fost mai curând de zeci de mii, în niciun caz doar două mii. Formularea lasă impresia că mitingiștii doreau să fie extremiști. În știre nu se discută nimic de prevederile legii sau ce cusururi ar avea. Nici cum ar fi afectată inclusiv cunoașterea operei publicistice a lui Mihai Eminescu. Accentul glisează rapid pe incidente cu jandarmii, amenzi date și scandări irelevante despre „U-ni-ta-te!”. Se aude apoi Simion scandând în portavoce: „Fraților, stați două minute pe loc, nu mai împingeți în spate!” Scenele par haotice, nimeni nu înțelege nimic. În tot cazul, nu despre legi.
În fine, a patra și ultima știre a PRO TV pe subiect e dedicată motociclistului, cu accent pe neplăcerea lui că a fost amendat. Pare un persecutat. Iar protestul deja nu mai al PAC, e al AUR. Esențială e fixarea mesajului său, cum vom vedea, hiper-mediatizat în bula guvernamentală.
Aparent, are o singură știre pe site, dar dezvoltată cu multe actualizări. Titlul măcar include și o referire la subiectul de bază. Dar lungul articol nu dă niciun indiciu în ce fel e criticată legea.
În schimb, articolul are o amplă secțiune intitulată: „Sociologul Marius Pieleanu: PSD ar putea face alianță cu AUR”. Hai că au devenit frecventabili! Părerile lui Pieleanu se lăfăie în articol, în locul celei mai mici critici a cuiva față de legea lui Vexler. În rest, relatări despre incidente, ouă, amenzi, scandal… Poză mare cu Simion vorbind mulțimii.
Trecem la OTV-ul lui Ghiță, care se pretinde suveranist de câțiva ani, o corcitură născută din incestul dintre Ponta și PSD. Televiziune tabloidă, pusă pe scandal și cu titluri lungi. Pare să-l prefere pe Târziu doar pentru că s-a despărțit de AUR. Și probabil, în imaginația lor, asta îl ajută pe Ponta.
Au o știre în care anunță că se va organiza protestul la Piața Universității, din care lipsește numele lui Vexler. Dar conține un citat amplu din Claudiu Târziu, care sintetizează destul de bine o parte din motivele contestării cenzurii. Și alta în care anunță un scandal între Simion și Târziu. Pozele alese de RTV nu lasă dubii pe care-l preferă.
Include și un citat din organizatorul, Claudiu Târziu, iarăși, pertinent pe subiect:
„Această lege reprezintă cel mai grav atac la adresa identității și valorilor noastre naționale din utimele trei decenii. Ea trebuie abrogată. Iar acest lucru este posibil dacă mitingul organizat pe 15 ianuarie de Acțiunea Conservatoare va fi suficient de puternic, încât mesajul nostru să fie luat în serios de majoritatea parlamentară.” (Claudiu Târziu)
După eveniment, România TV are o știre, care pune accent pe manifestația împotriva lui Ilie Bolojan și pentru Călin Georgescu. Subiectul legii Vexler a dispărut cu totalitate din titlu.
Absent și total neinteresat de subiectul Vexler, Georgescu reușește să ia caimacul. Cine citește articolul (sau vede la televizor știre) nu află nicio informație despre cusururile legii contestate. Niciuna. De la așa zisa televiziune suveranistă.
În schimb, știrea mă surprinde plăcut printr-o relatare destul de realistă a evenimentului din stradă. Estimarea de peste 10.000 de participanți mi se pare bună, la fel și cum sunt redate scandările mitingiștilor. Poza e un selfie al lui Simion, care are meritul că în spate se văd măcar mesajele împotriva legii Vexler, pe care știrea nu le include. Se vede și portretul lui Vasile Alecsandri și altele din colajul rupt de deputat. Se vede și o pancartă cu un mesaj excelent, pe același subiect:
„Adevărul rămâne, chiar dacă deranjează”.
România TV mai are și o știre separată, dedicată mesajului „Marș la Moscova!”. La fel ca în presa progresistă. Doar că e ambalat într-o amintire despre altă ispravă a lui, contra lui Călin Georgescu. Gestul e prezentat neutru spre pozitiv Se dau citate din motociclist, cum se luptă el cu „trompetele Rusiei și extremiștii nepatrioți, care au încercat astăzi să ne confiște simbolurile naționale”. E prezentată o biografie romanțată a lui Adrian Băzăvan, cum a dat-o în judecată și pe Șoșoacă, ce carieră a avut și cum activează în „grupul civic Lupii Tricolori”. Rămâi cu impresia că a fost un gest de civism.
Realitatea TV a făcut un adevărat tur de forță în mediatizarea și deturnarea protestului. Am găsit nu mai puțin de 12 știri pe subiect la ei pe site. 10 manipulatoare. Mai multe decât oriunde în altă parte. Două erau anterioare, și reprezentau apeluri la participare. Din ambele lipsește cu desăvârșire menționarea organizatorului mitingului, rivalul Claudiu Târziu și formațiunea lui. Protestul era confiscat înainte de a începe:
„Dragi români, vă chem joi, 15 ianuarie, la Universitate, să fim împreună nu pentru un protest împotriva unei clase politice, ci pentru o atitudine în fața poporului român.
Sunt momente cruciale în viața unui român când, fără o anumită atitudine, acel popor poate să dispară. Există în istoria noastră momente când s-au ridicat oameni ca să apere lucruri care sunt greu de atins cu mâna.” (Dan Puric)
Tocmai acest țel înălțător avea să fie înăbușit și de Realitatea prin cârmirea spre taxe, mondenități și campanie electorală deșănțată. De fapt, din cele 12 știri găsite pe Realitatea, actorului Dan Puric îi aparțin singurele remarci pertinente pe subiectul legilor cenzurii. Chiar dacă sunt formulate vag și metaforic. De exemplu, știrea de mai sus, nu conține deloc numele lui Vexler sau referirea la vreo lege concretă. Dar mesajul e excelent. Altă știre îi reproduce discursul de la miting:
Discursul a fost bun, poetic. Dar nici din el nu află nimeni ce-i cu legea Vexler, care nu apare menționată deloc în știre.
„Nu este un protest împotriva guvernului. Orice popor este legitim să protesteze în probleme sociale, economice, administrative, financiare, dar când se ridică pentru demnitate nu mai este un protest, este o atitudine. Iar viața unui popor constă în atitudinea pe care o are în fața lumii. (..)
Sunteți aici ca să nu uitați că sunteți un popor nobil, sunteți aici ca să fiți fața neînchinată a țării, sunteți aici ca să ridicați demnitatea poporului român în picioare. Să trăim în așa fel încât să nu ofensăm trecutul nostru martiric, să nu-l ofensăm pe Mihai Eminescu și, mai mult decât atât, să nu-L ofensăm pe Dumnezeu, căci El a fost singurul care ne-a mângâiat.” (Dan Puric)
Cu acest frumos discurs patriotic generic (care putea fi rostit cu orice altă ocazie), se încheie și părțile pozitive ale reflectării mitingului la Realitatea TV. Pentru că restul de 9 știri sunt o orgie de manipulare. Putem s-o numărăm și pe a zecea, apelul inițial al lui Simion. Subiectul e îngropat într-un cult al personalității în stil nord coreean. Începem cu una lejeră, de încălzire:
Realitatea dă la 20.000 numărul participanților. Destul de plauzibil, din ce am văzut.
„Vreau să vă anunț că nu trebuie tolerată nicio manifestare antisemită și orice membru AUR va fi exclus dacă face așa ceva. Dar totodată nu trebuie tolerată nicio manifestare antiromânească. (George Simion)”
Diferența e că legea anti-românismului a căzut de două ori la vot. Practic, Simion și-a reiterat promisiunile făcute în 2023 ambasadorului israelian. De atunci partidul AUR a pus batista pe țambal (ilustrativă fiind reducerea la tăcere a lui Sorin Lavric). Ce nu spune George Simion, e că definiția cuvântului „antisemit” a fost între timp extinsă.
Astfel încât, în interpretarea maximalistă, acoperă și orice critică la adresa politicii statului Israel, de exemplu. Sub ghilotina ei cad nu doar multe articole din presă ale lui Mihai Eminescu, cărți și discursuri ale unor clasici, dar și anchete jurnalistice anti-corupție și chiar o sumedenie de citate din Evanghelii și Sfinții Părinți. Deci Simion a venit la mitingul anti-cenzură să afirme răspicat că aplică cenzura la el în partid.
A pedalat pe incidentul scandalos al ruperii pozei lui Eminescu de către deputatul Silviu Vexler. Și a cerut comunității evreiești să se delimiteze de acel gest. Cu sau fără scuzele deja prezentate de deputat, legea lui tot rămâne. De ce nu-i bună, de la Simion sau de la Realitatea TV tot n-o să aflați. Dar rămâneți pe recepție, că urmează manipulările alea bune.
Mai e separat și o relatare propriu-zisă de la proteste. În care e reluat același discurs al lui Simion, dar accentul cade pe incidente.
O știre de la protest e dedicată otevistului Luis Lazarus. Aparent, era protestul lui față de Bolojan. De ce el? N-au găsit-o pe Adriana Bahmuțeanu!? Așa arată „patrioții” cu cruce-n piept. Măcar nu era cu geaca de cocalar trendy, cu care era afară. Zice că lumea a venit și împotriva legii Vexler, după care îi dă înainte cu taxele și restul problemelor.
Două știri sunt dedicate vedetei postului, Anca Alexandrescu. Din ambele lipsesc cu desăvârșire cuvinte ca „lege” și „Vexler”. În schimb, sunt pline de vorbe goale și apeluri bombastice ale fostei pesediste. Cum ar putea ea să zică ceva de legea respectivă, care doar înăsprește o ordonanță dată de guvernul Adrian Năstase!? Păi ea era consiliera lui Năstase când legile cenzurii erau la început! Între timp, a devenit patrioată, adorată de creierele spălate.
O adevărată pașoptistă a vorbelor goale, Anca, revoluționară ca la Ploiești, a întors macazul. Practic, în afară de intervenția benignă a lui Puric, Realitatea TV a capturat cu desăvârșire protestul pentru a-l transforma într-o deșănțată reclamă electorală pentru nulități și impostori. Truismele curg, într-un festival despre nimic:
Parcă dormi mai liniștit când auzi asta. Este mesajul de bilanț transmis de AUR după protest. Se laudă că a scos 20.000 de oameni împotriva guvernului Bolojan. Și? Surpriză: din bilanțul partidului a dispărut cu desăvârșire orice referire la legea Vexler. Zici că a și fost anulată sau că n-a fost deloc pe agenda manifestației. Deturnarea s-a realizat cu succes total!
Cultul personalității continuă și în lipsă la Realitatea TV. Unde protestul devine despre Călin Georgescu, neparticipant și nevorbitor pe subiectul legilor cenzurii.
În fine, a 12-a știre a postului despre proteste e despre
Dacă de la așa zișii suveraniști n-am aflat despre legea buclucașă, slabe șanse să aflăm de la progresiști. Dar să încercăm.
Publicația condusă de purtătoarea de cuvânt a lui Ilie Bolojan, Ioana Ene Dogioiu. Tot colonel de presă, ca Anca. Aici provocatorul cu mesajul „Marș la Moscova!” are două articole – unul cum a proiectat mesajul. Sunt răsfirate puține amănunte despre marșul propriu-zis, gen: a aruncat cineva cu bulgări de zăpadă. Lipsește referința la subiectul protestului – legea Vexler.
Insistă pe incidente și abia în ultimul paragraf se spune că era „și împotriva legii Vexler”.
Are două articole. Unul, ați ghicit, pentru marota cu putiniștii.
Și aici, Georgescu reușește să fie protagonist în lipsă. Dar au și o interesantă relatare în timp real, cu actualizări între orele 17:20 și 23:50. Articolul și-a schimbat titlul odată cu actualizările. Trebuie să apreciez, corespondenții lor au stat mai mult decât mine în teren.
Relatarea e de un activism pronunțat. Se vorbește de „formațiunile extremiste AUR și Acțiunea Conservatoare”. Participanții sunt estimați la câteva mii. Turnătorii notează că înainte de miting s-a auzit melodia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, pe versuri de „Radu Gyr, condamnat pentru crime de război”.
Reportajul stă bine și pe partea fotografică. Apare pancarta cu doar 10 din personalitățile vizate de cenzura noii legi. Dar și un protestatar amuzant cu mesajul: „Jos Mucosu!”.
„Simion are dublu discurs, afirmând că nu va tolera nicio acțiune antisemită și că membrii AUR vor fi excluși dacă vor face ceva împotriva evreilor, dar că nu va tolera nici acțiuni anti-românești.” (G4 Media)
Fraza e bizară. Se înțelege că nu poți fi împotriva ambelor, fără să te contrazici sau să fii duplicitar.
Și Hotnews are două articole din trei de la protest, dedicate celui cu mesajul. Dar măcar pune obiectul protestului în titlu.
În schimb, al treilea e o relatare foarte detaliată cu destul profesionalism de la manifestație. Conține deopotrivă o relatare cu actualizări în timp real și considerații de substanță despre lege.
Din presa progresistă par cei mai profesioniști, cu toată părtinirea lor. Au avut corespondent și la depunerea de coroane la statuia lui Eminescu de la Ateneu, unde s-a dus o parte mai mică din participanți, cei mai interesați de legea contestată. (foto Hotnews mai jos). La final, articolul conține pasaje din lege, referitoare la pedepsele introduse și cum sunt înăsprite legi anterioare. Site-ul amintește și de contestația făcută de Nicușor Dan la CCR a legii.
Remarcabil e că Hotnews dă mai multe citate din ce postase Claudiu Târziu pe Facebook pe subiect:
„Prin Legea Vexler este riscul să fie cenzurată opera literară sau un creator pe motive ideologice”. (..) „Este un reflex totalitar. Au fost vremuri în care poeții erau condamnați la temniță grea sau chiar la moarte pentru o poezie. Par să se întoarcă”.
„Știm că, de exemplu, Ioan Slavici a făcut pușcărie în Imperiul Austro-Ungar pentru atitudinile lui românești din presă. Știm, de asemenea, că au fost în timpul comunismului că au fost poeți, creștini, fără niciun fel de implicare politică, precum Traian Dorz, care au fost băgați în închisoare”
„Am văzut că s-a făcut și această asociere. Da, Radu Gyr a fost condamnat la moarte pentru o poezie, nu pentru că a fost legionar. Atenție, pentru că a fost legionar el fusese condamnat deja, ispășise. Dar, în 1959, a scris o poezie: „Ridică-te, Gheorghe, Ridică-te, Ioane” (…) și i s-a imputat că incită la rebeliune legionară. Am mai auzit sintagma aceasta în 1990, de la Ion Iliescu, în Piața Universității – și pe acest temei l-au condamnat la moarte”. (Claudiu Târziu)
Deși a pompat diversiunea cu Moscova, trebuie să recunosc că Hotnews a făcut efortul să își informeze cititorii despre ce era protestul inițial. Și a luat un punct de vedere critic, aplicat, care lipsește din reflectarea evenimentului la cele două televiziuni zise suveraniste.
Are tot o relatare cu adăugiri pe parcurs, de la fața locului:
Accentul cade pe violența de la final, produsă de cei câțiva scandalagii. Dintr-o relatare destul de lungă, subiectul în sine se reduce la o singură frază, pe la final, din știrea inițială, o declarație a organizatorului:
„Tema exclusivă a manifestației este revolta publică față de consecințele generate odată cu promularea Legii Vexler, care își propune să șteargă din memoria colectivă eroi, genii și sfinți ai neamului românesc.” (Claudiu Târziu)
Are două știri pe subiect.
Măcar publicația menționează tematica în titlu. Al doilea articol conține și o declarație a lui Târziu, care caracterizează legea:
„Cel mai grav atac la adresa identității, memoriei istorice și valorilor naționale ale românilor din ultimele trei decenii”.
Dar Libertatea nu intră în detalii cum și în ce fel.
Are 3 știri, toate negative și tendențioase.
Ultima e relatarea de la eveniment. Al cărei titlu inițial fusese: „Proteste în Capitală împotriva legii Vexler”. Subiectul a fost șters din mers. Oricum, nu erau reflectate critici concrete la adresa legii nici în versiunea inițială, peste care au curs „actualizările”.