George Simion, lăudat de o publicație din Israel

„Vești bune din Europa. Liderul pro-Israel conduce în sondajele pentru președinție. „Iudeea și Samaria sunt importante pentru noi” (declară el).”

În sfârșit, liderul AUR e prezentat corect, ca un suporter al Israelului, și nu cu etichetele aberante pe care i le lipesc publicații din țară ca G4Media, de „extremist” și „pro-rus”. Iar aprecierea vine tocmai de la Ierusalim, din publicația de limbă engleză Sinai Project. Aceasta salută cu entuziasm scorul bun din sondaje, așteptând cu speranță ca deputatul să ajungă viitorul președinte al României.

Publicația are doar pe Facebook 186.000 de cititori. Și are o orientare hotărât sionistă. Știrea despre George Simion e încadrată de alta în care e omagiat Beniamin Netanyahu la fel de entuziast:

„Chiar dacă se apropie de 77 de ani, ritmul de lucru al lui Netanyahu a fost și rămâne inimaginabil. Puterile lui cognitive și fizice sunt mult peste ale celorlalți oameni și cu siguranță peste cea a rivalilor săi.”

Hărnicia premierului căutat pentru genocid de Curtea Penală Internațională s-a văzut în Gaza, Iran, Siria, Yemen și Liban. Deci fanii săi se vor bucura să afle că e încă plin de energie. Sunt și alte știri care laudă soldații IDF, dar și atacuri la adresa președintelui Turciei, Recep Erdogan.

Având în vedere că președintele Nicușor Dan tocmai a fost primit cu mare fast de Erdogan, putem deduce o interesantă poziționare a celor doi finaliști pentru Cotroceni. Asta în timp ce amândoi fac eforturi să intre în grațiile lui Donald Trump. (Ca în editorialul scris de Nicușor Dan recent în presa americană.)

După ce am stabilit contextul, să citim știrea de pe pagina de Facebook Sinai Project:

„Valul pro-Israel din Europa continuă: George Simion, un lider categoric pro-Israel, conduce în cursa pentru a devenit președintele României. Simion a sosit în Israel astăzi pentru o vizită și și-a exprimat susținerea pentru rezidenții din Iudeea și Samaria: „Binecuvântări locuitorilor din Iudeea și Samaria. Pentru noi, Iudeea și Samaria sunt foarte importante. Doresc ca toți să trăiască în pace și securitate, ca teroarea să se termine. Avem nevoie de pace, trebuie să oprim teroriștii și să luptăm împreună pentru o lume liberă.”

Publicația Sinai Project există ca atare, fiind considerată una de lobby și promovare a sionismului, mai ales în rândul creștinilor de limbă engleză (cum ar fi neo-protestanții „evanghelici”). Totuși știrea nu se regăsește și pe site-ul Sinai Project.com, ci doar pe pagina sa de Facebook. 

Căutând să o verific din mai multe surse, am rămas nelămurit dacă e cumva generată cu inteligența artificială, parțial falsă sau are cumva informații în exclusivitate. Nici vizita respectivă, nici declarația nu am găsit-o în altă parte în presă. Ori s-a derulat foarte discret, ori n-a exitat și AI-ul a halucinat.

Formula „Iudeea și Samaria” e mai nou impusă de statul Israel pentru teritoriile desemnate anterior drept Cisiordania, respectiv West Bank, în sursele de limbă engleză. Statutul regiunii e disputat între cele două popoare, palestinian și israelian, care au propriile versiuni asupra dreptului istoric de a le stăpâni.

După legea internațională, Organizația Națiunilor Unite le consideră „teritorii palestiniene ocupate ilegal”, în urma expansiunii din 1967. Realitățile din teren s-au schimbat demult prin politici de colonizare, demolări de case, epurări etnice pentru milioane de palestinieni care trăiesc în afara granițelor, și impunerea de bariere interne de mișcare selectivă în funcție de etnie (cum sunt drumurile accesibile doar israelienilor). Dar, oficial ONU și statele UE susțin soluția cu două state și iau ca reper granițele alocării din 1948, când a fost creat Israelul, potrivit căreia Cisiordania revenea Palestinei.

Dacă George Simion chiar a făcut acea declarație, înseamnă o poziționare a sa tranșantă de partea liniei sioniste, care susține expansiunea colonială. Traducem mai departe din scurta știre, care salută cu bucurie ascensiunea sa:

„Simion a candidat în cele mai recente alegeri prezidențiale din România, în mai 2025. S-a calificat în turul doi cu un avans mare față de rivalul său, dar a pierdut cu doar câteva procente în turul secund. Acum, printr-o mișcare făcută de partidul lui, în colaborare cu alte partide, a reușit să răstoarne guvernul de stânga al României și sistemul politic se pregătește pentru alte alegeri, cel mai probabil la începutul lui noiembrie 2026.”

Sigur, dacă îl compari pe Ilie Bolojan și PNL cu Beniamin Netanyahu și Likud, guvernul picat prin moțiunea de cenzură se poate numi unul „de stânga”. În rest, ziariștii israelieni par destul de bine informați. Și ne dau chiar și o știre din viitor, despre cum s-ar putea încheia blocajul guvernamental de la București: cu alegeri anticipate la începutul lui noiembrie 2026. Pe care Simion și AUR le-ar câștiga fulminant, cum continuă să anticipeze plină de speranță publicația Sinai Project:

„În sondaje, Simion conduce în fața rivalilor. Partidul lui e la 42% susținere. În actualul parlament, are 19%, ceea ce înseamnă că e favorit să devină prim ministru. Se profilează ca liderul celui mai mare partid din România, înaintea alegerilor următoare.”

Sigurul amendament ar fi că au fost puțin derutați de sistemul nostru semi-prezidențial. La ei cine conduce partidul învingător în alegeri formează aproape automat guvernul. La noi, e mai complicat de mecanismul formării majorităților post-electorale și numirea de către președinte. Dar cifrele sunt confirmate de sondajele din țară.

când a fost Simion în Israel

Bine, bine, sondajele or fi așa… dar a fost sau n-a fost George Simion în Israel!? Aici lucrurile devin mai tulburi, de unde suspiciunea mea că ar putea fi o informație eronată, dat fiind că nu apare în restul presei.

În august 2023 a avut loc întâlnirea de la Palatul Parlamentului între George Simion și ambasadorul Israelului de atunci, Reuven Azar. Aceea a fost cu siguranță, căci au fost știri și poze în multe publicații. Cu acea ocazie, Simion și-a luat mai multe angajamente, între care condamnarea rolului României în Holocaust, denunțarea conducătorului de atunci al armatei, mareșalul Ion Antonescu, și promisiunea că va lupta împotriva antisemitismului, odată ajuns la putere.

Cu acea ocazie, George Simion promitea să adopte noua definiție IHRA pentru conceptul de antisemtism. Una foarte controversată, creată la un congres din București din 2015. Ea extinde aria de acoperire a cuvântului pentru a transforma în faptă penală și criticile la adresa acțiunilor conducătorilor statului Israel, la adresa acțiunii unor oligarhi de origine evreiască sau chiar unele interpretări tradiționale ale unor versete din Biblie, prezente la evangheliști și părinții Bisericii.

Problemele acelei definiții s-au văzut ulterior în procesele intenetate unor persoane particulare și lideri ca Diana Șoșoacă și Călin Georgescu. Dar mai ales în legea Vexler 2. La primul vot din Senat, parlamentarii AUR s-au abținut, devenind ulterior critici cu proiectul, pe măsură ce a creat rumoare în societate.

Acela pare a fi și un motiv de ruptură între cei doi fondatori și copreședinți AUR, Simion și Târziu, care erau împreună la data întâlnirii cu ambasadorul. Ulterior, Claudiu Târziu și-a făcut propria formațiune, Acțiunea Conservatoarea, care derulează o campanie de abrogare a Legii Vexler.

În fotografia de la întâlnirea cu ambasadorul din 2023, apare alături de Simion și Yossi Dagan, conducătorul regiunii Samaria. În reflectarea făcută atunci de Times of Israel, apare următorul pasaj, care face mult mai veridică și existența acum a frazei citate din Sinai Project:

„Declarația remisă spune, de asemenea, că Simion „a acceptat cu bucurie invitația lui Dagan de a vizita West Bank și Ierusalim”, subliniind „dreptul istoric al poporului evreu de a construi comunități și orașe pentru a trăi în Iudeea și Samaria, leagănul istoric al poporului evreu, din zilele biblice”. Iudeea și Samaria sunt numele biblice pentru West Bank.”

Așadar, declarația suspectă de fake news din Sinai Project a fost deja făcută cu trei ani în urmă, consemnată într-un ziar de mult mai mare circulație. Dar s-a petrecut sau nu vizita promisă!? Despre așa ceva, tăcerea în presa noastră a fost totală.

Totuși, pe Youtube există cel puțin o filmare cu George Simion și soția sa, Ilinca, în vizită la locurile sfinte din Ierusalim. Clipul pare unul de publicitate electorală, subliniind pioșenia candidatului prezidențial și datează de acum un an.

Deci cel puțin o vizită în Israel, la Ierusalim, a avut loc. Măcar jumătate din promisiunea făcută conducătorului regiunii Samaria a fost ținută. De ce n-ar fi mers Simion și acolo? Caz în care, te întrebi de ce nu a fost mediatizată vizita de presa mare de la noi…. Ori s-a petrecut discret, fără camere de filmat, ori n-a mai fost.

prietenii comuni din America

Articolul recent din Sinai Project nu apare ca unul plătit, deși pagina cultivă mai mulți lobby-iști. Acolo apar știri desprinse din declarațiile unor faimoși suporeri israelieni din Statele Unite, ca Mark Levine (atacându-l pe Erdogan) și Randy Fine.

Membru al Congresului SUA, Randy Fine a făcut mai multe declarații scandaloase de susținere a genocidului. Într-un mesaj pe rețeaua X, Fine a susținut folosirea înfometării ca metodă de presiune pentru eliberarea ostaticilor din Gaza. Distribuind o știre a televiziunii americane ABC News despre foamentea din Gaza, parlamentarul supraponderal a scris:

„Eliberați ostaticii. Până atunci, faceți foamea. (Oricum asta e o minciună. Mă uimește că media continuă să regurgiteze propaganda teroriștilor musulmani.)” scria Randy Fine pe Twitter.

Anul acesta, o delegație numeroasă a partidului AUR a fost în Statele Unite de cele mai multe ori la evenimente cu mulți suținători ai Israelului. Am prezentat anterior câte ceva de la acele vizite. Atât cea ecumenistă cu tot felul de pocăiți și spiritiști New Age, cât și cea mai ludică cu mai fotogenica Anna Luna.

Din delegațiile conduse de George Simion au făcut parte și noii lideri de top ai partidului, Petrișor Peiu și Dan Dungaciu, autorul unei cărți despre Trump. Aripa neocon a grupării republicane MAGA a fost cea mai reprezentantă între cei cu care au reușit să aibă contacte acolo.

Cezar Victor Năstase, unul din liderii AUR incluși în delegația americană a prezentat pe pagina sa de Facebook mai multe fotografii, între care și una cu Randy Fine, la o întâlnire prietenească cu membrii AUR. Deci orientarea partidului pe tărâm american e în acord cu felul în care e prezentat în presa de limbă engleză din Israel.

nici Călin Georgescu nu e departe

O ipoteză ar fi că astfel de tatonări pentru acceptare externă sunt făcute prin firme de lobby, contra cost. Așa cum e probabil și răspândirea editorialului lui Nicușor Dan în America, după ce a semnat acel contract cu firma de avocați din State, plătiți cu peste o jumătate de milion de dolari pe lună. Dar nici Nicușor Dan, nici Simion nu ar fi ajuns în finala prezidențială din 2025, dacă nu se anula finala din 2024, între Călin Georgescu și Elena Lasconi.

După câștigarea primului tur, și Călin Georgescu a făcut niște promisiuni către ministrul Diasporei din Israel, asemănătoare cu cele făcute de Simion către ambasador cu un an înainte. Promitea că ajuns președinte va muta ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim, ceea ce echivalează cu recunoașterea anexării Ierusalimului de Est, condamnată de ONU. Că îl va invita pe Beniamin Netanyahu la București, ignorând mandatul internațional de arest. Și că va avea toleranță zero față de antisemitism, ceea ce sugera tot acceptarea acelei noi definiții.

Am arătat în prezentarea câștigătorului turului 1 din 2024, făcută între cele două tururi, cât de puțin circulase în presa noastră știrea despre acea convorbire a lui Călin Georgescu cu ministrul Amichai Chickli, din guvernul Netanyahu. Ignorând total acel mesaj al său, ulterior întărit de altele, presa îi făcea un portret eronat de antisemit, reluat și în dosarul instrumentat împotriva lui pentru declarații mai vechi.

Tot acolo consemnam un articol din G4Media, care susținea că în spatele ascensiunii uimitoare a lui Călin Georgescu s-ar fi aflat mai multe persoane, care preferă să stea în culise. Cum ar fi Adrian Thiess, mason care se laudă cu organizarea unor vizite la cel mai înalt nivel. Cum ar fi aducerea lui Mihail Gorbaciov în România, unde s-a întâlnit cu Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Sau a lui Donald Trump junior la Budapesta.

Alt personaj suspectat că ar fi contribuit la succesul online al lui Georgescu era Brad Parscale, fost director al campaniei online a lui Donald Trump. Victor Ciutacu anunța ca pe o certitudine sosirea la București a omului lui Trump, pentru a-l susține pe Călin Georgescu. Parscale a condus partea desfășurată pe internet a campaniei lui Donald Trump atât la victoria din 2016 cât și la înfrângerea (contestată) din 2020.

G4 Media arăta atunci o fotografie de la vizita lui Brad Parscale în România, furnizată chiar de masonul Adrian Thiess. În ea apar Patriarhul României, preafericitul Daniel, Thies, Parscale, dar și Dan Dungaciu. Vizita, documentată de ziarista Mona Dîrțu, avea loc în 2019, mult înainte ca AUR să intre în parlament. Și cu mulți ani înainte ca Dan Dungaciu să se alăture AUR.

(De la stânga la dreapta: Dan Dungaciu, Brad Parscale, Patriarhul Daniel, Candice Blout, soția lui Brad Parscale, și Adrian Thiess.) Fotografia e pe site-ul Patriarhiei, Basilica, unde vizita a fost consemnată ca știre în martie 2019.

Doar că între timp, anul acesta au apărut dezvăluiri potrivit cărora „omul lui Trump” era de fapt omul Israelului. Brad Parscale a fost nevoit să se înregistreze ca agent străin de influență, potrivit legii americane. Iată ce scrie publicația The Intercept:

„O companie condusă de fostul manager de campanie al lui Trump, Brad Parscale, a fost angajată de guvernul statului Israel pentru a răspândi perspective pro-israeliene în presa conservatoare. Firma a primit 13 milioane de dolari din Israel, direcționați spre mai multe firme de strategie digitală și aliați republicani, potrivit unor documente necunoscute anterior, depuse în baza legii de înregistrare a agenților străini.”

Deci n-au fost rușii până la urmă!?

„Parscale a fost anagajat parțial pentru a influența compania de media a dreptei creștine, Salem Media, unde e și director. Firma a cheltuit sute de mii de dolari pe reclame la subsidiare ale Salem.”

Firma în cauză e legată de publicații precum PJ Media. Un magnat al petrolului a dat 70 de milioane de dolari pentru Salem. The Intercept notează susținerea cu bani a unor politicieni și influenceri favorabili Israelului, care doar pentru anul în curs are un buget de propagandă în străinătate de 150 de milioane de dolari.

Noul lider forte și strateg al AUR, Dan Dungaciu, apare nu doar în poza cu Brad Parscale de la acea întâlnire misterioasă cu patriarhul. Dar și în unele de anul acesta cu Randy Fine, postate chiar de el pe pagina sa de Facebook. Acolo se mândrește cu întâlnirea cu Randy Fine, Anna Luna și alți omologi de peste ocean.

Potrivit site-ului Track AIPAC, deputatul de Florida, Randy Fine, ar fi primit peste o jumătate de milion de dolari de la organizații de lobby pro-israeliene, pentru a le promova în Congresul SUA. 516.777 $, mai precis.