Nebuni cu voie de la primărie

Dan Tăpălagă a avut nervi să se uite trei zile sistematic la OTV. Recunosc, am și eu această mică plăcere vinovată, de a mă delecta cu bâlciul otevist, dar vă asigur că o fac numai în interesul științei, ca să le pot studia psihologia. Oricât m-ar dezgusta în unele momente, nu l-aș vrea închis vreodată, cum nu aș vrea să fie suprimate nici cele mai detestabile păreri. În plus, intuițiile pe care Diaconescu & compania le au în materie de psihologie a maselor post-comuniste mi se par o mină de aur.

După 3 zile de monitorizare, Dan Tăpălagă nu a ajuns la o concluzie, doar la un șir de întrebări hamletiene. În preambul însă, face o comparație într Diaconescu și Vadim, despre care crede că a ajuns să aibă un sfert din parlament și în finala prezidențială pentru că a fost ignorat în 2000. Aici mi se pare că e o rememorare deformată a trecutului.

Vadim a fost pompat mediatic foarte intens înainte de turul 2, apărea săptămânal la Tucă Show sau la emisiunea maraton a lui Adrian Păunescu, iar la tentativa de mineriadă de la Costești s-a coordonat binișor cu generali de poliție și Securitate. Și da, e același Vadim folosit de sistem la începutul anilor 90 pentru a lovi murdar opoziția democratică și pentru a genera false teme de discuție. Sistemul s-a strâns ca un arici în săptămânile dintre turul 1 și turul 2. Fie că așa fusese scenariul de la început, fie că de la cancelariile străine a primit atenționarea să n-o facă chiar atât de lată. Apoi Vadim s-a stins pe mâna lui, și-a băgat votanții în ceață cu schimbări misterioase de macaz și a sfârșit prin a-i plictisi cu aceleași poante de măscărici bătrân.

De la un punct încolo, bufonul nu a mai făcut rating și sistemul a căutat alte vedete. L-a inventat pe Becali, cu ajutorul fantasticei mașinării a PRO TV și cu Hrebenciuc pe post de eminență cenușie. Apoi masele au început să fie distrate de inventivul Diaconescu, cu bani de început de la Gheară, Giovani și Mitică, ciubucuri de la Iacobov și alte glorii apuse, iar în vremurile bune, din acțiunile vândute lui Vântu. Sistemul nu a abandonat niciodată aceste personaje zglobii, pentru segmentele de public mai agitate, care trebuiau relaxate cumva. Diaconescu i-a fost foarte util lui Adrian Năstase, apoi lui Traian Băsescu, și în momentele cheie încă îi mai este, deși e mereu pregătit pentru următoarea renegociere. Așa zișii extremiști de după 89 au fost foarte strâns controlați de sistem și n-am fi fost propulsați de la bun început, dacă nu erau strict controlabili.