Încă 70 de miliarde de euro pentru Ucraina de la țările NATO. Cât dă România
Summitul NATO din Turcia e prezentat triumfalist de presă, ca un succes pe toate planurile. Alianța nord-atlantică a decis să se implice și mai mult în războiul dintre Rusia și Ucraina, în mai multe moduri. Cea mai importantă decizie divulgată publicului e pachetul de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe durata anului următor.
Având în vedere ponderea României în alianță, asta înseamnă minim 1 miliard de euro suplimentar din partea țării noastre. Asta pe lângă angajamentul bugetar de 8-9 miliarde de euro pentru înarmare, pentru anul curent, aferent alocării a 3,7% din PIB, respectiv 6% din veniturile statului.
În paralel, România a contractat și împrumutul SAFE pentru înarmare, de 16,7 miliarde euro, în principal tehnică militară achiziționată din Germania, Franța și alte state europene. Acesta e un program propriu al Uniunii Europene, care trebuia să fie o organizație comercială între state, dar ia o turnură tot mai militaristă. Fără a mai calcula viramentele din anii trecuți, cu doar câteva luni în urmă, UE tocmai alocase alt pachet de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Evident, suntem și acolo contribuabili cu o cotă parte. Iar Comisia condusă de Ursula von der Leyen tocmai a anunțat România că o dă în judecată pentru întârzieri de plată ale decontărilor către farmacii din partea Casei Naționale de Sănătate. Asta în timp ce auzim zilnic că urmează să pierdem luna viitoare fondurile din PNRR. Ce ai de dat, nu se discută, ce ai de luat, e cu multe condiții și se poate lua înapoi.
De fapt, acesta e mesajul cel mai subtil al summitului NATO, evident de peste un an, de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. America lasă moștenire europenilor războiul său imperial contra Rusiei, care riscă să se transforme într-unul mondial. Țările Europei sunt 30 din cele 32 de state NATO, alături de Canada și Statele Unite (socotind și Turcia în Europa). Desigur, America are de departe cea mai mare armată, dar are alte priorități, privind spre China și Orientul Mijlociu, iar liderii vasali din Europa au profilul perfect al furnizorilor de bani, tehnică și carne de tun, mai ales cei din prima linie, botezați „flancul estic”.
pe două fronturi
Chiar în timpul întâlnirii de la Ankara, războiul reizbucnea pe frontul din Orientul Mijlociu. Scânteia e controversată. Câteva vase petroliere au fost lovite marți și incendiate fără victime. Cine e autorul? Arabia Saudită și Qatarul acuză Iranul. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian respinge acuzația, potrivit BBC. Sună ca un incident instigator, cum puteau fi cele cu drone de pe teritoriul României, mai ales cea intrată în Portul Constanța.
Chiar fostul președinte Traian Băsescu, un critic furibund al Rusiei, a acuzat cu acea ocazie Ucraina pentru incidentul, care risca să arunce în aer o parte din Constanța și să devină motiv de război.
După incendierea navelor marți, Statele Unite au inițiat miercuri bombardamente în 80 de locuri din Iran, care a răspuns cu lovituri similare contra bazelor americane din Kuweit, Bahrein și Qatar. Trump a anunțat suspendarea negocierilor pentru armistițiul cu Iran. Care oricum fusese încălcat prin decizia anterioară a Trezoreriei SUA de a nu mai debloca din activele iraniene, agreată în cele 14 puncte.
Ulterior, Trump a uitat de pretextul navelor din strâmtoarea Ormuz și a invocat necesitatea distrugerii programului nuclear iranian. (Care, evident, nu se găsea în strâmtoarea Golfului.) Și perspectiva de a impune o nouă blocadă (un joc cu sursa principală de energie a Chinei).
Deși mai departe de acest al doilea front, România e implicată și acolo. Chiar la summitul de la Ankara, secretarul general NATO, Mark Rutte, a dat România drept exemplu pentru că a pus la dispoziție aeroporturile pentru avioanele americane implicate în bombardamentele asupra Iranului (sau realimentarea lor). Operațiunea „Epic Furry” nu s-ar fi putut desfășura fără Europa, a spus el.
bancă NATO la București
Spot Media sintetizează și alte „victorii” al României la summitul din Turcia, la care a fost prezent și președintele Nicușor Dan. Pentru acele zeci de miliarde de euro, se va înființa o bancă a NATO, cu sediul principal în Canada, altul în Luxemburg și două sedii secundare „pe flancul estic”. Respectiv, în România și una din țările baltice.
România va prelua de la Turcia un centru de comandă pentru Marea Neagră. Va participa împreună cu Bulgaria la deminarea Mării Negre, importantă pentru trafic și exploatarea zăcămintelor de gaz.
România va prelua împreună cu alte 10 state misiunea de patrulare aeriană preventivă de la americani. România a intrat și într-un parteneriat de 40 de miliarde de euro pentru achiziția de drone și dispozitive contra lor.
Hotnews remarcă și prima achiziție a unei arme ofensive, din partea României: o rachetă cu rază de 500 de kilometri. Dacă ne amintim, Putin spunea că și scutul de la Deveselu poate fi reutilat să devină ofensiv și considera asta o amenințare la adresa Rusiei. Dar acum nu mai e nevoie de speculații.
Simultan, la summitul NATO, i s-a promis Ucrainei că va primi licența pentru a fabrica rachete Patriot chiar în țara vecină. Trump a mai spus că America ar putea oferi și avioane F35 Ucrainei.
Altă obligație luată de România la summitul NATO din Turcia e că va participa la extinderea rețelei de conducte de energie împreună cu Turcia, Polonia, Bulgaria și țările baltice. E prezentat ca planul cel mai mare de investiții în infrastructură al NATO, de 30 de miliarde de euro.
Această rețea ar trebui să înlocuiască Nord Stream, care alimenta Germania cu gaz rusesc. Dar chiar în timpul summitului de la Ankara, Ucraina a detonat conducta care alimentează Turcia dinspre Rusia.
La acest summit, Rusia a fost prezentată deschis ca „principala amenințare” la adresa NATO. Formulă reluată de președintele Dan și liderii europeni, în timp ce Trump și Putin continuă să afișeze o stranie prietenie. E o schimbare importantă de ton, față de precedentele poziții istorice ale NATO, despre care vorbim în partea a doua.
