Cât mai e benzina, la vest și la est
Săptămâna aceasta, Dan Negru a postat un clip cu prețurile benzinei prin America. La ei, motorina e doar pentru camioane, vapoare și tractoare. Majoritatea mașinilor sunt SUV-uri nesățioase pe benzină, cu motoare mari, plus unele berline Tesla (1%). Deci prețul era afișat în dolari pentru un galon.
În centrul metropolei New York, benzina costă echivalentul a 6 lei pe litru, la plata în bancnote. Se mai adaugă un mic comision la plata cu cardul de credit. Dar la periferie, era și 1 dolar litrul de benzină plătită cash. Adică, 4,3 lei pe litru, într-un loc cu oameni foarte bogați. Pentru că prin afara orașului mai circulă și camioane, acolo era afișat și un preț pentru galonul de motorină. Convertit în unități metrice, motorina e 1,45 dolari pe litru la americani. Adică, 6.27 lei pentru motorină.
În schimb, apa era mult mai scumpă, chiar și la 4,49 dolari litrul (peste 19 lei).
(Foto: prețuri pentru benzină în SUA, în dolari pe galon.)
Ieri, la o margine modestă de București, lucrurile se prezentau astfel: Benzina, între 8,78 lei pe litru (Petrom), 8,89 (Luk Oil) și 9,1 lei (Rompetrol).
Iar motorina, între 9,58 (Petrom), 9,63 (Luk Oil) și 9,67 (Rompetrol), dar am văzut și cu 9,99 prin împrejurimi.
(foto: prețuri carburant în București, 15 aprilie 2026)
Aș fi vrut să-mi permit o călătorie peste Ocean, dar n-am posibilitățile lui Dan Negru. Așa că i-am urmat sfatul băiatului cu laserul, și am pornit-o în marș spre Moscova. Dar nici să ajung acolo nu-mi permit, așa că m-am oprit la frații noștri de peste Prut. Să vedem cum se prezintă lucrurile în afara Uniunii Europene. Drumurile se prezintă mult mai rău, asta trebuie recunoscut. Deși, ceva se mai mișcă și la ei.
În Republica Moldova sunt prezente două lanțuri bine cunoscute, era să zic românești. Petrom (aparținând austriecilor de la OMV, dar în care mai are și statul român o participație). Și Rompetrol, preluată de o firmă din Kazahstan. Mai există Lukoil și alte rețele locale, care arată și ele bine, ca Bemol.
În capitala Chișinău, la Petrom, benzina costă echivalentul a 7,6 lei românești, iar motorina echivalentul a 8,5 lei românești. Nu știu ce accize au, dar pe bon apare și un TVA de 26%.
(foto: preț benzină în Chișinău)
Cursul BNR e de 3,95 lei moldovenești pentru 1 RON, dar am folosit exact cursul de 3,9, dat la conversia dintr-un card românesc. Trebuie spus că prin Chișinău am remarcat și două case de schimb, care aveau o marjă deșănțată, tip capcană pentru turiști. Adică îți cumpărau leul cu 3 lei și ți-l vindeau cu 4 sau aproape 5, rezultând un comision de vreo 40%. Dar acelea erau cazuri rare, ce pot fi evitate. În rest, prin oraș am văzut o puzderie de case de schimb cu un curs firesc, cu o marjă de câțiva bănuți. Pe toate bancnotele moldovenești pare să fie doar măria sa, Ștefan cel Mare.
Pentru cineva din zona Moldovei, care vrea să se ducă doar să facă plinul, trebuie amintit că se mai plătește și un fel de rovinietă de circa 87 de lei la trecerea Prutului.
Ne-am aventurat și mai departe de atât, trecând Nistrul în regiunea cu autonomie auto-proclamată, dar nerecunoscută oficial nici de Rusia, deși o sprijină și își menține soldați acolo. Ca să treci granița, ți se cere să achiți un fel de vinietă de 90 de lei moldovenești (23 lei). Stilul e sovietic și drumul până acolo cu hurducături, dar durează mai puțin decât vama de la revenirea în România. Deh, poarta de intrare în UE.
Oficial, Transnistria nu există, dar are o monedă proprie: rubla transnistreană. Cu o neașteptată diversitate de personalități pe bancnote: de la românul Dimitrie Cantemir, la poetul ucrainean Taras Șevcenco, la țarina Ecaterina cea Mare și doi din marii ei generali din războaiele ruso-turce, purtate parțial pe teritoriul României (Alexader Suvorov, fondatorul Tiraspolului) și Piotr Rumianțev.
Cu aceste ruble nistrene n-ai ce face nicăieri în afara fâșiei, nu le poți schimba nici la case din restul Republicii Moldova. În schimb, toate magazinele mari din regiunea autonomă au, prevăzătoare, și o casă de schimb. Cursul e undeva pe la 3,3 ruble nistrene pentru 1 leu românesc.
După unele estimări, chiar și 60% din economia transnistriei ar fi controlată de Victor Gușan, un fost agent KGB. Acesta patronează clubul de fotbal Sheriff Tiraspol, dar și benzinăriile Sheriff, magazinele și supermarketurile Sheriff. Deci ce cumperi, sunt mari șanse să cumperi de la el.
(foto: prețuri benzina în Transnistria)
Una din stații avea afișat și prețul în lei moldovenești (ultima coloană, cu o diferență infimă sub cel din Chișinău, deja pomenit). Deci ar fi 7,6 lei românești pentru litrul de benzină standard de 95. Dar afișau și în dolari (spre dublu față de cele din New York). (Dacă îl convertim pe acesta la cursul BNR, ne dă 7,5 lei.)
Conversia direct din rubla nistreană e mai ciudată. Un curs bancar ar fi 3,7 pentru 1 RON. Ceea ce ar face litrul 7,7 lei. Dar, în practică, o să cumperi rubla respectivă de la casele lor de schimb cu 3,3, de unde rezultă un preț de 8,6 lei românești pe litru pentru benzina standard de 95. În țara Șerifului nu sunt acceptate cardurile europene. (Sau poate nu-i acceptă sistemul bancar pe ei, n-am idee.)
Mai trebuie spus că față de ce povestea lumea că sunt prețuri mici în Moldova și încă mult mai mici în Transnistria, lucrurile s-au schimbat în rău. Adică prețurile în multe supermarketuri din Chișinău sunt cam ca în România, iar dincolo de Nistru nu prea diferite. Având în vedere salariile în medie mai mici, presiunea pe majoritatea populației e considerabilă. Ceea ce n-ai zice după frecvența mașinilor luxoase, dar ăsta e un element înșelător și la noi.
Ca idee, un controlor de autobuz (care și vinde bilete) are un salariu de 11-13.000 de lei moldovenești (3.300 RON sau 660 de euro). Un curier sau un vânzător are 10.000 LM (2.500 RON, 500 euro), un inginer 20.000 (5.100 RON, 1.000 euro).
