evadare.ro

Extinderea Bucurestiului ofera oportunitati constructorilor


Puterea si Opozitia au cazut de acord asupra necesitatii extinderii Capitalei prin infiintarea Zonei Metropolitane. Bucurestiul se va extinde in toate punctele cardinale, ingloband peste 90 de localitati limitrofe, fapt ce va duce la marirea de zece ori a suprafetei actuale. Si populatia noii metropole va urca pana la 3 milioane de locuitori. Punerea in practica a proiectului e un prilej pentru speculatii imobiliare. Valoarea terenurilor care urmeaza sa treaca din extravilan in intravilan si sa primeasca “buletin de Bucuresti” este foarte probabil sa creasca. Dar marea problema este masura in care aceste suprafete vor putea fi racordate la utilitati, capacitatea financiara a municipalitatii de a sustine un proiect de o asemenea anvergura. In lipsa acestei capacitati, se va repeta experienta schimbarii incadrarii unor localitati de la sat la oras. In scenariul cel mai pesimist. dorita capitala europeana urmand sa gazduiasca intre granitele sale cateva hectare de gradini de zarzavat si lanuri de prumb


Bucurestiul, port la Dunare

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a lansat inca din vara in dezbatere publica proiectul, in cadrul documentatiei PATZ care cuprinde actualizarea analizei situatiei existente, diagnoza, reglementarile, modelul digital al terenului si planul de actiune, cu programele prioritare.

Desi ideea unui Bucuresti extins peste limitele actuale a fost enuntat prima data de Vasile Gherasim, primar PSD, proiectul actualei Puteri este chiar mai ambitios. El prevede absorbtia a nu mai putin de 93 de localitati, intre care orasele Oltenita, Buftea, Otopeni, Voluntari, Popesti Leordeni, Budesti, Fundulea, Bolintin Vale si Mihailesti, plus alte 84 de comune. Proiectul este realizat de Centrul de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti si are ca scop dezvoltarea echilibrata a zonei prin stoparea urbanizarii necontrolate si imbunatatirea locuirii printr-o dezvoltare durabila.

Incluzand si orasul Oltenita, Bucurestiul va deveni si port la Dunare, o extraordinara oportunitate pentru comert, prin accesul fluvial la centrul Continentului si prin accesul maritim indirect.

Bucurestenii sunt invitati sa participe la modelarea viitorului lor oras prin apelul la o linie telefonica gratuita de unde se pot obtine si informatii: 0800.800.771, sau prin intermediul scrisorilor trimise la adresa OP 22, CP 202.

O evolutie naturala

Nevoia de schimbare e justificata de criza iminenta a unei capitale cu un trafic rutier paralizat in orele de varf. Nivelul poluarii este si el alarmant: in fiecare luna se depun in Bucuresti 273 de tone de praf/km patrat, orasul fiind si un mare producator de deseuri (2 milioane de kilograme in fiecare zi).

Bucurestiul a pornit ca un conglomerat de sate (de aici forma de plural a numelui sau, indragita de nostalgici, dar cazuta in desuetudine). Putine artere fac fata actualului volum al traficului rutier. Pentru Calea Victoriei, strada cea mai incarcata de istorie a Capitalei, trasata peste mosiile boieresti de Constantin Brancoveanu, a trebuit sa se recurga la solutia sensului unic, in vreme ce Bulevardul Magheru, axa principala a prezentului, asteapta constructia Pasajului Basarab pentru devierea pe un traseu circular a vehiculelor care traverseazy orasul.


Desi se doreau eforturi de sistematizare, interventiile din perioada comunista, in special de dupa cutremurul din 1977, nu au fost de mare ajutor. Au fost sterse de pe harta bijuterii arhitectonice dar si mahalale desfundate, dar au aparut mamutii industriali si cartierele clasei muncitoare. Acestea ofera un confort la limita de jos a subzistentei, mijloace precare de recreere si o densitate sufocanta a populatiei. A aparut, de asemenea, si o retea vasta de transport in comun, folosita si ea peste limitele pentru care a fost proiectata.

Confortul foarte scazut al cartierelor de blocuri determina migratia in afara orasului spre zone periferice. Preferata, pana acum, a fost zona de N-V, cu un cadru natural splendid, cu lacuri si zone impadurite si o traditie a gazduirii resedintelor celor cu posibilitati financiare. O alegere nu foarte inteleapta, in lipsa dotarilor, dupa cum o dovedesc efectele recentelor inundatii.

O cerere deosebita este si pentru spatii de birouri si centre comerciale. Impreuna cu tendinta de parasire a zonelor suprapopulate, aceasta cerere a creat, in fapt, o zona metropolitana, cu nuclee situate in jurul Bucurestiului. Municipalitatea isi propune de ceva vreme sa se implice in aceasta evolutie a orasului prin echilibrarea extinderii geografice a orasului.

In prezent, 65% din casele construite in perimetrul propus pentru Zona Metropolitana apartin bucurestenilor.

Probleme administrative

Extinderea Bucurestiului ridica si problema uriasa a formei de gestionare a unui astfel de teritoriu si a populatiei aferente. In urma cu trei ani, cand Vasile Gherasim a venit cu aceasta propunere, au existat suspiciuni serioase ca mutarea e o manevra prin care primarul general, Traian Bssescu la acea data, sa fie privat de prerogativele sale in favoarea unui guvernator numit de Guvern, similar prefectului. Acesta a fost si principalul motiv pentru care propunerea nu a adunat un sprijin public suficient, la acea data.

Actualul proiect al Opozitiei se opreste la 30 de kilometri de Dunare, incluzand doar 62 de localitati. Potrivit lui Gherasim, Guvernatorul ar urma se fie numit de Guvern, dar s-ar crea o formula de conducere flexibila care sa nu stirbeasca din puterea primarilor alesi. Zona metropolitana va urma sa fie asimilata unui judet cu doua componente: Central Metropolitan , teritoriul actual al Capitalei cu cele sase sectoare asimilate unor orase, si Zona Premetropolitana, restul teritoriului absorbit de Zona Metropolitana.

Administratia va fi reprezentamta de Consiliul Zonei Metropolitane, format din 75 de consilieri, un primar general pentru Zona Metropolitana, doi viceprimari. Raman in functie si consiliile si primarii localitatilor inglobate.

Unul dintre scopurile declarate de Vasile Gherasim este facilitarea accesului la liniile de creditare europene, mai dispuse sa discute cu un partener cu greutate. Pentru locuitorii din localitatile nou incluse in Bucuresti sunt de anticipat cresteri ale impozitelor de 2-3 ori. Un efort ce poste fi compensat de cresterea valorii terenurilor si imobilelor, dar si de iminenta aparitiei unor parcuri tehnologice industriale.


(articol publicat in revista Constructii civile si industriale, noiembrie 2005)

March 29th, 2008
Mai multe despre: Articole Publicate
Economie

Jaful mileniului
Pandemia e diversiunea, nu cauza crizei

Bogații, mai îndatorați decât săracii
Ep. 1: Criza datoriilor suverane și o răsturnare, care nedumerește

Națiunile și băncile lor
Ep. 2: Economia speculativă, transferul de suveranitate și prăbușirea ei înaintea pandemiei

Trei forme de capitalism
Ep. 3: De la Roma la Wall Street, capitalismul oamenilor liberi, capitalismul înrobitor și capitalismul cazinou

Criza începuse deja
Ep. 4: Din 2008 în 2019, măsurile de avarie și prevestirile rele

Tiparnița și sforile dobânzii
Ep. 5: Când mâna invizibilă apasă pe cântar

Un răspuns disproporționat
Ep. 6: Banii din elicopter

Bancherii din umbra regilor
Ep.7: O istorie, care nu se învață la școală. Personalități discrete, pe nedrept uitate

Primul imperiu global
Ep. 8: De la Pax Britanica la Pax Americana, acordul de la Bretton Woods

Dolarul offshore
Ep. 9: Moneda globaliștilor există deja și e produsă în cantitățile pe care și le doresc

Și acum, încotro?
Ep. 10: Opțiunile imperiului american

Coronavirus

Cercetătorii, care îi contrazic pe alarmiști
Ce susțin ei și care e reputația lor în lumea științei

Dezvăluirea umflării din pix a deceselor
n-a mirat pe nimeni

Descoperirile profesorului de la Stanford
spulberă isteria coronavirus

Falsa epidemie
descrisă de New York Times în 2007

Logica distrugerii economice
Explicația implicării celor bogați și puternici în demolarea controlată a sistemului care i-a făcut așa

Rechizitoriul
Cele 21 de motive de protest față de carantină

Asimptomaticii nu transmit boala
susține doctorul Fauci, Arafat al americanilor

Cât e un coronavirus
pe lângă un spermatozoid. Ar fi eficient prezervativul textil?

Estimarea lui Rafila
Ce mortalitate are până la urmă boala și unde se plasează față de alte pandemii istorice

Coronavirus a ucis 0,003% din români
în primele 60 de zile

Două viziuni
Felul în care percepem lumea ne-a determinat reacțiile la epidemie

Cazurile cele mai suspecte
centralizarea primelor 800 de decese

Spiritualitate

Antidot pentru frica de moarte
Mircea Eliade și moartea ca inițiere

Fundătura ateismului
și a relativismului moral

Societatea controlului
operațiunea corona, răscoalele rasiale, piese într-o tranziție postmodernă

Școala de acasă
interzisă de Macron pentru a apăra laicitatea

Rezistența spirituală anticomunistă
Pentru CNSAS, martirii închisorilor comuniste sunt încă „dușmani ai poporului”. Credința în adevăr și adevărul credinței rămân metodele de supraviețuire pentru individ și societatea fără lideri exemplari

Despre Bartolomeu Anania și alegerea nefericită a unui preafericit
Un elogiu adus celui mai mare predicator din Biserica Ortodoxă în acest moment, care, nu întâmplător, este și cel mai virulent atacat de presa din România

Mistica iconicului la Ghelasie
o viziune speculativă în isihasmul românesc

În apărarea cămătăriei
talantul îngropat al pieței libere

Ce este un român
identitatea, între cultură, rasă, cetățenie

Media

Dezumanizare
Înmormântare cu distanțare

Îndobitocirea prin „fake news”
Dresajul corectitudinii politice

Tirania ecranului
Audiobook despre eliberarea de dependența electronică

Moment antologic
BBC prezice prăbușirea unei clădiri

În căutarea underground-ului pierdut
Dacă pe străzile din București cântă mariachi, ori ne tragem din incași, ori suntem un popor tare netalentat

Statul
făptașul neidentificat al crizei

Piața Universității
o părere la 30 de ani după

Tratatul de la Trianon
de ce merită sărbătorit

Presa sistemului
Pleacă coloneleasa, vine generăleasa

Ministrul Muncii
și înlocuirii sociale

Capturarea economiei Japoniei
cu ajutorul crizelor

Papa Francisc
a scos efigia lui Hristos de pe crucea de la gât

Politică

Argumentele împotriva imigrației
„De ce vă opuneți imigrației, dacă atât de mulți români au plecat?”

Educația sexuală în școli
proiectul de inginerie socială din spatele bunelor intenții

Cadoul de la UE
ne crește datoria de stat cu o treime

Cum funcționează imperiile
Ghici cum plătești bunăstarea altora

Unabomber
Ideile unui geniu ucigaș

Orban și Dragnea
speță identică, ignorată de DNA

Senatori americani
propun ca SUA să nu mai plătească datoria Chinei

China, inclusă pe Axa Răului
Ce urmăresc SUA prin noul război imagologic

Era nevoie de o femeie frumoasă
Să învețe omul contemporan să fie bărbat

Jean Jacques Rousseau
ideolog al tiraniei