evadare.ro

Extinderea Bucurestiului ofera oportunitati constructorilor


Puterea si Opozitia au cazut de acord asupra necesitatii extinderii Capitalei prin infiintarea Zonei Metropolitane. Bucurestiul se va extinde in toate punctele cardinale, ingloband peste 90 de localitati limitrofe, fapt ce va duce la marirea de zece ori a suprafetei actuale. Si populatia noii metropole va urca pana la 3 milioane de locuitori. Punerea in practica a proiectului e un prilej pentru speculatii imobiliare. Valoarea terenurilor care urmeaza sa treaca din extravilan in intravilan si sa primeasca “buletin de Bucuresti” este foarte probabil sa creasca. Dar marea problema este masura in care aceste suprafete vor putea fi racordate la utilitati, capacitatea financiara a municipalitatii de a sustine un proiect de o asemenea anvergura. In lipsa acestei capacitati, se va repeta experienta schimbarii incadrarii unor localitati de la sat la oras. In scenariul cel mai pesimist. dorita capitala europeana urmand sa gazduiasca intre granitele sale cateva hectare de gradini de zarzavat si lanuri de prumb


Bucurestiul, port la Dunare

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a lansat inca din vara in dezbatere publica proiectul, in cadrul documentatiei PATZ care cuprinde actualizarea analizei situatiei existente, diagnoza, reglementarile, modelul digital al terenului si planul de actiune, cu programele prioritare.

Desi ideea unui Bucuresti extins peste limitele actuale a fost enuntat prima data de Vasile Gherasim, primar PSD, proiectul actualei Puteri este chiar mai ambitios. El prevede absorbtia a nu mai putin de 93 de localitati, intre care orasele Oltenita, Buftea, Otopeni, Voluntari, Popesti Leordeni, Budesti, Fundulea, Bolintin Vale si Mihailesti, plus alte 84 de comune. Proiectul este realizat de Centrul de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti si are ca scop dezvoltarea echilibrata a zonei prin stoparea urbanizarii necontrolate si imbunatatirea locuirii printr-o dezvoltare durabila.

Incluzand si orasul Oltenita, Bucurestiul va deveni si port la Dunare, o extraordinara oportunitate pentru comert, prin accesul fluvial la centrul Continentului si prin accesul maritim indirect.

Bucurestenii sunt invitati sa participe la modelarea viitorului lor oras prin apelul la o linie telefonica gratuita de unde se pot obtine si informatii: 0800.800.771, sau prin intermediul scrisorilor trimise la adresa OP 22, CP 202.

O evolutie naturala

Nevoia de schimbare e justificata de criza iminenta a unei capitale cu un trafic rutier paralizat in orele de varf. Nivelul poluarii este si el alarmant: in fiecare luna se depun in Bucuresti 273 de tone de praf/km patrat, orasul fiind si un mare producator de deseuri (2 milioane de kilograme in fiecare zi).

Bucurestiul a pornit ca un conglomerat de sate (de aici forma de plural a numelui sau, indragita de nostalgici, dar cazuta in desuetudine). Putine artere fac fata actualului volum al traficului rutier. Pentru Calea Victoriei, strada cea mai incarcata de istorie a Capitalei, trasata peste mosiile boieresti de Constantin Brancoveanu, a trebuit sa se recurga la solutia sensului unic, in vreme ce Bulevardul Magheru, axa principala a prezentului, asteapta constructia Pasajului Basarab pentru devierea pe un traseu circular a vehiculelor care traverseazy orasul.


Desi se doreau eforturi de sistematizare, interventiile din perioada comunista, in special de dupa cutremurul din 1977, nu au fost de mare ajutor. Au fost sterse de pe harta bijuterii arhitectonice dar si mahalale desfundate, dar au aparut mamutii industriali si cartierele clasei muncitoare. Acestea ofera un confort la limita de jos a subzistentei, mijloace precare de recreere si o densitate sufocanta a populatiei. A aparut, de asemenea, si o retea vasta de transport in comun, folosita si ea peste limitele pentru care a fost proiectata.

Confortul foarte scazut al cartierelor de blocuri determina migratia in afara orasului spre zone periferice. Preferata, pana acum, a fost zona de N-V, cu un cadru natural splendid, cu lacuri si zone impadurite si o traditie a gazduirii resedintelor celor cu posibilitati financiare. O alegere nu foarte inteleapta, in lipsa dotarilor, dupa cum o dovedesc efectele recentelor inundatii.

O cerere deosebita este si pentru spatii de birouri si centre comerciale. Impreuna cu tendinta de parasire a zonelor suprapopulate, aceasta cerere a creat, in fapt, o zona metropolitana, cu nuclee situate in jurul Bucurestiului. Municipalitatea isi propune de ceva vreme sa se implice in aceasta evolutie a orasului prin echilibrarea extinderii geografice a orasului.

In prezent, 65% din casele construite in perimetrul propus pentru Zona Metropolitana apartin bucurestenilor.

Probleme administrative

Extinderea Bucurestiului ridica si problema uriasa a formei de gestionare a unui astfel de teritoriu si a populatiei aferente. In urma cu trei ani, cand Vasile Gherasim a venit cu aceasta propunere, au existat suspiciuni serioase ca mutarea e o manevra prin care primarul general, Traian Bssescu la acea data, sa fie privat de prerogativele sale in favoarea unui guvernator numit de Guvern, similar prefectului. Acesta a fost si principalul motiv pentru care propunerea nu a adunat un sprijin public suficient, la acea data.

Actualul proiect al Opozitiei se opreste la 30 de kilometri de Dunare, incluzand doar 62 de localitati. Potrivit lui Gherasim, Guvernatorul ar urma se fie numit de Guvern, dar s-ar crea o formula de conducere flexibila care sa nu stirbeasca din puterea primarilor alesi. Zona metropolitana va urma sa fie asimilata unui judet cu doua componente: Central Metropolitan , teritoriul actual al Capitalei cu cele sase sectoare asimilate unor orase, si Zona Premetropolitana, restul teritoriului absorbit de Zona Metropolitana.

Administratia va fi reprezentamta de Consiliul Zonei Metropolitane, format din 75 de consilieri, un primar general pentru Zona Metropolitana, doi viceprimari. Raman in functie si consiliile si primarii localitatilor inglobate.

Unul dintre scopurile declarate de Vasile Gherasim este facilitarea accesului la liniile de creditare europene, mai dispuse sa discute cu un partener cu greutate. Pentru locuitorii din localitatile nou incluse in Bucuresti sunt de anticipat cresteri ale impozitelor de 2-3 ori. Un efort ce poste fi compensat de cresterea valorii terenurilor si imobilelor, dar si de iminenta aparitiei unor parcuri tehnologice industriale.


(articol publicat in revista Constructii civile si industriale, noiembrie 2005)

evadare.ro
March 29th, 2008
Mai multe despre: Articole Publicate

Scriu mult mai des pe Facebook: Reacțiunea.