evadare.ro

“Te lasa reactiunea?!”

Dupa sase randuri de alegeri generale si innoiri succesive ale politicienilor care ne reprezinta, decizia ultima privind soarta societatii romanesti e luata de gerontocratii de la Curtea Constitutionala. Cei mai multi dintre ei sunt judecatori de conjunctura (au avut alte profesii inainte de numirea la Curte) si sunt colegi de generatie cu Ilie Verdet, Emil Bobu, Ion Dinca si Tudor Postelnicu. Mai mult, se implica activ in guvernarea tarii, amendand decizii politice, uneori in probleme care le vizeaza in mod direct propriile venituri.
As defini decizia Curtii Constitutionale drept o miscare tipica a reactiunii. Termenul e foarte precis, chiar daca a fost luat in balon de conservatorul Caragiale. De altfel, in lumea lui Caragiale ne si aflam: un complet format din alde conu Leonida proclama solemn: “Sa plateasca statul, ca d-aia-i stat!“.
Nu exista niciun text constitutional care sa se refere la valoarea punctului de pensie. Principiul “autoritatea care poate decide arbitrar sa mareasca valoarea punctului de pensie trebuie sa poata si sa-l reduca” e unul cat se poate de logic. A invoca “dreptul de proprietate” e o scamatorie fara nicio baza.
De pilda, parintii mei depusesera in ’89 bani pentru dacie. Prin 91-92, si-au retras banii de la CEC si, in loc de dacie, familia si-a luat primul televizor color. Asta inseamna sa ti se returneze banii depusi undeva, asupra carora ai drept de proprietate. (Cand prin 2008, cred, Guvernul a decis sa dea ultimilor deponenti masini, a fost o decizie populista, luata in campania electorala. Apropo, platim acum inclusiv acea diferenta de pret intre 70.000 lei comunisti si vreo 30.000.000 lei capitalisti, dar cazurile au fost prea putin ca sa conteze. Daca toti pensionarii ar fi beneficiat de o asemenea generozitate, ne-ar fi trebuit cateva transe FMI doar pentru asta.) Asadar, banii de pensii nu sunt tinuti de nimeni intr-un seif, din care sunt livrati de postas intr-o zi din luna. Daca in loc de dublare, guvernele anterioare ar fi decretat cresteri cu 800% (ca la Caritas) ale punctului de pensie, acele pensii ar fi devenit proprietate inviolabila acum?
De ce, de pilda, nu s-a aplicat acelasi principiu, al proprietatii rezultate din contributia anterioara, in cazul ajutoarelor de somaj sau al indemnizatiilor de crestere a copilului. Exceptand cazurile tinerilor absolventi, si acestea sunt tot rezultatul unor contributii anterioare, prin intermediul unor taxe si impozite precis delimitate.
Pericolul spre care imping Romania gerontocratii reactionari e unul real si iminent. Am mai spus-o si o repet: in loc sa fie ultima speranta, justitia, campioana europeana la decizii infirmate de CEDO, a devenit o frana in calea reformarii Romaniei. Pentru un guvern care bajbaie masurile si pentru care reforma e mai mult un slogan, situatia nu sunt connvins ca nu e una convenabila. Si Emil Boc ar putea exclama acelasi “Eh, te lasa reactiunea?”, lasand lucrurile sa curga. Din pacate, prea departe nu mai au unde sa curga, iar statul, paralizat de birocratii sai din casta privilegiata, poate sufoca in ultima instanta societatea in numele careia exista.
Daca legile pietei ar putea lovi doar in populisti, mi-as putea imagina o situatie optimista in tot balciul. Ar fi o frumoasa ironie a sortii ca spirala taxelor si impozitelor marite, ori a datoriilor publice noi, revarsate in inflatie, sa duca la falimentul trusturilor care au sustinut isteria populista.
Dar nu, consecintele vor lovi in angajatii si intreprinzatorii privati, in salariatii de la stat, deja taxati, si in pensionarii fara privilegii. Trusturile respective vor scapa, pentru ca nu evolueaza in mediul privat. Dan Voiculescu va continua sa ia energie ieftina de la Hidroelectrica, sa o vanda scump la Metrorex, (un client de o fidelitate ideala!), iar Radu Berceanu va continua sa se multumeasca doar sa ne anunte ca scandalosul fapt s-a intamplat. Nici Berceanu, nici Voiculescu, nici mosulicii de la Curtea Constitutionala nu traiesc in logica pietei libere, ci in logica statului suveran fata de propria societate.

Acest tip de stat a inceput sa semene tot mai mult cu un luxos vagon restaurant, fara locomotiva, urnindu-se anevoie pe sine. Calatorii din restul vagoanelor sunt chemati pe rand sa se dea jos si sa impinga trenul, care intre timp a capatat din ce in ce mai multa viteza. Ca asa sunt legile fizicii, neamendate de Curtea Constitutionala: la vale poti merge cu foarte mare viteza.

evadare.ro
June 25th, 2010
Mai multe despre: Politica

Scriu mult mai des pe Facebook: Reacțiunea.