evadare.ro

Proteste pe glob împotriva carantinei

În mai multe țări ale lumii, oamenii se revoltă și protestează împotriva deciziei de a fi închiși în case de guvernele lor „protectoare.

În Ohio, Statele Unite, cetățeni furioși au luat cu asalt treptele Tribunalului. FoxNews relatează că au fost 100 de protestatari.

Unii se plâng că nu sunt lăsați să meargă la lucru. Alții spun că au mici afaceri, de care depind ei și familia lor, și că e ridicol ca micile magazine să fie închise forțat, în timp ce marile lanțuri ca Walmart sunt deschise și își cresc spectaculos vânzările.

La Vancouver, Canada, s-au adunat mai mulți sceptici, care nu cred în psihoza creată de media în privința gripei. Canadienii numesc știrile despre virus „fake news”.

În Dubai, Emiratele Arabe Unite, măsurile anti-gripale au lăsat șomeri 20.000 de muncitori pakistanezi fără ocupație. O parte din ei au organizat un protest spontan la consulatul țării lor. Mulțimea a fost dispersată de poliția emirateză.

La Berlin, Germania, poliția a dispersat protestatarii împotriva interdicțiilor de mișcare.

La Abidjan, Coasta de Fildeș, localnicii au atacat un centru de testare coronavirus, anunță BBC. Televiziunea britanică susține că această revoltă e motivată de înființarea centrului prea aproape de locuințele lor și leagă temerea de afirmațiile a doi doctori francezi, care au spus la o televiziune că antidotul „ar trebui testat pe africani mai întâi”. Dacă relatarea e corectă, avem în acest caz de-a face cu mulțimi isterizate de știrile despre pericolul virusului, nu de sceptici, care cer ridicarea carantinei.

La Welkom, Africa de Sud, a avut loc cea mai brutală reprimare a unei manifestații pricinuite de coronavirus. Într-o filmare publicată de The Sun, poliția folosește gloanțe de cauciuc și grenade lacrimogene împotriva asistentelor medicale, care protestau împotriva condițiilor de lucru. Ziarul englez mai notează că „autoritățile din mai multe țări intervin în forță pentru a impune măsurile de protecție a populației”.

Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează într-un raport că unele țări, cum ar fi Pakistan, „rămân vulnerabile în fața protestelor, în special dacă măsurile de prevenție ale autorităților sunt percepute ca insuficiente sau nedrepte, favorizând mari corporații.”

CNN notează existența mai multor proteste organizate de șoferi, care se adună și strigă din mașini, dar încearcă să distorsioneze mesajele acestora, pe care nu le prezintă, susținând că sunt fie „extremiști de dreapta”, fie anti-imigrație. Presa locală infirmă însă minciunile CNN și dovedește că protestele în mașină din Statele Unite sunt numeroase și sunt împotriva carantinei: „Ne-am săturat să fim închiși!” spun răspicat protestatarii din Washington, în filmarea celor de la Washington Today.

În Quetta, Pakistan, a avut loc un eveniment asemănător celui din Coasta de Fildeș. Poliția a bătut doctorii, care participau la o manifestație de câteva sute de persoane, prin care cereau materiale de protecție din partea guvernului.

Au fost semnalate mai multe incidente izolate în Franța, Belgia și Germania, în care grupuri furioase au devastat mașini ale poliției, care le cerea să respecte „distanțarea socială”. O parte din ele au avut loc în comunitățile de musulmani și africani, unde occidentalii „se bucură din plin de beneficiile multiculturalismului” și unde forțele de ordine nu reușesc să mențină controlul nici în zilele obișnuite.

Și dacă poliția din Europa nu reușește mereu să se impună, cu totul alta e situația pe alte continente. În India, polițiștii au fost filmați bătând cu bețe motocicliști și pietoni, care nu respectau regulile de carantină, sau punându-i să facă flotări și genuflexiuni ca pedeapsă.

Cele mai mari mișcări de stradă au avut loc în India, unde mulțimi de mii de oameni s-au adunat fie pentru a continua proteste anterioare, sfidând restricțiile privind carantina. Fie, culmea ironie, imediat ce măsurile de carantină au fost luate de guvern. Mulțimile s-au bulucit în gări și autogări pentru a încerca să părăsească orașele, pentru a nu rămâne blocați în ele. Milioane de indieni trăiesc la limita de jos a subzistenței și pentru mulți dintre ei izolarea aduce riscul morții prin înfometare. Pericol greu de înțeles în lumea occidentală.

Presa internațională ignoră în mod evident aceste proteste și mișcări violente, care, în alte condiții ar fi fost hiper-mediatizate. O excelentă abordare, cu substrat filosofic, puteți urmări în acest scurt clip de Michael E Jones.

https://youtube.com/watch?v=KAIa21OnHSg

El notează că o avocată a fost arestată în Germania pentru protestul împotriva restricțiilor de circulație. Conservatorul Pat Buchanan notează că „pentru fiecare american, care și-a perdut viața din cauza gripei, 1.000 și-au pierdut locul de muncă”.

Ce e foarte interesant la clipul de mai sus e că autorul, M E Jones, combate un prelat catolic pro-carantină, dar nu de pe poziții materialiste. Cum s-ar crede din ecuația de mai sus „locuri de muncă” vs „protejarea vieții”. Dimpotrivă, Jones pune întrebarea cărei autorități laice ar trebui să i se supună creștinii, în condițiile în care autoritatea de stat a fost uzurpată de „autorități” nealese? Președintelui Trump sau lui Bill Gates? (în cazul Americii). Și căror „autorități științifice”? Celor „aprobați de politicieni și presă” sau celor, denunțați ca fiind „știri false”. Deși au calificare universitară în medicină, la același nivel și unii și alții.

Și în ce bază sunt luate aceste măsuri, când bilanțurile sunt modificate arbitrar. Cum e cazul celor 3700 de decese adăugate la New York pe lista victimelor Covid-19, din rândul celor care au murit acasă sau în azile de bătrâni fără a fi fost prealabil testați pozitiv. Sau această mărturie a unui senator american, care relatează cazul unei paciente, care murise fără să fie diagnosticată de coronavirus. Pe certificatul de deces se trecuse: „pneumonie”. După ce s-a aflat că fiul decedatei a fost testat pozitiv de coronavirus și că pacienta fusese în contact cu el, s-a luat decizia ca pacienta să fie raportată ca fiind decedată din cauza Covid-19.

evadare.ro
April 16th, 2020
Mai multe despre: Politica

Scriu mult mai des pe Facebook: Reacțiunea.