Ne ducem iar la FMI?

Sau vin ei la noi?
Să rememorăm cum a fost data trecută:

• economia duduia, Tăriceanu ne dădeau un pont, să investim în imobiliare la americani, că a dat criza-n ei și s-au ieftinit;
• martie 2009: Băsescu ține un discurs în Parlament, în care anunță că „România are nevoie de o centură de siguranță sub forma unui împrumut extern”;
• martie 2009, Guvernul semnează un acord de împrumut pentru aproape 20 de miliarde de euro, cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare;
• pentru împrumut, România plătește 600 de milioane de euro pe an, dobânzi (din stradă se aud strigăte: „vrem spitale, nu catedrale!”, „faceți autostrăzi!” și alte #lozinci);
• instantaneu, 7 miliarde de euro merg la BNR, care eliberează băncilor comerciale străine, lichidități în contul rezervelor obligatorii;
• mai 2010, Băsescu anunță tăierile de salarii pentru bugetari și pensionari, că „omul slab îl ține în spate pe omul gras”

De data asta, am pus carul înaintea boilor, am fost gospodari și am început cu împrumuturile, în stil mare. Pro-activi, ne împrumutam înainte să înceapă criza. Digi notează în ianuarie: „România se împrumută în 2020, mai mult decât în timpul crizei”. Să fim scrupuloși, sunt „doar” 18 miliarde de euro, în prima lună a anului, după un an cu una din cele mai mari creșteri de pe continent. Chiverniseală, nu așa!

„Onoarea” de a anunța primele tăieri nu i-a mai revenit președintelui, ci primului ministru, Ludovic Orban. Pentru început, 15 zile de șomaj tehnic, pentru anumiți bugetari, plătiți cu 75%.

Deci mai sunt episoade nederulate. Dar optimiștii vor spune: și ce dacă? Terminăm împrumutul ăsta și ne ducem la FMI și facem altul. Nu s-a lăudat Câțu că a luat el o dată și cu zero dobândă!? S-ar putea ca de data asta să nu mai fie ca alte dăți. Pentru că e un tip de criză, prin care omenirea nu a mai trecut vreodată.

În arhitectura financiară, convenită pe final de război, la Bretton Woods, SUA sunt în vârful lanțului trofic, stăpâni pe imprimanta lor de bani. Restul țărilor s-au jurat să-și lege moneda de dolar, în care își țin 60% din rezerve, în care cumpără petrol și în care își fac uneori credite. Când se înrăutățește vremea, creditorii vin și-ți cer ratele, sau îți dau înapoi leii și îți cer dolari pe ei. Nu doar țărilor, dar și firmelor.

Pentru restul țărilor, tot la Bretton Woods, a fost creat Fondul Monetar Internațional, care să îi împrumute, într-un mod similar în care Banca Centrală americană împrumută băncile în timp de urgență. Deocamdată, au pus la bătaie 6 trilioane de dolari, prin intermediul Fed.

Și FMI-ul n-are bani să dea? Are și s-a și lăudat cu ei: 1 trilion de dolari. O grămadă de bani! Dar stai: americanii 6 și FMI-ul 1? Pentru toată planeta? Păi dacă avem toți nevoie deodată? Ne ajung la toți? Și la africani, și la sud-americani și la asiatici? Nu vor fi unele țări în pericol, dacă sunt strânse cu ușa și nu pot returna datoriile?

Aici vine surpriza. America are o listă albă! Vestea proastă e că noi nu suntem pe ea. „Numa’ 13-s norocoase!”

Din vremuri istorice, Fed a stabilit niște linii directe de schimb cu alte bănci centrale. Acestea sunt:

• Banca Angliei
• Banca Elveției
• Banca Japoniei
• Banca Centrală Europeană

Poate de aici să ne rămână ceva resturi, deși, la cât de mare e dezastrul, trilionul ăla nu ajunge nici Germaniei, care s-ar putea să nu bage în seamă nici strigătele de durere din Italia și Spania. De România, vă dați seamă că i se va rupe inima.

La finalul lui martie, anul acesta, în panica pusă pe seama virusului, Fed a mai deschis încă 9 linii favorizate, de schimb cu bănci centrale. De ele, puteți sta liniștiți, are grijă, nu vor intra în incapacitate de plată, nu vor fi disperate să crească taxe, nu-și vor trece populația prin purgatoriu. Dacă sunteți curioși, acestea sunt:

• Australia
• Noua Zeelandă
• Brazilia
• Mexic
• Norvegia
• Suedia
• Danemarca
• Singapore
• Coreea de Sud

Interesante alegeri, nu? Cineva spunea că Imperiul American va fi redus la anglo-sferă (inde intră și cele de la antipozi). Se adaugă tigrii din coasta Chinei, nordicii și doi „vecini” de la sud. Săraca Argentină, tot pe mâna FMI-ului intră și de data asta!