Moderna recunoaște că vrea să reprogrameze ființa umană cu tehnologia mARN

Deși am dovedit deja dincolo de orice dubiu că tehnologia cu ARN-mesager e o formă de editare genetică, prin chiar cuvintele inventatoarei acestei forme de intervenție numită CRISPR, laureata Nobel Jennifer Doudna, putem adăuga în plus și poziția oficială a firmei Moderna. Nu e vorba de zvonuri sau supoziții, ci de materiale prezenta clar și la vedere pe site-ul firmei producătoare a așa zisului vaccin. După cum a fost clar din explicarea tehnologiei CRISPR, vorbim de o terapie de editare genetică sau de inginerie genetică. Acest gen de intervenție nu a fost inventată pentru gripă sau infecții virale, ci pentru a aduce modificări cu mult mai mari la nivel intra-celular omului și altor mamifere. Aceeași tehnologie are potențialul de a trata multe boli, precum cancer sau leucemie, dar și de a schimba trăsături corporale, precum aspect, înălțime, inteligență, acuitate a simțurilor. Campania publicitară insistă să folosească denumirea de vaccin, pentru că e liniștitoare pentru public, fiind o experiență prin care oamenii au mai trecut (de cele mai multe ori fără probleme). De asemenea, „sursele oficiale” persistă în minciuna că acest tip de terapie genetică nu poate afecta ADN-ul uman, aflat în nucleul celulei. O astfel de asigurare e nu doar nesusținută experimental prin niciun studiu (nu s-a testat dacă și urmașii celor „vaccinați” de covid vor avea ARN modificat). Dar contrazice în mod evident ce pretinde chiar producătorul Moderna că face produsul său.

Pe site-ul oficial al firmei, Moderna ne explică astfel tehnologia m-ARN (acid ribonucleic mesager):

„Recunoscând largul potențial al științei m-ARN, am pornit să creăm platforma tehnologiei m-ARN, care funcționează foarte mult ca sistemul de operare într-un computer. Este proiectată să intre în funcțiune interschimbabil (ca un dispozitiv plug and play) cu diferite programe. În cazul nostru, programul sau „aplicația” e medicamentul m-RNA – secvența unică m-ARN, care codifică proteina.”

Savanții, de care firma se laudă că dispune, acoperă domenii mai largi decât cel medical: „biologie m-ARN, chimie, formulare și livrare, bioinformatică și inginerie a proteinei”

Firma adaugă și o fotografie cu o schemă a definițiilor, pe care nu am făcut decât să o traduc:

Această imagine singură e suficientă pentru a demonta propagandat puerilă oficială. E de domeniul evidenței că „softul” mARN accesează „unitatea de stocare” a ADN-ului din nucleu. Altfel ar fi absurdă analogia făcută de Moderna. Tot din definiția lor, dacă mARN e făcut folosind ADN, el nu s-ar putea răspândi în organism, nu s-ar perpetua fără participarea ADN-ului. Doctorii, care susțin că ADN-ul și ARN-ul ar fi două componente complet autonome, care nu se ating una pe alta, pur și simplu mint publicul , susținând cu totul altceva decât reiese din prezentarea făcută de producător. Să mergem mai departe.

„Software-ul vieții”

Acest intertitlu îl traduce fidel pe cel de pe site-ul Moderna. Așa e definit m-ARN-ul de firma farmaceutică. Firma explică foarte franc, că intenționează să folosească această platformă, odată instalată în corpul uman, exact ca pe sun soft din calculator. Care să fie schimbat periodic și îmbunătățit prin adăugarea de noi componente și noi instrucțiuni date organismului:

„În general, singurul lucru, care se schimbă de la un medicament potențial mARN la altul e doar regiunea codului – codul genetic propriu-zis, care instruiește ribozomii să facă proteine. Folosind aceste seturi de instrucțiuni, medicamentele noastre investigaționale mARN capătă o calitate de soft. De asemenea, avem posibilitate să combinăm diferinte secvențe mARN pentru diferite proteine într-un singur medicament investigațional mARN.”

Această ultimă frază ridică semne mari de întrebare, pentru că ne permite să ne punem o întrebare, care nu apare pe site-ul firmei Moderna. Anume: ce fel de combinații genetice sunt avute în vedere? Pentru că posibilitățile de intersectare genetică sunt destul de vaste. Se va ajunge, oare la o hibridizare a speciei umane cu alte mamifere sau organisme, la o eventuală „actualizare de soft”, adică la o banală injecție pentru doza de sezon dintr-un an oarecare? Dar să revenim la conținutul de pe site.

Reprezentanții firmei Moderna notează și o listă de „provocări” pentru această tehnologie. Între ele: cum să aduci m-ARN în țesutul țintit. (De pildă, printr-un vaccin, putem ghici noi.) Cum să eviți reacția sistemului imunitar. O reacție a acestuia, ni se explică, ar limita producția de proteine și ar limita beneficiul terapeutic. De asemenea, „ribozomii trebuie să creadă că mARN-ul a fost produs pe cale naturală, pentru a citi corect instrucțiunile și a produce proteina corectă” și în cantitatea dorită.

Pentru modalitățile de livrare în organism a acestui program genetic, firma notează 6 opțiuni, dintre care primele două sunt vaccinuri, unul pentru cancer. Tot pentru tratarea cancerului este și o altă metodă, care își propune să ajungă intra-tumoral. Celelalte 3 variante de „livrare a softului” sunt și mai ambițioase, dar și mai misterioase ele sunt:

terapii regenerative locale
terapii mARN sistemice secretate și la suprafața celulei
terapii mARN intracelulare

Prima ar fi o colaborare cu Astra-Zeneca și vizează vindecarea unor răni. A doua, așa numita terapie mARN sistemică, atrage și mai mult atenția. Pentru că e nu doar o colaborare Moderna – Astra-Zeneca, dar implică și Fundația Bill și Melinda Gates și DARPA. Pentru cei care nu știu, DARPA este divizia de cercetări avansate a Pentagonului, organizație care practic a creat internetul și a generat și alte tehnologii, precum localizara GPS. În fine, DARPA este o poveste în sine, prin vastele sale contribuții la apariția Silicon Valley și prin contractele pe care încă le are cu cele mai mari firme din domeniul informatic.

Oficial, această terapie ar putea vindeca boli de inimă, boli infecțioase sau genetice rare, prin furnizarea de proteine secretate, ca anticorpi și enzime înlocuitoare. Nu e foarte clar de ce era necesară implicarea armatei americane în acest proiect medical.

Procesul, în detaliu

Pe altă pagină a site-ului Moderna, ni se dau mai multe detalii despre terapiile ARN. Pașii sunt următorii:

transcrierea în ARN a unei copii dintr-o secvență ADN
această copie mARN călătorește de la nucelul celulei către partea celulei numită citoplasmă, în care sunt găzduiți ribozomii. Ribozomii sunt mașinării complexe din celule, responsabile pentru producția de proteine
prin alt proces, de traducere (sau translare), ribozomii „citesc” mARN și urmează instrucțiuni, creând proteina pas cu pas
celula exprimă proteina și, la rândul ei, îndeplinește funcția proiectată în celulă sau organism.

Cel puțin la fel de interesantă e informația din scurtul clip, oferit de Moderna, cu președintele departamentului care se ocupă de proiect, Stephen Hoge.

El începe cu o întrebare filosofico-științifică: „ce e viața și ce impact are asupra ei mARN?”. Răspunsul său: „Viața e un flux de informație în sistemul nostru biologic.”

În celule, informația e stocată în ADN. Acesta e un șir dublu în formă de spirală, care conține informație genetică. Acesta înconjoară niște proteine numite histoni, care la rândul lor sunt împachetați pentru a forma cromozomi. Seamnănă cu vechile benzi cu programe din calculatoarele IBM (înainte de dischetă și CD).

Ca să funcționeze, celulele trebuie să găsească acea bandă de informație, să o deruleze și să înceapă să facă o copie funcțională. Acel proces se numește transcriere. Atunci e momentul când se formează o moleculă pre-mesager ARN. Când e gata, această proteină ARN e segmentată de un alt grup de proteine, care editează anumite fragmente, generând un mesager ARN.

Acel mARN este prima copie intactă și funcțională a informației vieții. Ea părăsește nucleul și face toate cele specifice unui organism viu. Face asta, căutând ribozomi, care traduc mesajul mARN în toate proteinele vieții. Între ele: proteine secretate, proteine trans-membranare, proteine mitocondriale, și chiar proteine, care se întorc în nucleu și fac toată munca de a stoca acea informație, sau de a selecta informația, din care se va face mai mult ARN mesager.

Deci molecula mARN e chiar molecula centrală din toată biologia. Noi o denumim software-ul vieții.