evadare.ro

Dovezi că vaccinurile mRNA sunt altceva decât minte versiunea oficială

„Specialiștii” la care apelează televiziunile și site-urile cu finanțare de la buget insistă asupra a două aspecte:
a) nu avem motive să ne temem de vaccinul anti-covid, pentru că e ca orice alt vaccin (iar vaccinurile au salvat milioane de vieți);
b) vaccinul ARN-mesager nu va modifica ADN-ul uman, pentru că nu va intra în nucleul celulelor.
Ambele aserțiuni sunt false, după cum o dovedește și această prezentare la Ted Talk din 2015, susținută de geneticiana Jennifer Doudna.

În 2020, Jenifer Doudna a primit premiul Nobel pentru chimie, fiind chiar una dintre inventatoarele tehnologiei CRISPR, de editare genetică. Este profesor la Universitatea Berkley, California, președinta Institutului de Genetică Inventivă. Doctoratul său susținut la Harvard în anii 80 se intitula: „Spre proiectarea ARN prin replicare”. Unde replicarea în cauză e un proces similar cu polimeraza, prin care sunt clonate moleculele prelevate în cadrul testelor PCR. În anii 90, a studiat ribozomii la universitatea Yale. Ribozomii, numiți și „corpusculii lui Palade”, după savantul George Emil Palade, primul român laureat Nobel, sunt formațiuni de acid ribonucleic, care sintetizează proteina în celule. Pare destul de calificată și deloc o adeptă a teoriei conspirației. Să vedem ce ne spunea în urmă cu 5 ani:

Doamna Doudna povestește că a ajuns să inventeze tehnologia CRISPR, de editare genetică, în încercarea de a imita modul în care bacteriile se luptă cu infecțiile virale. Bacteriile au un mecanism „care le permite să identifice ADN-ul viral și să îl distrugă”. Proteina folosită de echipa sa găsește și „taie” ADN-ul viral. „Ne-am dat seama că îi putem folosi funcția ca pe o tehnologie de editare genetică. O modalitate prin care oamenii de știință să șteargă sau să insereze fragmente precise de ADN în celule, cu o precizie incredibilă”.

(Așadar, acesta este numele corect, ce ar trebui folosit pentru a descrie așa zisul vaccin ARNm – el nu e un vaccin, ca toate de până acum, deci e irelevant câte milioane de vieți au salvat vaccinurile în trecut. Numele corect e: tratament injectabil de editare genetică.)

Firește, vaccinurile mARN au mai fost folosite pe animale, dar niciodată pe om. La minutul 1:40, ni se spune: „Tehnologia CRISPR a fost folosită deja pentru a schimba ADN-ul celulelor de șoareci și maimuțe. Iar savanții chinezi au arătat recent că o pot folosi și pentru a schimba genele embrionilor umani. Iar savanții din Philadelphia au arătat că pot folosi tehnologia pentru a înlătura ADN-ul unui virus HIV dintr-o celulă umană infectată.”

Savanta americană remarcă și problemele etice, pe care le ridică genul acesta de progres. În urmă cu 5 ani, ea făcea apel la un moratoriu pentru a nu se trece la folosirea tehnologiei, până când nu sunt luate în considerare urmările pe plan etic și implicațiile sociale.

La minutul 2:55, explică principiul de funcționare: „Când virușii infectează o celulă, își injectează ADN-ul propriu. (..) Tehnologia permite să prelevăm mici fragmente din acel ADN și să îl introducem în ADN-ul unei bacterii.”

(E cam principiul, care ni se tot explică, prin animații cu țepii virusului desenat pe calculator și acea proteină S, de la spike=țep.)

Minutul 3:35: „E un mecanism, care permite celulelor să înregistreze virușii, la care au fost expuse de-a lungul timpului. Și, lucru important, acele fragmente de ADN sunt transmise progeniturilor celulelor. Deci celulele sunt protejate de viruși nu doar o generație, dar mai multe generații de celule.”
Apoi, citând un coleg, conchide: „CRISPR e un card de vaccinare inclus în celulă.” (premonitoare cuvinte!)

Minutul 4, explicația întregului mecanism:

„După ce acele fragmente de ADN au fost inserate în cromozomul bacterian, celula face o copie mică a unei molecule, numită ARN, care e copia perfectă a ADN-ului virusului. ARN e un văr chimic al ADN-ului și permite interacțiunea cu moleculele ADN, care au o secvență corespondentă. Deci acele fragmente mici de ARN din CRISPR se combină cu o proteină, pentru a forma în celulă un ansamblu asemănător unei santinele. Santinela caută prin tot ADN-ul din celulă, pentru a găsi locuri care se potrivesc cu secvența din ARN. Și când le găsește, acest complex se asociază cu ADN-ul pentru a tăia ADN-ul virusului.”

La minutul 5: „Important e că acest complex e programabil, poate fi programat să recunoască anumite secvențe de ADN. (..) Recunoaștem că acea activitate poate fi exploatată pentru editarea genetică, permițând celulei să facă schimbări precise de ADN în locul unde a fost introdusă. La fel cum folosim programul Word să corectăm o greșeală într-un text scris la calculator.”.

La minutul 6: „Deci, dacă avem un mod de a introduce secvențe delimitate în ADN, în locuri precise, putem stârni celulele să repare acele „tăieturi” fie printr-o perturbare sau prin încorporarea unei informații genetice noi.”  (După care urmează exemple concrete de boli genetice, care ar putea fi tratate prin asemenea inserții la locul presupus al mutație, care le cauzează.)

La minutul 7: „Ne putem gândi la tehnologiile mai vechi de editare a genelor, ca la schimbarea cablurilor și pieselor unui calculator. Pe când aceasta se aseamănă mai mult cu o programare a softului de funcționare. Putem să programăm cu ușurință genomul folosind mici bucăți de ARN.

La minutul 8:30 se dă un exemplu foarte concret de folosire deja reușită: prin acest gen de programare genetică s-a schimbat culoarea blănii șoarecilor din negru în alb. „Imaginați-vă că acești șoareci albi se deosebesc de cei negri doar printr-o minusculă genă schimbată.”

Alt exemplu dat sunt experimentele pe maimuțe, unde s-a încercat să se vadă ce erori pot să apară. (Dar, desigur, nouă ni se spune să nu avem nicio grijă, tot experimentul e 100% sigur și doar nebunii își pun întrebări sau ezită. „Un tren care trece o singură dată” – spunea un doctor de la Matei Balș proaspăt vaccinat, parcă ar fi făcut reclamă la pastă de dinți sau la credite imobiliare.)

La minutul 10: „E posibil ca în următorii 10 ani să vedem teste clinice, poate chiar și tratamente aprobate. (…) Și mulți capitaliști investesc în aceste tehnologii.” (Cine s-ar fi gândit că în doar 5 ani, tehnologia devine practic obligatorie, prin condiționarea unor drepturi fundamentale!?)

La minutul 10:30: „Imaginați-vă că putem proiecta ființe umane, care să aibă oase mai puternice, mai puțină susceptibilitate la boli cardiovasculare, poate altă culoare a ochilor, sau să fie mai înalți. Oameni proiectați, dacă vreți.” (Nota traducătorului: Expresia e intraductibilă în limba română, pentru că e o aluzie la creatorii de modă, care produc genți sau pantofi „de firmă”, sub semnătură proprie. Așadar, oameni creați în laborator, care să exprime creativitatea, gusturile și inventivitatea unui creator în halat alb. Sau poate solicitările unui lider politic, ori ale unui miliardar.)

La minutul 12: „Editarea genetică a omului încă nu se face, dar nu mai e SF. Editarea genetică a plantelor și animalelor se întâmplă deja.”

Așadar, o pot contrazice „verificatoarele de știri” și cititoarele de promptere de la televiziuni pe această savantă de talie mondială? Desigur, dacă au îndrăznit să îl contrazică pe Kerri Mullins, inventatorul tehnologiei care stă la baza testului PCR, că invenția lui nu e adecvată pentru a pune diagnostice și a da verdicte cine e bolnav de gripă și cine nu – o vor face. La fel cum l-au contrazis și pe Luc Montagnier, când a spus că virusul poate fi creat în laborator. Jennifer Doudna ar fi a treia laureată Nobel, a cărei competență ar fi pur și simplu negată de niște ziariști fără nicio calificare, dacă se va continua să se insiste că nu există posibilitatea manipulării genetice printr-un vaccin cu ARN mesager.

 

cine minte?

De fapt, lista savanților, care admit că vaccinul înseamnă manipulare genetică e destul de lungă. Cercetătorii de la Universitatea Cornell, un grup de lobby pentru organismele modificate genetic, o spun răspicat: Da, unele vaccinuri pentru Covid sunt inginerie genetică. Obișnuiți-vă cu ideea!”

Întrucât articolul lor e scris în plină blocadă mediatică și în anul „noii științe” 2020, geneticienii de la Cornell încearcă să ne liniștească, totuși:

„Contrar aserțiunilor făcute de nebuni, vaccinul nu te va transforma în GMO (organism modificat genetic). ARN-ul mesager stă în citoplasmă, unde sunt ribozomii. Nu intră în nucleu și nu pot interacționa cu ADN-ul sau să schimbe genomul.”

Doar că această afirmație liniștitoare nu se bazează pe niciun experiment concret. Nu există niciun studiu făcut pe oameni, la a doua generație, să se constate dacă se transmite sau nu imunitatea la virus, ca alte mutații. Mai important: inventatoarea tehnologiei nu susținea nicăieri că intervenția s-ar opri în citoplasmă. Dimpotrivă, că editează ADN-ul cu un ARN mesager. Că o face prin manipulare, e prea puțin important. E ca și cum ai spune că nu trebuie să te temi de o operație pe cord deschis, pentru că nu îți intră chirurgul în cutia toracică. Astea-s explicații pentru proști. ARN mesagerul n-are nevoie să intre în nucleul celulei, pentru a manipula funcționarea celulei.

Că grupul de la Cornell se străduiește să ne vândă gogoși se vede ușor o frază mai sus, când ți se spune că sunt afectate celule din jurul zonei vaccinate. De parcă ai fi imun la gripă doar la nivelul umărului.

În schimb, alți doctori nu se mai ascund să admită că vaccinul este exact implementarea tehnologiei CRISPR și visează la noi aplicații. Emma Eatwell, specialistă în boli rare și consilieră pentru politici de sănătate la Bruxelles, visează cu ochii deschiși: „Dincolo de această pandemie, CRISPR are potențialul de luptă și cu alte probleme, ca virusul HIV sau gripa sezonieră”.

Revista Science Mag scrie și ea detaliat despre folosirea tehnologiei CRISPR în vaccinurile ARNm și perspectivele pe care le deschide:

„Deși zeci de teste cu ARN mesager vor să înarmeze sistemul imunitar împotriva virușilor sau cancerului, doar puține companii au lansat mici teste clinice pentru alte terapii. Iată câteva: Firma Translate Bio o testează împotriva fibrozei cistice; Moderna testează o injecție intravenoasă împotriva acidemiei propionice; Astra Zeneca, o injecție împotriva infarctului.”

evadare.ro
January 3rd, 2021
Mai multe despre: Politica

Scriu mult mai des pe Facebook: Reacțiunea.