Ministrul Muncii și Înlocuirii Sociale

Ministrul Muncii (Violeta Alexandru) s-a dus special să se întâlnească cu srilankezii și le-a promis solemn că le găsește loc de muncă în România. Pentru că ei nu vor în ruptul capului să se mai întoarcă în Asia, vor să rămână aici pe vecie și să își transfere cât mai multe rude în Europa.
Importul de populații din Asia și Africa n-a fost niciodată despre „criza forței de muncă”, despre „disperarea patronilor” sau „plata pensiilor” – cum s-a mințit în presa cumpărată. A fost de la bun început despre înlocuirea noastră.

Politicienii urmează o partitură la fel de strictă, ca în cazul raportărilor de decese fictive sau al închiderii economiei. Execută un desfășurător scris de alții, în alte capitale. În cazul pandemiei, l-am văzut executat sincron, în cazul înlocuirii românilor, îl vedem cu un mic decalaj. Dar consecințele sunt vizibile și din capcana unei clase politice trădătoare nu putem scăpa.

În nicio capitală a Europei de Vest, autohtonii nu mai sunt majoritari sau sunt în cel mai bun caz o majoritate fragilă, în scădere. Și vor ajunge minoritari într-un deceniu. Că e Londra, Paris, Amsterdam, Bruxelles, Roma, Stockholm… rețeta e la fel. Alte orășele mici au fost demult cucerite, păstrând doar arhitectura fostei Europe: Birmingham, Marsilia, Dortmund, Luton, Antwerp, Calais. Ca la prăbușirea Imperiului Roman, băștinașii s-au refugiat în zonele rurale, dar și acelea sunt vizate de valul în creștere, căci Africa are 1 miliard și Asia 4 miliarde de persoane, care vor să devină europeni și pentru care visul e la un bilet de avion sau de vapor distanță. Trebuie doar să pună piciorul pe continent și magic vor deveni europeni cu statut favorizat, de care au grijă cu prioritate ONG-uri europene, americane și israeliene, precum și politicieni zeloși.

Ministrul Muncii se comportă ca și cum ar fi o criză de populație în România și ne așteaptă un boom economic. În realitate, ne pregătim să avem cel puțin un milion de șomeri, în urma măsurii aberante de închidere a economiei și a căderii piețelor de export – românii, care nu vor beneficia niciodată de aceste servicii garantate de găsire a unui loc de muncă, din partea unui ministru al țării lor. Și avem încă destulă populație.

Avem „srilankezi”, care sunt aici de 700 de ani, care vorbesc deja fluent limba română, au chiar și aceeași religie. De ce nu merge dna ministru în acele comunități, să găsească locuri de muncă!? De ce crede că va merge mai lin integrarea acum sau peste câteva generații a unui grup asemănător, care nu vorbește limba, are credință musulmană și niciun interes să fie asimilat. Dimpotrivă, în toate țările, care au experimentat acest proiect multiculturalist, s-a observat enclavizarea zonelor cu majoritate alogenă, s-a observat că trăiesc în comunități compacte, după propriile reguli, că fiii și nepoții celor veniți cu bune intenții și modestie, se radicalizează, devenind uneori autori de atentate teroriste, violuri, crime și furturi – pentru că sunt crescuți cu resentiment față de o populație, care nu îi răsfață cum și-ar dori, într-o societate pe care o consideră ipocrită, bătrână, lipsită de vlagă, care le refuză o ascensiune spectaculoasă.

În nicio țară, unde aceasă rețetă a fost încercată, nu s-au înregistrat creșteri de salarii sau ale nivelului de trai al populației gazdă. Ar fi și absurd. Nu de-asta e adusă forță de muncă mai ieftină. Cine nu e capabil să facă acest raționament simplu, nu va înțelege nimic și va crede în continuare în basmul „necesității” importului de populații venetice pentru „plata pensiilor”. Un basm în care presa securistă pompează de ani de zile, cu rezultate spectaculoase în mințile foarte multor naivi – tineri și bătrâni.

E la mintea cocoșului: dacă crești oferta de brațe de muncă, valoarea lor de piață scade, se devalorizează. Dacă crești oferta, cu persoane disperate, care nu vor să se întoarcă într-o regiune lovită de foamete și subdezvoltare, de criminalitate – salariile se vor duce în jos, până vor atinge echilibrul cu nivelurile asiatice de salarizare, respectiv cu disperarea acelor oameni, dispuși să lucreze pe nimic. Nu ei sunt vinovați, nu pe ei îi acuz de ceva: acei asiatici sunt oameni foarte amărâți, care trăiesc la limita tragediei. Dar nu avem resurse pentru a salva cele 5 miliarde potențiale de aspiranți la cetățenia europeană. Și nici politrucii continentului sau fundațiile de „filantropi” globaliști să nu vă imaginați că asta își propun. Le-ar veni foarte simplu să îi ajute în țările lor, să doneze pentru salvarea lor de la foamete în țările de origine. Evident, nu aceea e miza lor, ci distrugerea demografică a Europei.

Credeți că politicienii au ca preocupare demografia României!? Evident, nu! Altfel nu ar promova simultan distrugerea familiei, avorturile, deviațiile sexuale, promiscuitatea, prostituția, pornografia și videochatul. Nu ar promova plecarea în masă a românilor.

Dacă ați fost amăgiți de celălalt mesaj înșelător al presei securiste – care echivalează emigrantul român în Europa cu emigrantul din afara continentului – regândiți raționamentul privind salariile. Singur șansă ca măcar o parte din românii plecați în Europa să se mai întoarcă, e ca salariile să crească, nu să scadă, și ca locul lor să nu fie găsit ocupat de alți competitori dispuși la orice compromis, acceptând orice condiții. Am expus aici diferențele dintre emigrația românească în Europa și cea din afara continentului. Recitiți și meditați la acea listă de diferențe.

Atenție, în cazul Asie și Africii, nu vorbim de muncitori sezonieri, de un timp limitat de ședere. Vorbim de stabilire definitivă, întemeiere de comunități foarte prolifice ca natalitate – cu altfel de comportament demografic decât al europenilor.