Kaufland se delimitează de tabăra sexuală pentru adolescenți. Corporația și ONG-iștii trec la amenințări

Scandalul taberei pentru minori cu presupusă afiliere „trans” și „queer” ia amploare. Presa mare fie îl ignoră, fie îl acoperă cu aplauze, punând banii de la sponsori înaintea copiilor. Însă datele care ies la iveală sunt mai grave decât păreau inițial. Vârsta de participare în program era chiar mai mică. În poveste erau implicate și alte corporații de calibru, ba chiar și eternul prieten al omului, George Soros.

ONG-iștii și corporatiștii amenință împreună „extremiștii de dreapta” cu procese și răzbunări juridice, pentru dezvăluirea scandalului. În timp ce depun eforturi să își șteargă din urme.

Lanțul german de magazine pretinde că ar fi vorba de o știre falsă și amenință cu procese pe cei care i-ar păta imaginea. Comunicatul laconic de pe site-ul corporației e însoțit de forma blurată a unor afișe publicitare pentru eveniment, care au circulat pe rețelele sociale, cu următorul text:

„În contextul informațiilor false apărute în spațiul public privind presupusa susținere a unei tabere organizate de Asociația ACCEPT, Kaufland România face următoarele precizări:

• Proiectul menționat aparține exclusiv Asociației ACCEPT. Compania se delimitează de această inițiativă și de orice asociere cu aceasta.
• Orice utilizare a numelui, identității vizuale sau a logo-ului Kaufland România pe flyere ori pe alte materiale de comunicare este neautorizată și reprezintă o folosire abuzivă și falsă.
• Kaufland România va întreprinde demersurile legale necesare pentru protejarea mărcii și a reputației companiei.”

Aceasta e poziția firmei, exprimată în comunicatul din 10 februarie 2026, pe site-ul companiei:
Link: https://despre.kaufland.ro/presa/newsroom/2026/februarie/pozitia-companiei

Dar povestea e mult mai complicată de atât. Pentru că firma are o lungă tradiție de sponsorizare a unor ONG-uri pentru proiecte controversate, de care se dezice acum parțial, doar pentru că subiectul a fost primit foarte prost de opinia publică. Să mergem pe firul întâmplărilor.

anunțul inițial

Pe data de 2 februarie 2026, Asociația de propagandă LGBTQI, Accept, publică pe pagina sa de Facebook un anunț despre o tabără pentru „tineri trans și queer” cu vârste între 16 și 19 ani (cu semnul de aproximație în fața lui 16). Erau eligibili copiii din sate sau orașe mici, sau proveniți de acolo, care s-au mutat într-un oraș mai mare. Termenul era foarte în pripă, de doar șase zile, până pe 8 februarie, pentru o tabără programată să se desfășoare între 20 și 22.

Erau, din start, mai multe probleme cu acest eveniment organizat de adulți cu minori pe subiecte sexuale. În anunț, nu se preciza nimic de acordul părinților. Mai mult, adolescenții erau încredințați că nu sunt „criterii rigide” și erau „încurajați să se înscrie, chiar dacă nu le îndeplinesc strict pe fiecare din ele”.

Deja era mai mult decât acel semn de aproximație pus în fața lui 16. Un copil de 13, 14 ani putea să vadă anunțul și să se considere încurajat să se înscrie, pentru că îndeplinește alt criteriu, respectiv cel că e dintr-un sat sau comună.

 

În afară de vârstă și localitate de origine sau de reședință, celălalt criteriu era al așa zisei identități sexuale. Ceea ce ne permite să numim excursia o tabără sexuală, pentru că subiectul ei era de natură sexuală. Deja predarea acestor subiecte în școli e o formă de prozelitism, care prin repetare, ca oră de curs, poate deveni îndoctrinare. Dar aici vorbeam de trei zile întregi petrecute în grija unor necunoscuți, specializați în evenimente de tipul paradelor LGBT, și două nopți într-o locație necomunicată public în anunț.

Cele două așa zise „orientări” sexuale au un caracter foarte subiectiv. Putea apărea cazul ca minorii din sate foarte sărace, care nu își permit nici vacanțe, nici hrană pe săturate, să se declare într-un fel doar ca să beneficieze de excursie. În anunț se spunea clar, că se asigură totul: cazare, mese și transport. Ba chiar că „vor pleca acasă cu resurse” pentru comunitatea locală. Resurse poate însemna orice, în mintea unui adolescent: bani, pachete de alimente pentru acasă, reviste, DVD-uri cu filme, pliante… Deci un stimulent în plus să participe și dacă e și dacă nu e.

Cele două noțiuni sunt foarte controversate, pe bună dreptate, mulți români nici nu știu cum se pronunță una din ele. Să luăm ca referință ultra-progresista Wikipedia, editată pe acest subiect chiar de activiștii în materie.

Trans e prescurtarea de la transsexual sau transgender. (De la englezescul „gender” = gen.) Anterior, era clasat ca o boală psihică, numită disforie de gen:

„Disforia de gen este o afecțiune care îi cauzează unei persoane disconfort sau suferință pentru că există o diferență între sexul biologic al acesteia și identitatea de gen (a) acesteia. Ea este uneori cunoscută și ca incongruență de gen. Oamenii ce suferă de disforie de gen sunt de obicei persoane transgen. Aceasta era numită tulburare de identitate sexuală până la adoptarea ICD-11 de către OMS în 2019. Afecțiunea a fost redenumită și mutată din secțiunea pentru Tulburări Mentale și de Comportament pentru a scăpa de stigma asociată termenului tulburare.”

La fel se procedase și cu homosexualitatea anterior. Prin decizii de ordin ideologic, asociațiile de psihiatrie și OMS au decis să le scoată din rândul tulburărilor mentale și să le încadreze în noua normalitate. Treptat, nu doar alegerea sexului partenerilor a devenit liberă și dictată de ce ți se năzare, dar și alegerea sexului propriu. Nu mai ai voie să mai contrazici pe cineva, care ieri era băiat, dacă azi pretinde că e fată.

Deci poate un adolescent să pretindă că e trans, ca să prindă excursia și mesele gratuite? Din moment ce bariera era o simplă completare a unui formular online, mi se pare plauzibil.

Al doilea termen e și mai lax. În limba engleză, „queer” înseamnă „ciudat”. Păi cine nu-i ciudat!? Toți suntem ciudați. Eu sunt mai ciudat decât mulți oameni. Nici nu m-ar deranja să spun că-s ciudat, dacă aș primi un card de cumpărături gratuite de la Kaufland pentru asta. Dar să consultăm, din nou, Wikipedia:

„Queer este un cuvânt englezesc care înseamnă „ciudat”. În ultimele decenii a devenit un termen colectiv pentru minorități sexuale și pentru comunități cu practici sexuale considerate non-normative. Termenul este deseori folosit și în alte limbi, precum româna. În limba română, sintagma minorități sexuale are un înțeles similar cu cel al cuvântului „queer”.”

Vă dați seama că „practici sexuale non-normative” iarăși poate să însemne orice în mintea unui adolescent la pubertate. Nici nu mai comentez că, din ultima propoziție, rezultă că toate minoritățile sexuale ar fi, pe românește „ciudate”. N-am zis eu, asta se înțelege din formularea din enciclopedie.

Firește, subiectul a început să se răspândească în mediul online, mai ales în bulele din partea dreaptă, critice cu progresismul. Pe 4 februarie, site-ul Incorect Politic scrie despre anunț și remarcă două aspecte. Că există un dublu standard, prin care ONG-uri conservatoare, ca Fundația Ogoranu sau Gogu Puiu, sunt alungate din școli, pentru că încercau să le vorbească liceenilor despre rezistența anti-comunistă din munți, o pagină de eroism împotriva unui regim totalitar, teoretic condamnat ca „ilegitim și criminal” de statul român.

Un altul, e că fundația Accept a primit o finanțare de aproape 1 milion de euro, din granturi de la trei țări: Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Ca să deruleze o campanie pentru aplicarea jurisprudenței CEDO, „privind orientarea sexuală și identitatea de gen”. Același CEDO ne dictează și să acceptăm căsătoriile homosexuale, cu dreptul la adopții, care decurge din asta.

Observați că la data aceea (2014-2021), ciudații („queer”) lipseau din titulatură, chiar și pentru asociația de profil, care milita pentru problemele LGBTI. Unde e Q? Asta cu ciudățenia pare a fi o idee care le-a venit în ultimii 5 ani.

Deși site-ul nu remarca, mie încă mai importantă mi se pare sigla cu tricolor din dreapta sus. Ce să fie, ce să fie? FRDS e chiar o instituție a statului român! De astă dată nu mai vorbim de o companie privată, de un magazin de la care – teoretic – poți să nu mai cumperi. Ci de ceva ce finanțăm toți prin taxe și impozite, pe care nu poți să le boicotezi. Măcar TVA, 21% intră din ce pui în coș la Kaufland. Deschidem site-ul FRDS și citim:

„Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) este un organism de interes public înființat de Guvernul României prin Legea nr. 129/1998 care a administrat scheme de grant și programe cu finanțare internațională nerambursabilă adresate grupurilor dezavantajate și comunităților sărace și izolate, și a participat la implementarea efectivă a unor proiecte de interes național, sectorial și local.

Domeniile principale pe care le vizează activitatea FRDS:

• incluziune socială (cu accent pe comunitățile de romi)
• dezvoltare socio-economică
• egalitate de șanse
• combaterea sărăciei
• dezvoltare comunitară
• educație” (sursa: https://frds.ro/frds-2/)

Eh, iată pe ce se duceau banii bugetului din combaterea sărăciei.

Subiectul taberei explodează în mediul online în zilele următoare, fiind comentat de diverse persoane. O postare de pe pagina de Facebook Reactiunea din noaptea de 5 februarie comentează subiectul taberei, pentru care făcea reclamă și graficianul Dan Perjovschi, o vedetă a GDS, decorată de președinții Iliescu și Iohannis.

Postarea nu se referea la implicarea Kaufland în eveniment. Dar comenta o altă postare a fundației Accept, care certa doi parlamentari că, într-o dezbatere parlamentară, au cerut să se dea o definiție pentru ce e o femeie. Subiectul a făcut furori în Statele Unite, pe vremea lui Biden, când activiștii nu mai știau să răspundă la asemenea întrebări, sau dacă femeile pot avea sau nu penis, bărbații pot naște și lucruri de genul ăsta. (Temporar întrerupte în SUA de a doua administrație Trump, dar încă vii și vesele în Europa.)

În Parlamentul României tocmai se vota o lege de condamnare a „femicidului” – o categorie aparte de crimă, introdusă din 2026, pentru cazul în care victima e femeie. Unii parlamentari au cerut, firesc, să fie o definiție în lege. Cererea e calificată de Accept ca „derapaj transfob”. Aparent, întrebarea „ce e o femeie” e o întrebare capcană:

„E o încercare obsesivă de a reduce femeia la o definiție biologică. Este o tactică clasică a extremei drepte și a fundamentaliștilor religioși de a muta discuția (…)”

Deci a ști ce e o femeie, când pui pedepse diferite în lege între femei și bărbați, e ceva propriu „extremei drepte” și „fundamentaliștilor religioși”.

Disputa ia mai departe o dimensiunea politică, prin implicarea unor parlamentari în scandalul taberelor. Pe 9 februarie, Mihail Neamțu, deputat AUR, pomenește într-un clip de parteneriatul dintre Kaufland și Accept pentru adolescenți la sate și recomandă boicotarea lanțului de magazine.

Pe 10 februarie, ziarul local Cluj 24, scrie că Sorin Naș, liderul organizației județene a partidului SOS România, a cerut explicații de la Kaufland pentru implicarea în proiect și a înștiințat și Protecția Copilului din județ. Kaufland răspunde în aceeași zi cu acel comunicat, citat integral la începutul articolului, de delimitare față de tabăra Accept, nu și de alte ONG-uri pomenite în interpelarea respectivă. Cluj 24 preia comunicatul firmei în aceeași zi: „Kaufland respinge acuzațiile”. 

Pe 11 februarie 2026, câteva publicații încep să citeze comunicatul Kaufland din ziua precendentă (de la începutul articolului), ca o certitudine. Punctul de vedere e preluat și de politicieni. Agerpres dă un comunicat al partidului AUR, de la deputata Gianina Șerban, care include deja punctul de vedere al firmei și susține că Accept folosește abuziv imaginea magazinului. Deși vorbește „ca mamă”, vice-președinta Camerei Deputaților pare cel puțin la fel de revoltată de prejudiciul pentru Kaufland:

„Gianina Șerban (deputat AUR): ACCEPT folosește ilegal imaginea brandurilor comerciale, pentru a promova tabere LGBT de îndoctrinare a minorilor din mediul rural.”

Pe 12 februarie 2026, Asociația Accept iese cu o nouă postare, despre scandalul taberei, în care se apără și amenință cu răzbunarea. Postarea conține și o secvență dintr-o știre video de la Antena 3 CNN, în care reprezentanta asociației asigură că se ia acordul părinților. Mențiune care nu exista în anunțul inițial.

Știrea televiziunii lui Dan Voiculescu e total favorabilă asociației. Telespectatorilor li se spune că „legal, nu ar fi nicio restricție în acest sens” (deși era vorba de minori). Tabăra e elogiată ca „o inițiativă importantă, un spațiu sigur, în care participanții pot lucra împreună cu activiști, pot învăța cum să deruleze campanii de comunicare și chiar să genereze schimbare în comunitățile lor de origine”.

E de-a dreptul o reclamă deșănțată. La stimulentul cu mesele, transportul și cazarea gratuită, ai lui Mihai Gâdea adaugă și perspectiva de a deveni un mic revoluționar al satului, care schimbă comunitatea cu „ciudățeniile”. Adică o s-o convingă liceenii și pe Țața Floarea din fața porții și pe Nea Mitică de la birt cu materialele învățate în tabără!? Le mută buda din fundul curții în casă, sau cum generează schimbare!? O schimbare de ce?

Accentul e mutat brusc de la o relație directă cu copiii, invitați prin anunțul inițial, la o legătură cu „familiile” – nepomenite anterior. Reporterul Antenei se mai plânge că paradele LGBT ar fi avut parte de „bullying” (adică ar fi fost terorizate psihic) de românii intoleranți, de care liceenii n-ar putea fi în siguranță decât într-o tabără în loc ferit. Și noi credeam că Radu Tudor îi pregătește de mers pe front în Ucraina, să-i dăm noi bullying lui Putin!

Știrea repetă că nu-i nicio problemă legal și nu dă un punct de vedere critic închegat. E introdus un avocat, neutru, care bate câmpii că important e câtă publicitate i se face. Apoi ni se zice că opinia publică e divizată, și ne dă un „sondaj” stradal cu 2 persoane. Un domn mai în vârstă zice că nu i se pare normal, o tânără e foarte încântată de idee deci… egalitate perfectă 50 la 50%. Concluzia o trage reporterul, care înclină balanța pentru un verdict pozitiv (în timp ce unul se scălămbăie râzând pe fundal cu stegulețul curcubeu) : „organizatorii dau asigurări că tabăra are doar un caracter educațional și de dezvoltare personală”…

Noua postare Accept includea câteva precizări. Cum ar fi că:

„Tabăra nu e un program de recrutare sau convingere. Identitatea de gen NU este un produs, care poate fi promovat.
NU este un spațiu fără acordul părinților, participarea se face cu informarea și consimțământul acestora.
Nu este un eveniment secret sau ascuns, este o activitate asumată public de Accept.
Nu este o amenințare pentru nimeni. Este o formă de protecție pentru tineri vulnerabili și izolați social.”

chiar nu se poate influența?

Așadar, cei vizați sunt tinerii izolați social de la sate. Ideea că așa zisa identitate de gen nu e un produs ce se poate promova, e contrazisă de statistici. Publicitatea insistentă făcută fenomenului în anumite țări, și mai ales în rândul tinerilor, a dus la o explozie a recrudescenței. De la ceva ce nici nu era prezent în statistici cu decenii în urmă, la o proporție considerabilă, de până la o treime din fetele tinere în Statele Unite.

Sondajul Gallup din 2024 arată această creștere alertă între generațiile care au fost și cele care nu au fost expuse la propaganda LGBT. Atenție, nici nu au fost incluse în cercetare generațiile celor mai mici de 18 ani, de unde ar putea proveni cifre chiar mai mari pe viitor. 23% din tinerii aparținând generației Z americane (tineri născuți între 1997 și 2006) susțin că aparțin unei categorii din LGBTQ.

Fenomenul e chiar mai pronunțat în rândul fetelor, la 31% din această generație (care avea atunci între 18 și 27 de ani). Inutil să spunem că e vârsta fertilității, care implică și o bombă cu ceas din punct de vedere demografic.

Spre comparație, generația pensionarilor, născuți înainte de 1945, abia cunoaște fenomenul, cu 1,8% declarați cu acele preferințe sexuale. Firește că acea creștere de aproape 13 ori, în decurs de doar câteva decenii, s-a produs prin foarte multă propagandă, prin expunere la media și programe „educative” de tot felul. Nu din senin, cum vor să ne facă activiștii să credem, care pretind că efortul lor ar fi irelevant pentru alegerile viitoarelor generații.

Postarea Asociației Accept se încheia tot cu o amenințare, la fel ca mesajul corporației Kaufland:

„Documentăm atacurile extremei drepte și luăm măsuri legale împotriva celor care răspândesc dezinformare și instigare la ură în spațiul public, vulnerabilizând și mai mult o categorie deja expusă discriminării sistemice.”

Am văzut că pentru ei „extremă dreaptă” înseamnă și o întrebare în parlament despre „ce e o femeie”. Activiștii din ONG-uri și corporatiștii se unesc într-un comportament securistic de urmărire a vocilor critice, amenințând persoane fără putere în societate, știind că au în spate instituții de forță ale statului, banii corporațiilor și susținerea presei guvernamentale, care încasează milioane de euro din reclamă și de la buget.

Practic, revolta legitimă a societății în apărarea copiilor, e tratată cu agresivitate și amenințare, în tentativa de a reduce la tăcere preocupările părinților.

Să nu uităm că mai presus de banii și de legile lor strâmbe, e legea lui Dumnezeu și suntem, totuși, un popor creștin. E bine să nu uităm versetele din Evanghelia după Matei:

„În ceasul acela, s-au apropiat ucenicii de Iisus şi I-au zis: Cine, oare, este mai mare în împărăţia cerurilor?
Şi chemând la Sine un prunc, l-a pus în mijlocul lor,
Şi a zis: Adevărat zic vouă: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.
Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împărăţia cerurilor.
Şi cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primeşte.
Iar cine va sminti pe unul dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o piatră de moară şi să fie afundat în adâncul mării.” (Matei, cap. 18, vs. 1-6) 

Deși știrea Antena 3 părea că încheie dezbaterea cu asigurări că e doar o tabără educativă, de „dezvoltare personală”, investigația de presă ar trebui să înceapă abia de aici încolo. Pentru că povestea e mai lungă și mai încâlcită.

mai grav și mai demult!

Pe 30 octombrie 2025, publicația Rost Online scria despre așa ceva, fără vreo reacție din partea corporației. Care n-a simțit nevoia să infirme subiectul, mulțumită că știrea n-a răzbătut dincolo de bula conservatoare. (Site-ul creat de euro-parlamentarul Claudiu Târziu, cu mulți ani înainte de implicarea politică, are meritul de a se fi ocupat de subiect înaintea presei „mari”.)

• Propagandă LGBT în sate din România, într-un proiect pentru „copii trans”, finanțat de Kaufland și implementat de Accept și FDSC

Citim din acel articol, care vorbea de un parteneriat derulat de Asociația Accept și Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC):

„Proiectul este derulat până în primăvara anului viitor și se adresează „adolescenților trans și queer” din comunități urbane mici și zone rurale.

Finanțarea de peste 132.000 de lei este asigurată de Kaufland România, în cadrul campaniei „În stare de bine”.

Proiectul vizează adolescenți cu vârste între 13 și 19 ani. Activitățile vizează, printre altele, o tabără și o serie de ateliere online axate pe teme practice, cum ar fi drepturile, sănătatea și „tranziția” în siguranță.”

Articolul conține și o imagine a unui afiș cu siglele Accept, FDSC și „În stare de bine”. Observați, vârsta era mult mai mică, de 13, nu 16.

Ieri, pe 11 februarie 2026, site-ul Rost Online revine cu o știre, care include comunicatul Kaufland, precizări și noi întrebări ridicate. Ar fi vorba de două programe distincte:

• „Tabăra pentru adolescenți „trans”, anunțată în februarie 2026;
• Proiectul „Demnitate în sate: sprijin pentru adolescenții trans din comunitățile invizibile”, promovat în toamna anului 2025.

Despre cel de-al doilea proiect au existat informații publice în 2025, inclusiv în cadrul programului „În stare de bine”. Comunicatul actual al Kaufland România se referă la tabăra anunțată în februarie 2026 și nu abordează în mod explicit situația proiectului din 2025.”

Așa cum a relatat RostOnline în octombrie 2025, proiectul în cauză a fost prezentat atunci ca fiind finanțat prin apelul În Stare să Ajut, susținut de Kaufland, iar obiectivele menționate includeau activități pentru adolescenții trans și queer din mediul rural și urban mic.

În luna august 2025, Fundația pentru Dezvoltarea Societății civile (FDSC) și „În stare de bine” anunțau că în cadrul apelului „În stare să ajut” au fost selectate 13 proiecte, inclusiv proiectul „Demnitate în sate-sprijin pentru adolescenții trans din comunitățile invizibile”, depus de Accept.

Totodată, Asociația Accept anunța în septembrie că începe implementarea proiectului dedicat adolescenților trans de la sate, promovarea fiind reluată și în octombrie 2025.

Inițial, Accept preciza explicit că proiectul este finanțat în cadrul programului În stare de bine, program susținut de Kaufland România și implementat de FDSC. În materialele de promovare publicate la acel moment apărea și sigla Kaufland. Ulterior, postările au fost editate și modificate.

Site-ul Rost Online include și mai multe capturi de ecran, în care anunțurile emise de Accept menționau FDSC și programul „În stare de bine”. Și că unele din materialele de promovare online ale evenimentelor au fost șterse de pe internet. 

să vedem ce se mai găsește

Site-ul „În stare de bine” (instaredebine.ro) aparține fundației FDSC. Pe el tronează sigla Kaufland, cu mențiunea: „Program susținut de Kaufland, Implicarea face diferența”.

„Kaufland România a semnat un contract de sponsorizare cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, prin care este sprijinită activitatea fundației pentru dezvoltarea de proiecte de către organizaţii neguvernamentale în beneficiul comunităților din România.”

FDSC e una din asociațiile cele mai vechi și mai bine conectate pe piața ONG-urilor, cu activitate încă din 1994. Pe site-ul ei se găsesc inclusiv studii despre istoricul ONG-urilor în România, cum e cel coordonat de Mircea Kivu în 2010. La pagina 68 citim și un elogiu pentru un domn generos, binecunoscut pentru facerea de bine:

„Puţine dintre aceste organizaţii sunt finanţatoare. Din această listă, Fundaţia „Soros“ îndeplineşte, de aproape 20 de ani, în mod cert această funcţie, Fundaţia „Elias“ a Academiei Române şi Fundaţia „Caritatea“ având și ele această caracteristică. (…)

În ultimii ani remarcăm o dezvoltare a filantropiei autohtone, apărând, iată, şi prima fundaţie a unui filantrop autohton, care depăşeşte în venituri anuale fundaţiile celor mai importanţi filantropi inividuali de până acum din România, şi anume George Soros şi Menachem Elias. Este vorba despre Fundaţia „Dinu Patriciu“.”

Cel mai recent raport de activitate disponibil e cel din 2024. Unde vedem și principalii finanțatori ai FDSC. 53% din sponsorizări de la mari corporații: Kaufland și OMV Petrom. După care, cu aproape 18%, contribuie OSF. Ce să fie, ce să fie? N-o fi „Open Society Foundation”? Noul nume de scenă al „Fundației pentru o Societate Deschisă”, a bătrânului George Soros, sub care defilează, mai discret, în ultimii ani. Cu numele întreg apare în raportul din 2022, deci ea trebuie să fie.

Vreo 15% vin din acele granturi FMO, care trebuie să fie de la acele țări zglobii, gen Norvegia, Islanda, posibil Olanda și Germania, care mai au programe cu numele respective. Aproape 4%, fonduri elvețiene. Iar cele aproape 9% de la Fundația Româno-Americană ne duc către USAID și programele guvernamentale de acolo.

Pe lângă acel fond guvernamental, Fundația Româno-Americană preciza că „încă de la înființarea ei în 2009, s-a alăturat consorțiului de donatori alcătuit din Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe (CEE Trust) și Charles Stuart Mott Foundation, pentru a pune bazele unei rețele naționale de fundații comunitare”. Ce-o fi în spatele CEE Trust, vă întrebați? Ne dă un indiciu acest ferpar, din 2012

„Trustul pentru Societatea Civilă în Europa Centrală și de Est (CEE Trust), se termină luna aceasta, după doar 10 ani. Un consorțiu de finanțatori din SUA, deja activi în regiune (Atlantic Philantropies, CS Mott, Fundațiile Ford, Fondul Fraților Rockefeller, Institutul pentru o Societate Deschisă și Fondul German Marshall). Scopul său era să „promoveze dezvoltarea societății civile în Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia, susținând organizațiile societății civile să aibă stabilitate și eficiență.”

Cum te întorci, tot acolo ajungi. CEE Trust apare în articolele despre rețeaua Soros, cu finanțări către diverse ONG-uri, ca Societatea Academică Română, condusă de Alina Mungiu Pippidi.

Rapoartele din alți ani ale FDSC ne arată că în unii ani a fost preponderent susținută de Kaufland. În raportul pe 2021, aproape 63% vin de la Kaufland, sub 1% de la Enel. În 2022, Kaufland scade la 8%, prin programul „Stare de bine”, OMV Petrom vine și ea cu 7%. Grosul îl dau atunci fondurile din Norvegia, Islanda Liechtenstein, cu 70%. Dar apare și o oportunitate, căci începuse răzoiul: 12% vin tot de la norvegieni, ca ajutor pentru refugiații din Ucraina.

În acei ani, Kaufland se mândrea cu parteneriatul cu FDSC. Un comunicat din martie 2023, de pe site-ul corporației spunea:

• „Kaufland România și FDSC lansează „În stare de bine”, programul de granturi dedicat ONG-urilor, cu un buget de 1,2 milioane de euro pentru 2023”

În comunicat se precizează că „în ultimii 5 ani au fost finanțate 115 ONG-uri”.

Link: https://despre.kaufland.ro/presa/newsroom/2023/martie/kaufland-romania-si-fdsc-lanseaza-in-stare-de-bine-programul-de-granturi-dedicat-ong-urilor-cu-un-buget-de-1-2-milioane-de-euro-pentru-2023

În martie 2025, alt comunicat, și mai mândru de la Kaufland: 

• „În stare de bine” la 6 ani. Peste 6 milioane de euro destinate ONG-urilor pentru proiecte care au atins un sfert din populația României”.

Link: https://despre.kaufland.ro/presa/newsroom/2025/martie/in-stare-de-bine-la-6-ani-peste-6-milioane-de-euro-destinate-ong-urilor-pentru-proiecte-care-au-atins-un-sfert-din-populatia-romaniei

În aceeași lună, martie 2025, Kaufland ne anunță:

• „Peste 1.500 de adolescenți sunt așteptați la Zilele Liceenilor din cadrul One World Romania

De astă dată, e vorba de succesul Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului. Se anunță proiecții la Muzeul Țăranului Român, premii în bani și că în incintă vor fi reprezentanți de la ONG-uri, care să distribuie materiale pentru voluntari.

Între ONG-urile enumerate de Kaufland era și Accept.

Link: https://despre.kaufland.ro/presa/newsroom/2025/martie/peste-1500-de-adolescenti-sunt-asteptati-la-zilele-liceenilor-din-cadrul-one-world-romania-2025

În mai mulți ani anteriori se iscaseră scandaluri în urma proiecției unor filme cu mesaje LGBT la Muzeul Țăranului Român. Și în 2013, și în 2018. Deci Kaufland știa foarte bine în ce se bagă. Pare că e și o publicitate dorită, pentru că în 2021, Vice anunță că s-a lansat un scurt metraj despre cum a fost întrerupt genul respectiv de filme în alți ani.

La protestul inițial, Mihai Gheorghiu era vice-președinte la Muzeu și dezaproba asocierea nepotrivită cu instituția creată de Horia Bernea, ca un omagiu țăranului român și spiritualității sale ortodoxe. În 2018, Mihai Gheorghiu avea să fie unul din liderii Coaliției pentru Familie, care a organizat referendumul constituțional pentru limpezirea definiției familiei. (Referendumul a fost votat masiv, peste 94%, dar nu a putut trece, din cauza boicotului instigat de ONG-uri, lideri din USR și PNL și prin blatul tacit făcut de PSD-ul condus atunci de Dragnea.)

ce era fals!?

După rumoarea creată în societate, în mediul online, propagandiștii încep să se victimizeze și să tureze motoarele. Un articol de pe blogul Ediția de dimineață acuză o adevărată teorie a conspirației, despre ruși și „extremiști”.

„Kaufland e atras într-o narațiune falsă.” (…)

„Cazul de față arată limpede cum dezinformarea, discriminarea și propaganda pro-rusă funcționează împreună ca instrumente de radicalizare și intimidare. O inițiativă civică legală, transparentă și destinată unor tineri vulnerabili a fost transformată, prin minciuni grosolane și falsuri vizuale, într-o țintă pentru ură, panică morală și mobilizare extremistă.

Acest tip de atac nu este accidental și nici izolat: el urmează tipare bine cunoscute ale ecosistemelor pro-Kremlin și ale extremei drepte, care folosesc minoritățile sexuale drept țapi ispășitori, iar companiile private drept pioni într-un război informațional.”

Sursa: Ediția de dimineață, link: https://editiadedimineata.ro/kaufland-si-asociatia-accept-tinta-unei-campanii-de-dezinformare-extremiste

Din articol afli că autorul e furios că au criticat oamenii evenimentul. Dar nu pricep ce era fals și care era adevărul pretins. Nici ce treabă au rușii sau extremiștii în toată afacerea asta!? Ești rus sau extremist, dacă vrei ca minorii să fie în siguranță!?

Dimpotrivă. Un cititor mi-a semnalat că există o activitate intensă de ștergere a urmelor unor colaborări mai vechi.

ștergerea urmelor

De pildă, dacă încerci să accesezi următoarea pagină a site-ului aparținând FDSC, te întâmpină mesajul mesajul Eroare 404. Pagina a fost ștearsă.

link: https://instaredebine.ro/rainbow-care-2-0/

Dar în arhiva internetului ea există încă. În 2024, ea conținea date despre colaborarea dintre FDSC și MozaiQ, altă organizație LGBT. (Cum am arătat deja, în acel an, majoritatea banilor pentru FDSC veneau de la Kaufland și OMV Petrom.)

Se puneau la bătaie 300.000 de lei. De acești bani urma să se facă o campanie online pentru 70.000 de persoane, să fie adăpostiți 162 de beneficiari LGBT, să fie consiliați 230 de beneficiari LGBT, să fie instruiți 60 de „profesioniști în domeniul psiho-social”, să fie formați 10 antrenori la nivel local. Erau vizate orașe ca: București, Iași, Cluj, Timișoara, Brașov.

Că proiectul a și produs rezultate, încă mai există urme, dacă nu vor fi șterse și acelea. Pe Instagram, se găsește acest videoclip, care are la final mențiunea că e realizat de Asociația MozaiQ, în proiectul Rainbow Care, cu finanțare de la Kaufland România, prin programul „În stare de bine”, implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. (FDSC)

 

La fel se întâmplă și pe site-ul organizației MozaiQ. La următoarea adresă, conținutul a fost șters. Link: https://www.mozaiqlgbt.ro/rainbow-care/kaufland3x/

Dar dacă verifici în arhiva din 2024, vezi că apărea mențiunea: Susținut de Kaufland, „implicarea face diferența”, cu aceeași siglă ca pe site-ul de acum al FDSC.

Există în continuare un articol pe site-ul MozaiQ, dar a dispărut sigla și mențiunea despre Kaufland. Încă vedem că există o descriere a programului și doleanțelor. Între ele, și următoarea:

„b) Probleme legate de violența în familie, mulți elevi fiind nevoiți să locuiască cu părinți homofobi și transfobi;”

Așa-i că sună foarte diferit de asigurările, pe care activiștii de la cealaltă asociație de profil le dădeau la televizor? Că totul se face cu acordul părinților și pentru binele familiei? Aici vedem că elevii ar fi nevoiți să locuiască nu niște bicisnici de părinți „homofobi și transfobi”. Ca un fel de pedeapsă a destinului, de care să-i scape niște salvatori înțelegători.

În forma arhivată, din 2025, era precizat că Raibow Care e un program în parteneriat între MozaiQ și altă fundație, „finanțat prin programul În Stare de Bine, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.”

Link: https://www.mozaiqlgbt.ro/rainbow-care
Forma arhivată, cu tot cu mențiunile despre Kaufland și FDSC.

De aceeași practică a ștergerii urmelor te lovești și pe site-ul FDSC, „în stare de bine”. Vrei să verifici știrea din octombrie 2025, dată de Rost Online, despre programul cu copii de 13 – 19 ani. Am văzut că era un program distinct de tabăra recentă, dar cu aceiași parteneri. O fi fost sau n-o fi fost adevărat? Or fi mințit „extremiștii”? rușii? Te duci la următoarea adresă:

Link: https://instaredebine.ro/demnitate-in-sate-sprijin-pentru-adolescentii-din-comunitati-invizibile/

Unde te întâmpină mesajul: Pagina nu există. A dispărut starea de bine. A dispărut ca subiectul din presa „serioasă”, furajată bine de Kaufland, OMV, stat(e) și filantropi generoși.

 

 

O cauți în arhiva internetului și: există! Era bine mersi în noiembrie 2025, deci nu visaseră cei de la Rost. Așa poți citi:

„Proiect derulat de Asociația Accept

Proiectul Demnitate în sate: sprijin pentru adolescenții din comunități invizibile este adresat adolescenților queer din comunități urbane mici și zone rurale și răspunde nevoilor lor urgente, identificate de Accept și FRA, privind sănătatea mintală, siguranța în școli și accesul la servicii incluzive. Proiectul vizează îmbunătățirea stării de bine emoționale, capacitatea de auto-reprezentare și accesul la resurse prin consiliere psihologică, formare civică și implicare comunitară pentru cel puțin 60 de adolescenți și crearea unei hărți naționale a serviciilor queer-friendly.

Durata: 6 luni (18 septembrie 2025 – 17 martie 2026)

Aria de desfășurare: urbană și rurală

Buget proiect: 132,188 lei”

Se încadrează tabăra de pe 20-22 februarie în intervalul proiectului? Se cam încadrează. Are aceeași temă și același public țintă? Are. Nu zice de trans, zice doar de queer. Dar care era vârsta precizată pe pagina ștearsă între timp de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile? Citim mai departe:

„Având în vedere că mai mult de jumătate dintre persoanele queer au experimentat gânduri suicidare, intervenția devine vitală. Proiectul vizează tinerii cu vârste între 13 și 19 ani, cu accent pe categoria 16+, oferindu-le un mediu organizat de sprijin și dezvoltare.”

Deci în asta consta „știrea falsă”, dată de „extremiști”? Că nu era vârsta de la 16, ci de la 13 ani!? Dar… cu accent pe 16 și mai mult. Exact cum zicea în anunțul taberei din februarie anul acesta. Dar poate e o confuzie… poate sunt două programe total diferite, cum au presupus și cei care au dat materialul în Rost Online. Hai să citim mai departe în pagina ștearsă de fundația soroșistă:

„Activitățile proiectului sunt diverse și complementare, incluzând o tabără dedicată sprijinului emoțional și formării civice, precum și o serie de ateliere online axate pe teme practice, cum ar fi drepturile, sănătatea și tranziția în siguranță.”

Scrie destul de clar că e vorba de o tabără. Iar apoi de sprijin emoțional și ateliere pe teme practice, care includ „tranziția în siguranță”. Adică tranziția de la un sex la altul. Jocuri, pe care le ni le amintim și noi, din tabere, când eram mici. Sau nu, că eram înapoiați și n-avea cine să ne învețe lucruri de genul ăsta. Evident, în josul paginii arhivate se zărește și sigla Kaufland, cum e și acum pe site-ul FDSC.