Ghiduri pentru înțelegerea mai în profunzime a Marii Resetări
Pagina de Twitter a președintelui in funcție a Statelor Unite arată așa. Din două în două mesaje, avertismente din partea site-ului, că urmează să citești lucruri neadevărate:
„Unele lucruri din acest Tweet, sau toate, conțin informații disputate și pot fi înșelătoare pentru un proces electoral sau civic.”
Sună oficial și serios, dar să ne gândim ce poate să însemne una ca asta. Toate opiniile exprimate pe Twitter, Facebook, forumuri sau bloguri sunt „discutabile”. Sunt platforme de discuție și tocmai de-asta există, ca să se poarte discuții. În asta constă o „dispută”. A vorbi despre ceva, îl face „discutabil”.
Ca „progres” al cenzurii e remarcabil. Totuși, președintele țării, care se mândrește cu libertatea de expresie, garantată de primul amendament al Constituției, e redus la tăcere de moderatorul unui site.
Dar practica are implicații mai mari, în contextul pandemiei. Înseamnă că există, ca și la virus, „oameni de știință”, care dețin adevărul științific despre alegeri, despre procesul electoral în curs. Un fel de Cercel, Rafila, Arafat ai știrilor politice. Iar în momentul în care opinia ta intră în contradicție cu „consensul științific”, ești cenzurat.
Lucrul a fost folosit în câteva precedente notabile. A existat întâi „adevărul istoric oficial”, reprezentat prin „consensul istoricilor” cu privire la Holocaust. Încălcarea acelui „consens” se pedepsește cu închisoare, în mai multe țări ale lumii. Faptul respectiv a devenit „indiscutabil”, prin aceea că orice tentativă a unui istoric de a deschide discuția, prin cercetarea documentelor și dovezilor materiale, sfârșește în pușcărie.
„Consensul comunității științifice” a mai fost invocat ca dovadă imbatabilă în susținerea „încălzirii globale”, cauzată de poluarea umană. După o vreme, „oamenii de știință” au constatat că „încălzirea globală” nu e liniară, se mai răcește, ba chiar poate trece printr-o etapă de „nouă glaciațiune”. Așa că au schimbat numele de scenă al consensului în: „schimbări climatice”. Deocamdată nu există pedepse penale pentru contrazicerea acestei dogme „științifice”, dar orice guvern, care ar ridiculiza-o, ar avea de suferit represalii certe. E argumentul cu care a defilat și mascota patetică Greta Thunberg, pe toate scenele globale: „ascultați de specialiști!”, „faceți urgent cum vă spun specialiștii!”.
Se presupune că „oamenii de știință” au ca bază studii elaborate, din care trag concluzii. La fel se presupune și în cazul coronavirus. Măsurile de urgență s-au luat sub presiunea ultimatumurilor unor „modelări matematice” ale viitoriului. Predicții. Din 2020, exista și un „consens al oamenilor de știință” în privința viitorului. Contrazicerea profețiilor oficiale intra la „negaționism”.
Tot 2020 ne-a adus și o altă premieră. Au fost cenzurate drastic opiniile „oamenilor de știință”. Dar nu ale celor guvernamentali, ci ale celor nealiniați. Brusc, diplomele lor nu mai aveau nicio valoare. Își pierdeau instantaneu statutul de „cercetător”, din clipa în care începeau să cerceteze datele. Au fost stopate studiile „discutabile” sau mediatizarea lor. Discuția a fost mutată de la cercetare, la „credință” și denunțarea „necredincioșilor”.
Au apărut site-urile de „verificat adevărul”. Pentru generația, care nu citește studii, nici măcar articole. Dar citește titluri și paragraful descriptiv de le Facebook. Pentru ei, „piața liberă” a livrat produsul: site-ul care îți dă verdictul într-o frază, dacă ce spune un cercetător e adevărat sau fals. (Sigur, piața liberă, ajutată de donațiile generoase ale unor capitaliști filantropi, care sponsorizează site-urile de „verificare a faptelor”).
Cu atât mai mare e performanța „cercetătorilor„ și „verificatorilor de adevăr”, când vedem că pot decela în câteva minute dacă o părere a lui Trump, despre votarea în Nevada, e mincinoasă sau nu. Tradusă în practica Grupului de Cercetare Strategică sau OMS, asta înseamnă ca în acele minute, „cercetatorii electorali” deja au realizat studii științifice, care dovedesc că Trump minte.
Știința face tot mai mari progrese!
Actualizare:
De remarcat și comentariile din subsolul clipului, postat de ziarul britanic de stânga, The Guardian. Cititorii englezi sunt în delir și aprobă cenzurarea președintelui, din solidaritate ideologică cu televiziunea. Deci și populația a fost convinsă de necesitatea cenzurii, sub titlul de „noua normalitate” sau chiar de progres al tehnicii media.
Victor Grigore
