Rezultatul alegerilor, înainte de numărarea voturilor: America a pierdut

Sper să dormiți liniștiți noaptea care vine, fără să faceți cearcăne pentru alegerile din America. La fel cum nu mai faceți noapte albă la Oscaruri. Pentru că știți că n-are importanță cum se împart statuile, ce platitudini se spun ca mulțumire și în ce rochii se îmbracă divele; pentru că filmele sunt toate proaste și premiate pe criterii ideologice.

Undeva pe la 2-3 noaptea or să apară primele rezultate din câteva state și spre dimineață, pe la un 5-6, ar trebui să fie tranșat numele câștigătorului. Nu lăsați presa avidă de clickuri să vă spună că e o noapte decisivă, că se tranșează nu știu ce bătălie cosmică pentru război sau pace, între globaliști și patrioți, între stânga și dreapta, pentru salvarea democrației de extremistul oranj sau pentru salvarea creștinismului de marxista neagră. Aiureli stânjenitoare!

Eu știu deja rezultatul acestor alegeri și nimic relevant nu se va afla în această noapte. Și îl știe oricine gândește puțin. America a pierdut. E într-o stare de degradare pe multiple planuri, culturală, economică, spirituală, educațională, de sănătate publică și alimentară. Boli pe care și le exportă cu răsuflarea grea a unui tuberculos în întreaga planetă. Niciunul din cei doi nu e omul să înțeleagă, cu atât mai puțin să repare aceste probleme.

Înclin să cred că Trump va fi cel câștigător, pentru că tot sistemul e acum de partea lui și are un oarecare val popular stârnit mai artificial decât data trecută. Dar contează foarte puțin dacă octogenarul Biden va fi schimbat cu în curând octogenarul Donald. Nu lăsați comentatorii „conservatori” să vă insulte inteligența spunând că astfel se restaurează naționalismul, valorile tradiționale, normalitatea sau suveranitatea.

Cel mai important lucru, pe care orice om trebuie să îl fi înțeles din această campanie electorală, nu are nevoie de rezultatul din noaptea asta. America nu mai e un stat suveran. Prin urmare nu poate da mai departe mai multă suveranitate altor țări, din ceva ce nici măcar ea nu are. Nici măcar Ungariei lui Orban, care s-a mișcat mai cu talent, darămite României lui Iohannis, sau a lui Marcel, George, Nicu, Elena… (Dacă era vorba de Nicu și Elena de pe timpuri, poate că da. Dar acum vorbim de ăștia de azi…)

Pierderea controlului popular, democratic, asupra guvernării în America a fost reconfirmată de felul obscen în care ambii candidați s-au umilit în fața finanțatorilor pentru a-și proba devotamentul față de Israel, pe durata celui mai mare genocid din timpul vieții noastre, transmis în direct peste un an. Nicio problemă urgentă a votantului american nu i-a pasionat la fel de mult, în afara unor fleacuri, scandaluri fără substanță și vorbe goale. Clasa politică americană e cumpărată în văzul lumii, timorată să nu fie linșată de presa devenită organ unanim de propagandă.

Nu există democrație americană. Există partidul unic, travestit în două culori, strâns fedeleș în chingile unei poliții politice sofisticate, numită statul profund. Chiar și așa, nu mai e certă nici măcar numărarea corectă a voturilor pentru una din cele două marionete permise.

Stabilimentul e într-un război deschis contra populației care a construit această frumoasă țară, urmașii coloniștilor veniți din Europa cu vise și ambiții, să facă din ea tot ce eșuase să fie Bătrânul Continent. O țară a celor liberi, unde poți porni de jos și să ajungi orice, să gândești și să crezi cum vrei. Iar acum, a devenit ea însăși prea bătrână de propriile viclenii și răutăți.

Acum e țara tuturor posibilităților doar în sensul că poți vota fără să prezinți vreun act. Poți să te droghezi sub cerul liber cu Fentanil, să dormi pe trotuar printre picioare de milionari, sau să muncești până crăpi pentru rate, Coca Cola, Xanax și hamburgheri. Poți să-ți iei o mașină cu motor de camion, să-i schimbi sexul copilului, sau să-ți zboare creierul un puști pe o alee pentru ultimul model de iPhone. Și dacă nu-ți convine, corporația aduce alți cetățeni ai planetei în locul tău să continue visul american. Iar statul aduce milioane de alți votanți de oriunde, care vor vota mai bine ca tine și mai ieftin.

Așa cum e ea, America e încă nucleul civilizației noastre. A cărei poveste magnifică pleacă din preistoria cu singurii oameni care au simțit nevoia să-și picteze peșterile, trece prin greci, romani, prin miracolul creștin și tot ce a urmat mai fascinant după, în materie de gândire, artă și tehnologie. Că America întruchipează acum doar un ecou sordid și vulgar al ei, iar Europa doar amintirea nevolnică, nu schimbă lucrurile. Dimpotrivă, subliniază ce ctitorie măreață se năruie sub greutatea acestui colos euro-american, devenit inamic deschis al moștenirii creștine și al rasei albe.

Acum, America mai are doar o redutabilă armată, întinsă pe tot globul, pe care o va folosi cumva ca pe ultima carte. Mai are nodurile esențiale ale unui complicat sistem financiar, care îi scapă printre degete. Și care o ține pe ea însăși captivă. Mai are ceva din cea mai avansată tehnologie. Toate trei – lucruri demult decrepite în Europa. Și mai are o brumă de libertate de exprimare în pericol de suprimare și un zvâc de mândrie națională și voință pragmatică, alte lucruri demult pierdute de Europa.

Sunt ingrediente care fac posibilă o ipotetică răsturnare a ordinii letale în care se afundă planeta. Nu e lucru sigur că mai e timp și mai e posibil, dar nu e nici imposibil ca acolo (și doar acolo!) să apară o mișcare și un lider providențial, ca în filmele americane. Putem spera să apucăm să vedem acel gen de renaștere prin întoarcere la rădăcina vitală a națiunii americane, care e legată de Europa și de creștinism. Dar nu acum, nu cu cei doi, nu în noaptea asta.