Episoadele anterioare:
Spuneam despre schimbarea opiniei publice în ultimul an că are potențialul unei a doua revoluții americane. E un proces lent, pe multe planuri, un schimb de generații, cu mulți actori. Dar dacă ar fi să îi numesc pe cei care au avut cel mai mare impact în schimbarea percepției ar fi: Nick Fuentes, Candace Owens și Tucker Carlson. Toți trei au izbutit printr-un mare talent oratoric și carismă să doboare bariere mentale, într-un război inegal cu instituții, trusturi de presă, „actori statali” și bugete intimidante. Indiferent cum se va sfârși această poveste, îmi dă speranță că adevărul poate triumfa în fața puterii și nedreptății. Că se va întoarce ca un bumerang în nasul cenzurii, cu atât mai viguros, cu cât e mai suprimat.
Cei trei nu au fost primii care să fi făcut observațiile despre politică și societate, prin care fac vâlvă acum. Și categoric nu au fost singurii. Dar au reușit să le dea o formă concisă și pătrunzătoare. Primul s-a lansat ca amator pe cont propriu, pe rețelele sociale, la vârsta adolescenței. (Are 27 de ani acum.) Ceilalți doi veneau din presa „mare”, având deja un statut consolidat de vedete conservatoare. Meritul lor e de a fi dus controversa la un alt nivel, înspre publicul larg, de televizor, obișnuit cu meniul conformist din media corectă politic.
De asemenea, ei fac și o punte spre generația de mijloc (Candace are 36 de ani), spre cea matură, a lui Tucker (56 de ani). În SUA, generația boom-ului demografic de două decenii (între sfârșitul celui de-al doilea război mondial și mijlocul anilor 60) reprezintă un fenomen sociologic major. Mai important decât cea echivalentă de la noi a „decrețeilor” născuți pe timpul lui Ceaușescu. Cel mai tânăr „boomer” ar avea acum de la 60 de ani în sus, deci reprezintă cam toți pensionarii americani, miezul electoral pe care s-au bazat cele două partide. Sunt și clasa care deține proprietăți, economii și enormele investiții în acțiuni ale fondurilor de pensii.
Candace Owens e o purtătoare de cuvânt cu totul neașteptată a noii drepte americane. E femeie, într-o mișcare ce respinge feminismul și are destui adepți care cad în cealaltă extremă, de a fi misogini. E negresă, într-un curent care dă glas preocupărilor majorității albe, aflată pe traiectoria pierderii statutului de majoritate în următoarea generație. Și în această privință, există alunecări către rasism, din partea unor adepți. În ambele cazuri, atât misoginismul, cât și rasismul, sunt prezente ca trăsături în noua dreaptă americană. Care, însă, nu se reduce la ele, cum pretinde propaganda presei oficiale.
Recent, Owens anunța că emisiunea ei de pe YouTube, unde are peste 5 milioane de abonați, a ajuns podcastul numărul 1 pe glob. Pe rețeaua X e citită de 7,5 milioane. Are frecvent emisiuni care depășesc milionul de vizualizări, unele chiar și peste 6, doar pe YouTube. Parcursul ei e atât de spectaculos, încât merită povestit.
Știrea nu a fost preluată nicăieri în presă, încât a trebuit să verific dacă e adevărată. Pentru că, altminteri, ar fi vuit presa progresistă și poza ei ar fi fost pe coperta de la Time, nu mai spun Cosmopolitan, Vogue și restul… Îmi amintesc doar ce mediatizare planetară i s-a făcut lui Meghan Markle doar pentru măritișul regal. Dacă ar fi urmat linia oficială, sau ar fi rămas la subiectele ușurele, mondene, Owens ar fi avut faima lui Oprah Winfrey.
Da, știrea a fost reală la data respectivă, în baza clasamentului Podscribe, care măsoară audiența podcasturilor. Între timp, a fost depășită de Meidas Touch, un podcast cu bălării politice mainstream, pe un podium completat de Joe Rogan. Dar depinde cum se face numărătoarea. Poziția se referă doar la numărul cumulat de descărcări și vizualizări pe toate platformele, peste 50 de milioane lunar pentru Candace. După alte criterii, ca numărul de abonați sau audiența pe fiecare episod în parte, sunt alte emisiuni mult mai populare decât a ei.
Reușita e încă mai impresionantă când te gândești că în acest timp vedeta a devenit și mamă a patru copii. De fapt, succesul a fost pe mai multe planuri simultan. În 2019, Candace Owens s-a măritat cu un aristocrat englez. Socrul ei are o avere de sute de milioane de lire, e membru în Camera Lorzilor și a condus finanțele Partidului Conservator. De asemenea, conduce o fundație de combatere a antisemitismului, sub patronaj regal. În timpul războiului din Gaza, baronul Farmer a transmis o scrisoare publică prin care se delimitează de criticile norei lui la adresa genocidului, pe care le echivalează cu antisemitismul. Și își reafirmă sprijinul deplin pentru Israel.
De la prietenia cu rapperul Kanye West, la intrarea în nobilimea engleză, Candace Owens a cunoscut o evoluție remarcabilă. Și-a cizelat frumusețea nativă, devenind elegantă și stilată. Deși unii încă mai râd de ea că pronunță greșit unele cuvinte. S-a documentat cu multă perseverență de autodidact, citind pe multe subiecte, mai ales din cele picant-conspiraționiste. Și-a păstrat un simț al umorului plin de naturalețe.
Dar mai ales, a fost o călătorie spirituală, pentru că își leagă monoloagele de convingeri profunde, trăite cu patos. În primăvara lui 2024 era dată afară de la Daily Wire și tot în aceeași perioadă s-a convertit de la baptism la catolicism. (Traiectorie pe care o avusese și socrul ei.)
Cariera publică a lui Candace Owens are maxim un deceniu. Începuturile coincid cu intrarea în politică a lui Donald Trump, care a mutat politica republicană înspre mase, prin aducerea temelor populiste în ambalajul comercial al celebrităților TV. S-a lansat în colaborare cu Charlie Kirk, care era cu câțiva ani mai tânăr decât ea, și formase mișcarea studențească TPU (Turning Point USA).
TPU a devenit un fenomen de masă, care promova idei conservatoare în rândul tinerilor și mobiliza votanții spre Partidul Republican. Organizația aduna sume impresionante pentru acest activism politic, până la 85 de milioane de dolari anual. O parte din ei veneau de la oameni de afaceri evrei, care puneau presiune pe Charlie Kirk să mențină linia pro-israeliană, devenită foarte impopulară între tineri în ultimii doi ani. Dezvăluirea a fost făcută chiar de Candace Owens, care a alocat emisiuni ample anchetării asasinatului din toamna lui 2025. Ea a publicat mesaje private în care Kirk amenința că va părăsi cauza israeliană și îi va invita pe Owens și Carlson la următorul turneu prin facultăți, care îl avusese vedetă pe Ben Shapiro, anterior.
În primii ani, temele ei de interes au fost combaterea „culturii anulării”, respectiv a cenzurii pe motive de corectitudine politică. De asemenea, promova ideile de dreapta în rândul comunității de culoare, care în ultimele decenii a votat aproape exclusiv cu Partidul Democrat.
O campanie de răsunet a fost Blexit (joc de cuvinte cu Brexit), prin care Owens îi îndemna pe afro-americani să părăsească „plantația Partidului Democrat”. Teza era că stânga îi ține captivi cu programe sociale pasive, blocați într-o mentalitate de victimă după o sclavie încheiată demult. Deși comportamentul electoral al negrilor din America nu s-a schimbat masiv, conservatorismul are deja adepți. E o linie de gândire care începe cu economistul libertarian Thomas Sowell, pe care Candace îl include între mentori. El ridica provocări interesante ca rata mare de succes a imigranților asiatici și europeni, care reușesc în America deși vin fără nimic și fără să cunoască limba.
Poziția disidentă în sânul comunității a câștigat între timp adepți în era internetului. Cum ar fi amuzanții gemeni Hodge, care au 3,5 milioane de urmăritori, cu pamflete pe seama stângii progresiste. Sau Jesse Lee Peterson, un tip mai puțin sofisticat, care leagă problemele negrilor de prăbușirea relațiilor de familie, promiscuitate și cultura violenței.
Statistic, în 2023, sub 45% din copiii de culoare din America creșteau în familii cu ambii părinți. Procent care e la 75% pentru cei albi. Pe lângă familiile dezorganizate, ei sufereau și consecințele unei criminalități disproporționate. În populația din SUA, reprezintă 13%, dar în închisori sunt 37%. Disproporția, în datele FBI, e încă mai mare pentru omucideri, unde au peste 51%, păstrându-se la 36% pentru infracțiunile cu violență în general.
Românii au aflat de mișcarea BLM („viețile negrilor contează”) abia în pandemie, odată cu uriașele proteste (unele pașnice, altele violente) de după moartea lui George Floyd în timpul încătușării de poliție. Dar ea era pe agenda americană dinainte, cu teza că poliția e mai dură față de tinerii de culoare. Iar Candace Owens a criticat-o încă din 2017, ca manipulatoare și politizată. A fost o mișcare riscantă, care a făcut-o controversată.
Mesajul ei: „toate viețile contează”, a ajuns să fie discutabil într-o distopie ca Ferma animalelor a lui Orwell, în care unii sunt mai egali decât alții. În toamna lui 2022, Candace Owens făcea un pas mai departe pe calea controverselor, apărând alături de Kanye West cu două tricouri inscripționate cu „viețile albilor contează”. (sursa foto)
În mod șocant, ADL, principala organizație de combatere a antisemitismului din Statele Unite, a clasat acest slogan ca fiind unul rasist, al „suprematiștilor albi”. A spune că și viețile albilor contează, era încadrat la „discurs al urii”.
Pentru un mesaj similar, activistul englez Sam Melia a fost condamnat la 2 ani de închisoare în Marea Britanie. Tot acolo, poliția a anchetat o firmă cu avioane publicitare, pentru că a permis ca mesajul să fie văzut pe cer de locuitorii din Leeds. În noua realitate, persoanele ce aparțin unor minorități au neoficial un privilegiu de a deschide subiecte tabu, pe care albii nu îndrăznesc să le mai abordeze, pentru că ar risca prea mult.
Între 2021 și începutul lui 2024, Candace Owens a fost vedeta platformei conservatoare Daily Wire, fondată de Ben Shapiro. Dar, în timp ce acesta îndemna la vaccinare și purtarea măștii, ea contesta măsurile dictaturii pandemice. Și începea o serie dedicată contestării idolatriei așa zisei credințe in Știință. A fost punctul din care a pornit pe linia „conspiraționistă” popularizată de Alex Jones.
„Presa serioasă” a renunțat aproape cu totul la investigațiile jurnalistice, în favoarea militantismului și apărării liniei guvernamentale. Ceea ce a lăsat nișa dezvăluirilor preponderent în seama așa zișilor conspiraționiști amatori sau semi-profesioniști. Rezultatele genului au variat la acest tip de investigatori între senzaționalism nedovedit și contribuții mult peste oferta televiziunilor. Față de care aveau, pe alocuri, un avans de câțiva ani.
Candace Owens a anunțat, la un moment dat, că își pariază credibilitate jurnalistică pe o poveste bizară: Brigitte Macron, soția președintelui Franței ar fi un bărbat travestit. Scandalul a făcut înconjurul globului și i-a adus un proces cu președinția Franței. Foiletonul a fost un fel de Elodia a lui Dan Diaconescu, incluzând o intrigă de roman polițist, analize pe fotografii și filmări de arhivă, depoziția unui francez, Xavier Poussard, care a scris o carte întreagă pe subiect. Teoria are un haz nebun, dar prea puține dovezi concrete. Ajunge, într-un final, la concluzia că bătrâna seamănă într-o poză cu fratele ei, care ar fi acum Brigitte. Ceea ce nu dovedește nimic. Frații seamănă între ei. Tema i-a crescut notorietatea în Europa, dar îi afectează grav credibilitatea.
Dar niciun alt subiect nu s-a dovedit la fel de delicat pentru Candace Owens ca acela legat de conspirațiile cu evrei. Și multe din anchetele ei jurnalistice s-au legat între ele cu acest fir roșu. Un paradox, pentru că din deceniul cât a fost persoană publică, doar ultimul an e ca independentă. În ceilalți, a fost angajata și imaginea unor grupuri civice sau de presă, masiv finanțate sau deținute de evrei. Era cazul atât al TPU, sub direcția lui Charlie Kirk, dar și al „Universității” Prager și al Daily Wire.
Prager U e fondată de Dennis Prager și finanțată cu sute de milioane de dolari. Deși își spune „universitate”, e mai mult un instrument de propagandă prin popularizarea unor linii politice, îmbinată cu educație. Conducerea executivă e asigurată de Marissa Streit, care a făcut armata în IDF (MApN-ul din Israel). Și se mândrea cu experiența în serviciul secret al armatei israeliene. Așadar, o operațiune de tip militar.
Daily Wire a fost creat de Ben Shapiro, evreu tradiționalist, care afirmă că „loialitatea sa față de Statele Unite e garantată de alianța cu Israelul”, și de americanul creștin Jeremy Boreing. În prezent, a devenit un colos al presei alternative, evaluat la 1 miliard de dolari.
Finanțarea inițială pentru Prager U și Daily Wire a venit în principal de la un investitor în petrol, extras prin fracturare hidraulică. Farris Wilks aparține unei secte, care susține o fuziune între iudaism și creștinism, intitulată „Adunarea lui Iahve, de Ziua a Șaptea”. Cultul face parte dintr-o mișcare mai amplă, intitulată Jews for Jesus, creată în anii 1970. Mișcarea susține că Iisus e Mesia, dar neagă că e Fiul lui Dumnezeu, deci dogma Sfintei Treimi și restul învățăturilor acceptate de sinoadele ecumenice bizantine și de majoritatea lumii creștine.
Farris Wilks are 11 copii și pare să adere la preceptele conservatoare ale sectei, care dezaprobă homosexualitatea și avortul. Pozițiile sunt în acord și cu așa zisele „Legi ale lui Noe”, care sunt baza unei mișcări recente, pornită după 1990. Formula ca atare nu apare în Vechiul Testament, unde există relatarea despre potop și cele 10 porunci ale lui Moise. Dar, în baza tuturor restricțiilor și povețelor de acolo, rabinii au extras (în secolele de după Hristos) un număr uriaș de legi, cuprinse și comentate în Talmud. Nu mai puțin de 613 porunci ar fi obligatorii pentru evrei.
Considerând că ne-evreii nu ar putea urma atâtea, rabinii au creat o versiune cu doar 7 porunci pentru restul lumii. Propunerea e susținută de influenta mișcare Chabad Lubavitch și de alte secte milenariste, care așteaptă un alt Mesia, pentru care susțin reconstruirea Templului din Ierusalim. (Un ideal și pentru masonerie, măcar într-o formă metaforică.)
În viziunea unor exegeți ai Talmudului, în vremurile de pe urmă, după venirea noului Mesia, evreii ar avea un statut cu totul privilegiat, urmând să fie o castă preoțească pentru toată planeta, civilizatoare și deservită de ceilalți. Cei care nu ar respecta „legile lui Noe” ar fi pedepsiți cu moartea, prin metode ca: lapidarea, decapitarea, arderea sau spânzurarea.
O poruncă problematică e interdicția privind „idolatria”. Din perspectivă talmudică, dogma Sfintei Treimi constituie idolatrie, deci toți creștinii ar intra sub incidența acestei legi ca „închinători la idoli”. În varianta sectei pomenite mai sus, în care Iisus ar fi doar un Mesia dintr-o serie, acea poruncă „noahidică” nu s-ar mai considera încălcată. Simbolul mișcării „Legilor lui Noe” e curcubeul.
Imediat după concedierea de la Daily Wire, de Crăciului lui 2024, Candace a mai fost în centrul unui scandal religios. Foștii colegi de la Daily Wire au acuzat-o că repetă formula Christ is King (echivalentă cu „Hristos e împărat”). Andrew Klavan, evreu convertit la creștinism, a făcut o emisiune în care susținea că formula e iritantă pentru evrei și e folosită online de extremiștii de dreapta.
Documentarele realizate de Candace Owens în ultimii doi ani au atins multe subiecte tabu. Majoritatea sunt cvasi-necunoscute publicului de limbă română, așa că voi face o enumerare, cu cât mai succinte explicații.
Împușcarea lui John Fitzgeral Kennedy în 1963 e o adevărată obsesie între americani. Oficial, a fost un lunetist singuratic, cu simpatii comuniste. Neoficial, în cercul suspecților sunt: KGB, CIA și mafia cazinourilor, care îl susținuse inițial. Israelul a intrat pe listă din două motive majore. În acea perioadă, Kennedy făcea presiuni să își înceteze programul de procurarea a bombei atomice, cu tehnologia de la francezi și materialul nuclear furat din SUA de Zalman Shapiro, de la firma NUMEC. Președintele JFK trimisese inspecții la facilitățile de cercetare de la Dimona.
Al doilea motiv posibil e legat de organizația precursoare a AIPAC, care domină copios politica actuală a Statelor Unite, corupție legalizată ca lobby. Pe atunci, Asociația de Prietenie între Israel și America purta numele de Consiliul Sionist American. Amândoi frații Kennedy pledau ultimativ pentru înregistrarea ei ca grup străin de interese, ceea ce ar divulga mai transparent circuitul banilor între firme, donatori și politicieni. Robert Kennedy a fost și el împușcat cinci ani mai târziu. (Era tatăl actualului ministru al Sănătății.)
Donald Trump a promis dezvăluirea completă a dosarului Kennedy, dar nu a desecretizat toate materialele din motive de siguranță națională. La fel a procedat și în dosarul rețelei de șantaj Jeffrey Epstein. Investigația pe acest subiect are câțiva cercetători amatori cu merite deosebite, ca americanul de origine indiană Ryan Dawson și Whitney Webb, autoarea cărții „O națiune sub șantaj”. Ambii au vederi mai spre stânga liberală. În această temă, Candace Owens a popularizat descoperirile celor doi și ale altor cercetători. (Dawson le-a acuzat pe ambele că i-au folosit abuziv munca.)
Surprinzător, cele două scandaluri sunt legate între ele prin interlopi evrei, care finanțau trimiterea de arme către brigăzile teroriste ale mișcării sioniste. Unele personaje din mafie, ca Meyer Lansky sau Bugsy Siegel au atins celebritatea prin ecranizări la Hollywood. Structurile respective au continuat să funcționeze în Las Vegas, unde principalul sponsor al lui Trump, Sheldon Adelson, era un jucător dominant.
Cercurile mafiote s-au onorabilizat în lumea modei, cu personaje ca patronul de la Victoria’s Secret, Les Wexner, principalul sponsor al lui Jeffrey Epstein și al grupului de mari donatori pentru Israel. Cum sunt legate toate aceste personaje, puteți vedea în sinteza făcută de excelentul investigator Ian Carroll, pe care Candace Owens are meritul de a-l fi introdus unui public mai mare, printr-o colaborare prelungită.
Un fapt mult mai puțin cunoscut decât eliminarea lui JFK e scoaterea din scenă a președintelui George Bush senior în 1992, după ce s-a opus trimiterii de fonduri suplimentare către Israel, pentru proiectele de colonizare. Era vorba de instalarea în teritoriile ocupate a celor ce părăseau Europa de Est imediat după căderea comunismului. O documentare pe subiect a fost făcută recent de alt investigator serios, americanul de origine palestiniană Wally Rashid. Potrivit mărturiei unui agent Mossad, s-a pus problema chiar a unui atentat. Într-un final, a fost aleasă metoda pașnică, Bush a pierdut realegerea, fiind înlocuit de Bill Clinton. Care era deja în cercul lui Epstein, la fel ca Trump.
Alte investigații atinse de Candace Owens privesc atacul asupra turnurilor gemene de la 11 Septembrie 2001 și cel al Hamas de la 7 octombrie 2023
De la critica ideologiei woke, ambițioasa Candace a ajuns la cercul Școlii de la Frankfurt, plecat din Germania de teama naziștilor, pentru a fonda în California școala neo-marxistă. Era pe vremea când America nu părea să mai aibă altă obsesie decât transgenderismul.
O altă investigație a fost dedicată psihologiei și mișcării de planning familial. Așa a ajuns la altă teorie a conspirației foarte stranie. Despre Siegmund Freud mulți cred că era un om de știință. Dar corespondența personală îl arată ca un personaj foarte pasionat de ocultism, de cabala în mod special. Candace a speculat că freudianismul și alte curente contemporane sunt legate de doi mistici de la finele evului mediu.
La mijlocul secolului 17, majoritatea sinagogilor din Europa erau cuprinse de o inexplicabilă febră milenaristă, după cum a descoperit reputatul profesor Ghershom Scholem. Un mistic ciudat, Șabatai Țvi, s-a proclamat mesia pe la 1665, fiind crezut de foarte mulți. Majoritatea au trăit o mare dezamăgire, când profetul s-a convertit la islam sub amenințarea sultanului. Dar mișcarea nu a pierit cu totul, devenind influentă în ocultismul iudaic. Un secol mai târziu, Iacob Frank a pretins că e încarnarea lui Țvi și că e un nou mesia.
Frank suținea că sfârșitul lumii poate fi accelerat printr-o totală depravare și încălcarea tuturor poruncilor divine. Adepții sectei lui participau la orgii, în care își propuneau să încalce cât mai multe norme morale, cum ar fi incestul. Urmând exemplul lui Țvi, frankiștii pretindeau că se convertesc la creștinism și luau parte la mișcări revoluționare. Un discipol al lui Frank, Moses Dobrușka, a fost ghilotinat împreună cu Danton, în timpul Revoluției Franceze de la 1789.
Candace Owens a speculat pe marginea acestor date că mișcarea frankistă ar fi supraviețuit în istorie până la rețeaua orgiastică a lui Jeffrey Epstein. Legătura însă e greu spre imposibil de probat în baza informațiilor publice existente. Derapajul de la documentarea meticuloasă la conexiuni forțate e ceva ce i se mai întâmplă. De exemplu, în investigarea morții lui Charlie Kirk nu s-a sfiint să povestească și că l-a visat transmițându-i un mesaj.
Poziția fermă de condamnare a genocidului din Gaza au adus-o în dezbateri aprinse cu rabinul Shmuley, la Piers Morgan sau cu Jordan Peterson. A încercat să îi apere cu alte ocazii pe Kanye West și Andrew Tate. Un parcurs fluctuant, care totuși au dus-o pe o traiectorie cu totul neașteptată, de la Daily Wire la interviul recent cu Norman Finkelstein. Ceva ce ar fi fost de negândit pentru presa mainstream un an mai devreme.
(va urma)
Ep. 9: Salonul lui Elon Musk