evadare.ro

Viata in Wireless City

Cateva metropole americane isi disputa titlul de primul oras wireless din lume. Dincolo de mandria de a fi numarul unu, mai cu seama intr-un domeniu sinonim cu modernitatea, exista ratiuni cat se poate de practice pentru o asemenea ambitie. Edilii acestor orase au constientizat de ceva vreme ca accesul la internet va deveni (daca nu a devenit deja) un punct de pe lista utilitatilor necesare unei cladiri, in rand cu electrifi carea, canalizarea sau accesul la apa potabila. Avantajele unui oras in care internetul ieftin si de mare viteza e la discretia oricui are un laptop in brate se traduc prin oportunitati mai bune de afaceri, o echilibrare a sanselor locuitorilor prin accesul la educatie si la resursele de comunicare. Interconectarea generalizata ne aduce intr-o noua era chiar si la nivelul organizarii, comunitatea locala putand experimenta forme noi de guvernare prin regasirea activismului civic. Asemeni hotelurilor de lux, orasele notate pe harta cu sigla Wi-Fi isi pot creste atractivitatea pentru turisti, care nu prefera intotdeauna rusticul si ruperea de tabieturile electronice.


Tehnologiile necesare acestui pas sunt deja la indemana oricarei autoritati dispuse la un efort fi nanciar nu de neglijat. In mod experimental, cateva firme americane au impanzit oraselul spaniol Zamora cu 300 de antene, reusind sa asigure accesul la internet pe 80% din suprafata sa. Pentru un proiect mult mai ambitios, autoritatile din Philadelphia au optat pentru o tehnologie familiara, disponibila pe o multime de laptopuri, standardul 802.11b. Acesta pare usor depasit de evenimente de vreme ce anul viitor vom avea armonizat revolutionarul 802.11n si o noua generatie de echipamente aferente.

Planurile lui Intel, avocatul tehnologiei WiMax merg cu mult mai departe: viteze de 70 Mbps pe raze de 50 de kilometri, destul ca sa te gandesti si la aglomerari urbane legate intre ele in acest mod. Mai aproape de noi, British Telecom are in desfasurator pentru anul viitor mai multe orase din Albion in care sa apara retele de tip mesh, plase tesute cu nenumarate noduri in care laptopul nu mai e doar receptor de semnal ci si un transmitator cu propria lui raza de acoperire. Daca ne apropiem si mai mult, ne va fi greu sa nu fi m dezarmati de gandul celor 153 km de strazi din Bucuresti pavate cu pamant si de scepticismul care decurge din astfel de treziri la realitate. Avem dreptul sa ne gandim la ceva pentru care mai marii unor orase cu infi nit mai multe posibilitati inca isi dramuiesc banii? Un singur lucru e de natura sa le atraga atentia asupra subiectului si celor care l-ar cataloga plictisiti drept o tichie de margaritar. Anume ca intr-o buna zi, dupa ce statul (ca d-aia-i stat) va fi gasit fondurile necesare, noul hub intins peste toate cartierele orasului va asigura acces la retea gratuit sau aproape gratuit. Intr-o vreme in care nici filmele nu mai vin de pe platourile de filmare, nici muzica din studiourile caselor de discuri, ci din underground-ul ODC-ului, gratuitatea conexiunii pare urmatorul pas logic. Pare un scenariu la care doar Conu Leonida s-ar fi putut gandi si totusi indeplinirea lui ar putea sa ni se para in doar cativa ani mai realista decat „marea asfaltare”. Iata doar cateva argumente:

Uniunea Europeana are o traditie de incurajare a micilor concurenti de pe piata telecomunicatiilor prin garantarea accesului taxat cu moderatie la retelele operatorilor cu pozitii dominante. O masura atat de grijulie cu abonatii si competitia incat marile concerne au inceput sa se gandeasca de doua ori inainte de a porni proiecte gigant de care stiu ca se vor bucura si competitorii. Dar daca tot mergem atat de departe cu imaginatia incat sa ne gandim la un oras in care intri ca intr-un hotspot cineva s-ar putea intreba daca ar mai fi loc de firme de telecomunicatii, doar serverele pot intermedia si apeluri vocale. Iata un alt paradox, desi locuitorii unui wireless city nu ar fi taxati pentru a intra pe internet, companiile de profi l ar putea prospera mai mult ca niciodata. Deja extinderea paletei de servicii e acceptata ca o metoda de pregatire pentru un viitor greu de anticipat. Romtelecom a devenit furnizor de televiziune, RDS isi cumpara licenta 3G, iar Vodafone linii fixe pentru telecomunicatii.

Comparativ cu o clientela broadband de 3,4% (cifra raportata cu un an in urma si probabil dublata intre timp), oportunitatile oferite de o acoperire generalizata sunt uriase. In clipa in care oceanul de informatii de pe internet ar fi omniprezent intr-un oras, asemeni curentului electric, serviciile ce ar putea fi vandute unui public atat de larg ar fi atat de variate si de complexe incat chiar si cei mai traditionalisti contabili ai providerilor ar ajunge sa zambeasca amintindu-si ca au existat candva vremuri cand pentru conectare se percepea un abonament. Deci raspunsul la intrebarea „avem dreptul sa ne gandim la asa ceva, in conditiile date?” e ca avem nu doar dreptul dar si obligatia sa ne gandim.

(articol publicat in revista LAPTOP, februarie 2007)

evadare.ro
June 24th, 2008
Mai multe despre: Articole Publicate
Economie

Jaful mileniului
Pandemia e diversiunea, nu cauza crizei

Bogații, mai îndatorați decât săracii
Ep. 1: Criza datoriilor suverane și o răsturnare, care nedumerește

Națiunile și băncile lor
Ep. 2: Economia speculativă, transferul de suveranitate și prăbușirea ei înaintea pandemiei

Trei forme de capitalism
Ep. 3: De la Roma la Wall Street, capitalismul oamenilor liberi, capitalismul înrobitor și capitalismul cazinou

Criza începuse deja
Ep. 4: Din 2008 în 2019, măsurile de avarie și prevestirile rele

Tiparnița și sforile dobânzii
Ep. 5: Când mâna invizibilă apasă pe cântar

Un răspuns disproporționat
Ep. 6: Banii din elicopter

Bancherii din umbra regilor
Ep.7: O istorie, care nu se învață la școală. Personalități discrete, pe nedrept uitate

Primul imperiu global
Ep. 8: De la Pax Britanica la Pax Americana, acordul de la Bretton Woods

Dolarul offshore
Ep. 9: Moneda globaliștilor există deja și e produsă în cantitățile pe care și le doresc

Și acum, încotro?
Ep. 10: Opțiunile imperiului american

Marea Resetare
are în vedere toate aspectele vieții omenești

Coronavirus

Cercetătorii, care îi contrazic pe alarmiști
Ce susțin ei și care e reputația lor în lumea științei

Dezvăluirea umflării din pix a deceselor
n-a mirat pe nimeni

Descoperirile profesorului de la Stanford
spulberă isteria coronavirus

Falsa epidemie
descrisă de New York Times în 2007

Logica distrugerii economice
Explicația implicării celor bogați și puternici în demolarea controlată a sistemului care i-a făcut așa

Rechizitoriul
Cele 21 de motive de protest față de carantină

Asimptomaticii nu transmit boala
susține doctorul Fauci, Arafat al americanilor

Cât e un coronavirus
pe lângă un spermatozoid. Ar fi eficient prezervativul textil?

Estimarea lui Rafila
Ce mortalitate are până la urmă boala și unde se plasează față de alte pandemii istorice

Coronavirus a ucis 0,003% din români
în primele 60 de zile

Două viziuni
Felul în care percepem lumea ne-a determinat reacțiile la epidemie

Cazurile cele mai suspecte
centralizarea primelor 800 de decese

Spiritualitate

Sursele globalismului
cărțile și personalitățile, care au contribuit la proiectul noii ordini mondiale

Antidot pentru frica de moarte
Mircea Eliade și moartea ca inițiere

Fundătura ateismului
și a relativismului moral

Societatea controlului
operațiunea corona, răscoalele rasiale, piese într-o tranziție postmodernă

Școala de acasă
interzisă de Macron pentru a apăra laicitatea

Rezistența spirituală anticomunistă
Pentru CNSAS, martirii închisorilor comuniste sunt încă „dușmani ai poporului”.

Despre Bartolomeu Anania și alegerea nefericită a unui preafericit
Un elogiu adus celui mai mare predicator din Biserica Ortodoxă în acest moment, care, nu întâmplător, este și cel mai virulent atacat de presa din România

Mistica iconicului la Ghelasie
o viziune speculativă în isihasmul românesc

În apărarea cămătăriei
talantul îngropat al pieței libere

Ce este un român
identitatea, între cultură, rasă, cetățenie

Discurs fulminant
al arhiepiscopului Vigano împotriva papei Bergoglio

Media

Dezumanizare
Înmormântare cu distanțare

Îndobitocirea prin „fake news”
Dresajul corectitudinii politice

Tirania ecranului
Audiobook despre eliberarea de dependența electronică

Moment antologic
BBC prezice prăbușirea unei clădiri

În căutarea underground-ului pierdut
Dacă pe străzile din București cântă mariachi, ori ne tragem din incași, ori suntem un popor tare netalentat

Statul
făptașul neidentificat al crizei

Piața Universității
o părere la 30 de ani după

Tratatul de la Trianon
de ce merită sărbătorit

Presa sistemului
Pleacă coloneleasa, vine generăleasa

Ministrul Muncii
și înlocuirii sociale

Capturarea economiei Japoniei
cu ajutorul crizelor

Papa Francisc
a scos efigia lui Hristos de pe crucea de la gât

Jacques Attali, în 2009:
o pandemie ar permite instaurarea unui guvern mondial

FMI anunță un nou sistem monetar
cum ar putea spulbera banii digitali economiile din bănci

Politică

Argumentele împotriva imigrației
„De ce vă opuneți imigrației, dacă atât de mulți români au plecat?”

Educația sexuală în școli
proiectul de inginerie socială din spatele bunelor intenții

Cadoul de la UE
ne crește datoria de stat cu o treime

Cum funcționează imperiile
Ghici cum plătești bunăstarea altora

Unabomber
Ideile unui geniu ucigaș

Orban și Dragnea
speță identică, ignorată de DNA

Senatori americani
propun ca SUA să nu mai plătească datoria Chinei

China, inclusă pe Axa Răului
Ce urmăresc SUA prin noul război imagologic

Era nevoie de o femeie frumoasă
Să învețe omul contemporan să fie bărbat

Jean Jacques Rousseau
ideolog al tiraniei

Bogații lumii
mai bogați cu 10 trilioane de $ de la începutul crizei

Omul transformat în marfă
chiar și săracii pot fi sursă de bani în societatea controlului