evadare.ro

Combaterea condensului tamplariei termoizolante

Interviu cu ing Corneliu Veliscu, director general Melcret Iasi, memrbu in Consiliul Director al PTTT, membru al Comisiei Tehnice a PPTT


In cazul apartamentelor de bloc cu izolatii defectuoase, montarea de ferestre termoizolante poate produce o serie de neplaceri, prin aparitia condensului si a mucegaiului.
In ce masura aceste probleme sunt cauzate de caracteristicile tehnice ale tamplariei, respectiv de modul in care este montata aceasta?
Care sunt recomandarile pentru remedierea unei asemenea situatii in conditiile in care o izolatie la exterior a blocului nu este o solutie la indemana?

Inca din preambulul primei intrebari se introduce o ipoteza falsa, si anume, montarea unei ferestre termoizolante la un bloc cu izolatii defectuoase poate duce la neplaceri prin aparitia condensului si a mucegaiului. Este ca si cum am spune ca, daca micsoram pierderile de caldura printrun metru patrat de perete, captusind aceasta suprafata cu polistiren, vom avea probleme cu condensul pe restul peretelui care nu este izolat corespunzator.

Aparitia condensului este determinata de cantitatea de apa in aer, masurata prin umiditatea relativa, temperatura aerului si temperatura obiectelor reci pe care se poate depune condensul. In conditiile in care cantitatea de apa din incaperi ramane constanta, prin reducerea pierderilor de caldura, printr-o fereastra termoizolanta, se presupune ca temperatura aerului din camera va creste si astfel umiditatea relativa a aerului va scadea cu sanse mai reduse de producere a condensului.

Problema reala este ca, daca temperatura suprafetei interioare a tamplariei este mai mare decat temperatura peretelui, condensul va aparea mai intai pe perete. Solutia reducerii condensului, cel mai usor de aplicat, este aerisirea brusca, energica, timp de 3-4 minute, prin deschiderea larga a ferestrelor, de 2-3 ori pe zi astfel incat sa evacuam aerul cald si umed si sa il inlocuim cu altul rece dar care contine putina apa. Procedand astfel, peretii nu se vor raci si vom obtine dupa inchiderea ferestrelor, in cateva minute temperatura anterioara deschiderii ferestrelor.

Daca insa, s-a montat o fereastra din aluminiu fara bariera termica cu geam simplu, atunci cu siguranta pe el se va depune condens care poate curge pe perete creand premise pentru formarea mucegaiului. Acest tip de fereastra nu este o fereastra termoizolanta.

Utilizarea spumei poliuretanice sau a altor materiale termoizolante, in zona dintre tamplarie si perete precum si etansarea corespunzatoare a perimetrului tocului ferestrei atat la interior cat si la exterior sunt activitatati obisnuite pentru orice montator specializat.

Daca montarea a fost facuta necorespunzator, este posibil ca in zona perimetrala a ferestei sa apara mai repede condensul, mai ales ca in aceasta zona circulatia aerului este de regula mai redusa.

In concluzie montarea unei ferestre termoizolante (din PVC, aluminiu cu ruperea puntii termice sau lemn stratificat) cu geam termoizolant de joasa emisivitate nu favorizeaza aparitia condensului si a mucegaiului.

Excluzand considerentele de ordin estetic, exista argumente pentru tamplaria mixta, lemn si aluminiu sau plastic si aluminiu?

In toate situatiile cunoscute, in cazul tamplariilor mixte, aluminiu a fost plasat la exterior cu scopul clar de a creste rezistenta tamplariei la factorii atmosferici: apa, caldura, raze ultraviolete.

Se cunoaste ca, atat tamplaria din lemn cat si cea din PVC este influentata de factorii enuntati mai sus. De aceea unii furnizori de sisteme au cautat solutii realizand variante mixte.

In functie de sisteme, placarea cu aluminiu poate duce si la o imbunatatire a coeficientilor de transfer termic in raport cu aceeasi tamplarie dar neplacata. (A nu se intelege ca acest tip are coeficientul de transfer cel mai mic).

Orice sistem mixt trebuie sa rezolve insa bine problema dilatarilor diferite a materialelor, precum si a etansarii.

Care sunt diferentele de randament ale tamplariei din aluminiu fata de cea din PVC?

La aceasta intrebare nu se poate raspunde simplu. Partial am raspuns printr-o serie de articole aparute sub titlu "PVC, aluminiu sau lemn stratificat" aparute in revista Financiarul.

Fiecare dintre aceste tipuri au locul lor de utilizare, de aceea refuz sa raspund in mod general. Daca este sa ne gandim numai in cate feluri poate fi interpretat "randamentul" cu atat mai greu este de raspuns. Dupa parerea mea, proiectantul si producatorul trebuie sa gandeasca solutiile, in functie de "randamentul" dorit de client, in concordanta insa cu normele privind izolarea cladirilor, siguranta cetateanului etc.

Care sunt tipurile de sticla pentru tamplaria termoizolanta?

La tamplaria termoizolanta se foloseste in mod obligatoriu geam termoizolant. Pe scurt, acesta este realizat din doua sau mai multe foi de sticla distantate intre ele, cu spatiul astfel obtinut, bine etansat pe contur.

Din punct de vedere al transferului termic, calitatea geamului termoizolant depinde in principal de tipul geamului folosit, distanta dintre foile de geam, introducerea sau nu a unor gaze in spatiul dintre foi, tipul baghetei distantier, tipul absorbantului utilizat, tipul celor doua materiale utilizate la sigilare.

Pentru imbunatatirea performantelor energetice se pot utiliza geamuri triple sau umplute cu gaze speciale, iar pentru o protectie solara se vor utiliza la exterior geamuri reflectorizante sau colorate in masa. Din punct de vedere al eficientei economice totul depinde de locul de amplasare si de cati bani doreste beneficiarul sa aloce pentru ferestre.

Se poate prevedea o trecere, pe viitor, la lemnul stratificat abandonandu-se PVC-ul? Exista argumente in acest sens?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie sa analizam aspectul atat din punct de vedere al clientului cat si din punctul de vedere al producatorului, al evolutiilor viitoare ale societatii in general si al eficientei investitiei.

Profilele din PVC obisnuite au un coeficient de trasfer termic de 1,7 – 2 W/mp gr k iar profilele din lemn cu grosimea de 70 mm au 1,8 W/mp gr k la rasinoase si 2,1 W/mp gr k la esente tari. In cazul profilelor din PVC cu mai multe camere de izolare coeficientul scade. La fel si in cazul lemnului daca creste grosimea se va imbunatati acest coeficient.

Din punct de vedere al productivitatii muncii, in cazul realizarii ferestrelor din PVC aceasta este mai mare. In cazul ferestrelor din lemn stratificat este necesara forta de munca mai multa si as spune chiar mai responsabila, deoarece o serie de activitati de finisare sunt eminanente manuale.

Din punct de vedere al utilizatorului, intretinerea ulterioara a ferestrelor din lemn stratificat este mai pretentioasa si mai scumpa, fata de retinerea ferestrelor executate din profile din PVC.

Din punct de vedere al duratei de viata, nu detin informatii confirmate cu privire la lemnul stratificat. Cert este ca, daca la PVC aceasta depinde de tipul PVC-ului utilizat, locul de amplasare geografic dar si al expunerii la razele solare, la lemnul stratificat depinde in mare masura de profesionalismul producatorilor, tipul si calitatea lemnului, tipul de finisare si intr-o masura foarte mare modul de intretinere ulterioara.

Ambele materiale sunt ecologice si reciclabile dar cred ca, in viitor, se va pune accent mai mult pe protectia padurilor.

Din punct de vedere al preturilor, din ofertele prezentate de diversi producatori, astazi, ferestrele din PVC sunt mai ieftine decat cele din lemn stratificat si nu cred ca acest raport se va schimba in viitor.

In concluzie, cred ca, in viitor nu vor fi schimbari majore in ponderea utilizarii acestor materiale, fiecare dintre acestea avand o anumita piata. In niciun caz nu prevad ca lemnul stratificat sa inlocuiasca PVC-ul. Dar, este datoria producatorilor sa informeze corect clientul despre avantajele sau dezavantajele utilizarii PVC-ului, lemnului stratificat sau aluminiului.

Ce impact are numarul de camere al profilului in eficienta finala a tamplariei termoizolante?

Coeficientul de transfer termic al unei ferestre depinde de suprafata ramei tamplariei si coeficientul de trasfer termic al ramei, de suprafata de geam si coeficientul de transfer termic al acestuia precum si de perimetrul tamplariei.

In aceste conditii trebuie analizata eficienta energetica finala a unei tamplarii. In principiu un numar de camere mai mare la profilele din PVC sau aluminiu duce la scaderea coeficientului de trasfer termic al profilului dar, scaderea nu este proportionala cu cresterea numarului de camere.

In plus am vazut sisteme de profile care, desi au mai multe camere, nu au rezolvata corespunzator problema transferului termic in zona imbinarii dintre toc si foaia mobila.

Deci la o fereastra mica, la care ponderea suprafetei ocupata de rama este mai mare, efectul profilelor cu camere multiple este mai important. La o fereastra mare influenta in coeficient de transfer (Uf) va fi mai mica, un rol important avand coeficientul de trasfer al geamului termoizolant.

Cunoscand ca, de regula, preturile la profilele cu mai multe camere este mai mare, este necesara analiza eficientei investitiei. In practica, eu acord o importanta mai mare alegerii tipului de geam in cazul suprafetelor vitrate mari si o importanta mai mare profilului cu mai multe camere in cazul suprafetelor mici ale ferestrelor, acest lucru depinzand si de forma ferestrei si numarul foilor mobile.

DE RETINUT: Intr-un perete cu izolare necorespunzatoare, montarea unei ferestre trebuie facuta astfel incat, cel putin in zona de perimetru a ferestrei, sa imbunatatim rezistenta termica astfel incat glaful sa nu devina suprafata cea mai rece din camera.

RECOMANDARE: Reducrea umiditatii relative prin aerisirea incaperilor, reducerea surselor de umiditate. Toate acestea duc atat la sanatatea cladirii dar si a persoanelor care locuiesc in aceasta.

CEL MAI UTILIZAT GEAM TERMOIZOLANT: in blocuri sau case este cel format dintr-un geam de 4-5 mm clar la exterior si un geam de 4 mm din sticla de joasa emisivitate la interior, cu o distanta intre ele de 12 mm. Acest tip de geam are coeficientul de transfer termic de 1,4-1,7 W/mp gr k fata de 2,8-3 W/mp gr k in cazul geamului termoizolant obisnuit 4-12-4.

PVC vs. LEMN: Profilele din PVC obisnuite au un coeficient de transfer termic de 1,7-2 W/mp gr k, iar profilele din lemn cu grosimea de 70 mm au 1,8 W/mp gr k la rasinoase si 2,1 W/mp gr k la esente tari. In cazul profilelor din PVC cu mai multe camere de izolare coeficientul scade. La fel si in cazul lemnului daca creste grosimea se va imbunatati acest coeficient.

(articol publicat in revista Constructii civile si industriale, februarie 2006)

evadare.ro
April 2nd, 2008
Mai multe despre: Articole Publicate

Scriu mult mai des pe Facebook: Reacțiunea.