Ecranul cu cristale lichide produs de Samsung are o grosime de 0,82 mm, dar nu poate fi folosit pentru moment si de laptopuri
Display-urile isi continua cursa catre punctul in care vor deveni confundabile ca forma cu o coala de hartie. Cel putin acestea sunt limitele imaginatiei actuale, sugerate de evolutiile raportate de departamentele de cercetare ale marilor companii. Bariera psihologica a grosimii de 1 mm a fost sparta de cercetatorii de la Toshiba. Prototipul lor, de 0,99 mm, poate atinge o rezolutie QVGA de 240 x 320 pixeli. Competitia milimetrilor, dintre producatori, seamana cu aceea a megapixelilor sau a megaherzilor, desigur fara a fi la fel de animata. Daca grosimea obisnuita a ecranelor telefoanelor mobile e undeva intre 2 si 3 mm, nu cu mult timp in urma, Philips a anuntat fabricarea unui ecran de 1,9 mm, primul display LCD mai subtire decat un OLED.
Tehnologia OLED (bazata pe diode organice emitatoare de lumina), are avantajul unei luminozitati sporite, deci a vizibilitatii in lumina naturala si din mai multe unghiuri, consuma mai putina energie pentru a functiona, dar e impiedicata sa se dezvolte de durata sa de viata limitata. Iar daca tot am amintit visul unui ecran de grosimea unei foi de hartie, sa spunem ca unele display-uri OLED au si proprietatea unica de a se putea rula. Deci imaginea demna de filmele de aniticipatie a unui om care rasfoieste dimineata un ziar care are in fi ecare zi alt continut nu mai e chiar o fantasmagorie. Ultimul recordmen absolut e ecranul prezentat de Samsung, cu grosimea de 0,82 mm. Dimensiunile sale sunt comparabile cu acelea ale unei carti de credit. Compania coreeana a anuntat si dezvoltarea unei noi tehnologii, denumite i-Lens, prin care e integrat intregul ansamblu, incluzand un strat protector, intr-un modul mai subtire, mai usor de citit si mai rezistent la socuri.
O noua generatie de telefoane slim
Reprezentantul companiei care raspunde de departamentul de displayuri mobile vede acest pas ca pe o premisa a dezvoltarii de produse ultra-subtiri cu mai multa personalitate si mai durabile. Prin montarea acestui ecran, producatorii castiga intre 1,4 si 2,4 mm din grosimea totala a unui telefon mobil. Astazi, ei sunt obligati sa pastreze 2-3 mm de spatiu deasupra ecranului pentru a lipi acolo un panou protector din plastic rezistent. Desi coboara la 0,82 mm, panoul i-Lens, care are pelicula protectoare lipita direct pe el, fara a mai avea nevoie de un spatiu tampon, rezolva si problema reflexiei razelor solare, inerenta in cazul straturilor din plastic. Panoul e deci mai usor de privit in aer liber. Noul ecran LCD e disponibil intr-o diagonala de 2,2 inci, cu o rezolutie QVGA de 240 x 320 pixeli, o stralucire de 300 nit si o rata de contrast de 500:1. Trecerea la productia de masa se va face in a doua jumatate a anului viitor.
Performante actuale
O rezolutie de 240 x 320 pixeli limiteaza folosirea ecranului de fata la telefoanele mobile, mai precis la acele modele fara camera foto, pentru care continutul multimedia nu e un atu esential. Pentru ecranele notebook-urilor, rezolutia minima acceptata e in stransa legatura cu destinatia calculatorului. Un ecran ultraportabil destinat oamenilor de afaceri si profesionistilor mereu in miscare va avea o diagonala de 12,1 inci si o rezolutie XGA, de 1024 x 768 pixeli. Filmele urmarite pe un astfel de ecran vor parea destul de sterse din cauza contrastului de 300:1, si asta numai in conditiile in care nu sunt concurate de neoane sau de lumina solara, caci stralucirea proprie e de 200 cd/mp.
Cine nu doreste sa care decat putin peste un kilogram va trebui sa se impace si cu unghiurile de vizibilitate optima de 20-45 de grade. La celalalt pol se situeaza utilizatorii care doresc sa isi transforme notebook-ul intr-un centru de divertisment, cu jocuri si filme la o calitate fara compromis. „Monstrul” categoriei, produs in prezent de Samsung e un ecran de 19 inci, cu rezolutie WSXGA+ de 1680 x 1050 pixeli. Contrastul e la un nivel dublu decat cel pomenit mai sus, iar stralucirea, cu 50% mai mare (desi exista si ecrane de 15 inci cu stralucire de 500 cd/mp. Unghiurile de vizibilitate cresc si ele in aceste conditii la 60-75 de grade.
Daca nici asemenea date nu va impresioneaza si nu vreti totusi sa va intoarceti la voluminosul CRT care ocupa un sfert de birou, va puteti indrepta catre un monitor LCD pentru desktop-ul de acasa. De pilda, modelul 244T e ideal pentru cei care traiesc de pe urma aplicatiilor grafice, din arhitectura sau industria tipografica. Un soft special permite rotirea in practic orice unghi, in timp ce imaginea e si ea afi sata in modul peisaj (clasic) sau portret (pozitia in care tinem o coala de hartie atunci cand o citim in viata reala). Nu ca diagonala de 24 inci nu ar fi fost suficienta pentru a afi sa o pagina A4 intreaga, la 100% zoom. Dar nu strica niciodata mai multe detalii. Iar cand e vorba de detalii, rezolutia WUXGA de 1920 x 1200 pixeli e mai mult decat multumitoare. Daca mai adaugam si contrastul de 1000:1 si cele 16,7 milioane de culori, avem portretul unui ecran de exceptie.
(articol publicat in revista LAPTOP, octombrie 2006)
Jaful mileniului
Pandemia e diversiunea, nu cauza crizei
Națiunile și băncile lor
Ep. 2: Economia speculativă, transferul de suveranitate și prăbușirea ei înaintea pandemiei
Trei forme de capitalism
Ep. 3: De la Roma la Wall Street, capitalismul oamenilor liberi, capitalismul înrobitor și capitalismul cazinou
Criza începuse deja
Ep. 4: Din 2008 în 2019, măsurile de avarie și prevestirile rele
Tiparnița și sforile dobânzii
Ep. 5: Când mâna invizibilă apasă pe cântar
Un răspuns disproporționat
Ep. 6: Banii din elicopter
Bancherii din umbra regilor
Ep.7: O istorie, care nu se învață la școală. Personalități discrete, pe nedrept uitate
Primul imperiu global
Ep. 8: De la Pax Britanica la Pax Americana, acordul de la Bretton Woods
Dolarul offshore
Ep. 9: Moneda globaliștilor există deja și e produsă în cantitățile pe care și le doresc
Și acum, încotro?
Ep. 10: Opțiunile imperiului american
Marea Resetare
are în vedere toate aspectele vieții omenești
Cercetătorii, care îi contrazic pe alarmiști
Ce susțin ei și care e reputația lor în lumea științei
Dezvăluirea umflării din pix a deceselor
n-a mirat pe nimeni
Descoperirile profesorului de la Stanford
spulberă isteria coronavirus
Falsa epidemie
descrisă de New York Times în 2007
Logica distrugerii economice
Explicația implicării celor bogați și puternici în demolarea controlată a sistemului care i-a făcut așa
Rechizitoriul
Cele 21 de motive de protest față de carantină
Asimptomaticii nu transmit boala
susține doctorul Fauci, Arafat al americanilor
Cât e un coronavirus
pe lângă un spermatozoid. Ar fi eficient prezervativul textil?
Estimarea lui Rafila
Ce mortalitate are până la urmă boala și unde se plasează față de alte pandemii istorice
Coronavirus a ucis 0,003% din români
în primele 60 de zile
Două viziuni
Felul în care percepem lumea ne-a determinat reacțiile la epidemie
Cazurile cele mai suspecte
centralizarea primelor 800 de decese
Sursele globalismului
cărțile și personalitățile, care au contribuit la proiectul noii ordini mondiale
Antidot pentru frica de moarte
Mircea Eliade și moartea ca inițiere
Fundătura ateismului
și a relativismului moral
Societatea controlului
operațiunea corona, răscoalele rasiale, piese într-o tranziție postmodernă
Școala de acasă
interzisă de Macron pentru a apăra laicitatea
Rezistența spirituală anticomunistă
Pentru CNSAS, martirii închisorilor comuniste sunt încă „dușmani ai poporului”.
Despre Bartolomeu Anania și alegerea nefericită a unui preafericit
Un elogiu adus celui mai mare predicator din Biserica Ortodoxă în acest moment, care, nu întâmplător, este și cel mai virulent atacat de presa din România
Mistica iconicului la Ghelasie
o viziune speculativă în isihasmul românesc
În apărarea cămătăriei
talantul îngropat al pieței libere
Ce este un român
identitatea, între cultură, rasă, cetățenie
Discurs fulminant
al arhiepiscopului Vigano împotriva papei Bergoglio
Dezumanizare
Înmormântare cu distanțare
Îndobitocirea prin „fake news”
Dresajul corectitudinii politice
Tirania ecranului
Audiobook despre eliberarea de dependența electronică
Moment antologic
BBC prezice prăbușirea unei clădiri
În căutarea underground-ului pierdut
Dacă pe străzile din București cântă mariachi, ori ne tragem din incași, ori suntem un popor tare netalentat
Statul
făptașul neidentificat al crizei
Piața Universității
o părere la 30 de ani după
Tratatul de la Trianon
de ce merită sărbătorit
Presa sistemului
Pleacă coloneleasa, vine generăleasa
Ministrul Muncii
și înlocuirii sociale
Capturarea economiei Japoniei
cu ajutorul crizelor
Papa Francisc
a scos efigia lui Hristos de pe crucea de la gât
Jacques Attali, în 2009:
o pandemie ar permite instaurarea unui guvern mondial
FMI anunță un nou sistem monetar
cum ar putea spulbera banii digitali economiile din bănci
Argumentele împotriva imigrației
„De ce vă opuneți imigrației, dacă atât de mulți români au plecat?”
Educația sexuală în școli
proiectul de inginerie socială din spatele bunelor intenții
Cadoul de la UE
ne crește datoria de stat cu o treime
Cum funcționează imperiile
Ghici cum plătești bunăstarea altora
Unabomber
Ideile unui geniu ucigaș
Orban și Dragnea
speță identică, ignorată de DNA
Senatori americani
propun ca SUA să nu mai plătească datoria Chinei
China, inclusă pe Axa Răului
Ce urmăresc SUA prin noul război imagologic
Era nevoie de o femeie frumoasă
Să învețe omul contemporan să fie bărbat
Jean Jacques Rousseau
ideolog al tiraniei
Bogații lumii
mai bogați cu 10 trilioane de $ de la începutul crizei
Omul transformat în marfă
chiar și săracii pot fi sursă de bani în societatea controlului