Ce fel de hard-disk vor avea laptopurile din generatia urmatoare
Ca si in cazul noilor formate de DVD-uri, exista o concurenta acerba pentru impunerea tehnologiei ce va fi folosita la noile hard disk-uri. Cele doua tehnologii care conduc aceasta ofensiva promit viteze amenintare de lansare in executie si indeplinirea visului oricarui calator: notebook-ul care va putea fi folosit mai multe zile fara o priza sau o baterie de rezerva.
Hard disk-urile hibride
Posesorii unui notebook asteapta de obicei de la un hard disk sa aiba un consum redus de energie si capacitatea de a absorbi socurile. Stabilitatea si viteza sunt alte calitati cautate. Tehnologia hard-urilor hibride, sustinuta de Microsoft, Samsung si Seagate, se refera la un nou tip de unitati de stocare in care e incorporata memorie flash. Aici sunt stocate atat programe, cat si informatii recent introduse. Cu ajutorul acestei memorii flash nu va mai fi nevoie de apelul la partile mobile ale hard disk-ului decat in momentele in care capacitatea ei e depasita. In proiectul prezentat de Samsung, unui hard disk i se adauga o memorie cache nevolatila.
Se ajunge la viteze mai mari de scriere si de citire si la performante generale imbunatatite ale calculatorului, prin combinarea in premiera a suportului magnetic cu semiconductorii digitali. Spre deosebire de hard disk-ul zilelor noastre, care functioneaza la o anumita viteza de rotatie pe minut, hard-ul hibrid stocheaza datele necesare bootarii intr-o memorie cache flash. Timpul necesar pornirii unui calculator astfel echipat e incredibil de mic, de circa 5 secunde, fata de performantele actuale, de 20-30 de secunde.
Durata de functionare a bateriei creste si ea cu 20-50 de minute. In cazul hard-urilor hibrid, memoria flash joaca rolul unui supliment pentru memoria DRAM, in folosul performantelor generale ale sistemului. In documentatiile producatorului coreean se aminteste ca un asemenea mod de lucru e util in mod special pentru incarcarea unor sisteme de operare care au interfata 3D, cum va fi cazul lui Windows Vista. Un hard disk hibrid va folosi mai putina energie dat fiind ca informatiile temporare nu mai ajung sa fi e scrise pe volumele hard-ului, nemaifiind nevoie de rotirea acestora. In fi ne, acest mod de functionare care nu face apel la partile mecanice promite sa prelungeasca durata de viata a hard disk-ului si sa elimine erorile de scriere.
Solutia lui Intel
In cazul prototipului denumit Robson, prezentat anul trecut de Intel, memoria flash nu e inclusa in hard. Daca aceasta tehnologie va ajunge in productia de serie, memoria flash ar putea fi comercializata ca o componenta, asemenea placilor video, sau ar putea fi incorporata in placa de baza. Cantitatea mare de date stocata pe acest suport (intre 64 MB si 4 GB) permite lansarea in executie a unor programe si pornirea sistemului mult mai rapid, sau intrarea si iesirea instantanee din stand-by.
Rapiditatea accesarii unei memorii flash o situeaza intre o memorie DRAM si un hard disk. Marele avantaj al tehnologiei Robson e ca nu solicita schimbari majore in arhitectura sistemului. Orice hard disk SATA e compatibil cu acest tip de memorie, iar instalarea ei in slotul PCI Express ar trebui sa fi e la indemana oricui. Potrivit unui ofi cial al Intel, citat de Extreme Tech, puterea de calcul a procesoarelor a crescut de 30 de ori in ultimul deceniu, in vreme ce crestere vitezei hard disk-urilor a fost de doar 1,3 ori. Ramanerea in urma a hard disk-urilor se datoreaza componentelor mecanice care asigura rotirea platanelor. Tehnologia Robson foloseste chipuri NAND care se regasesc deja la diverse produse ca memory stick-uri sau iPod-uri. Memoria NAND a fost inventata de un cercetator japonez care lucra la Toshiba. Acest tip de memorie se distinge prin timpii foarte buni de scriere si de citire, densitatea mare si costurile mici de fabricatie.
Hard disk-urile Robson ar putea face parte din viata noastra mai repede decat ne asteptam. Viitoarea generatie Centrino va avea o memorie flash pe post de tampon intre rapidul procesor Santa Rosa si mult mai lenesul hard disk. Rezultatul concret va fi dublarea vitezei de acces la informatii concomitent cu reducerea consumului de curent. Un notebook cu Robson iese mai repede din stand-by pentru ca nu isi trece fisierele aflate in lucru din memoria RAM pe HDD cand intra in stand-by, pentru a face drumul in sens invers in clipa in care revine din stand-by, ci stocheaza aceste fisiere deschise in memoria flash. Prin faptul ca retine datele si in intervalele cand nu e alimentata, memoria lui Robson se aseamana mai mult cu un hard disk. Cel mai probabil Intel isi va aseza memoria flash, care dupa unele estimari ar fi de 8 GB, pe un card PCI Express miniatural. Succesul acestei tehnologii va depinde in buna masura de durabilitatea pe care Intel va reusi sa i-o confere unui tip de memorie cunoscut pana acum ca unul perisabil.
(articol publicat in revista LAPTOP, octombrie 2006)
