Utilizatorii individuali sunt mai entuziasti in adoptarea conexiunilor de mare viteza decat firmele si institutiile.
Potrivit unui studiu realizat de IDC la cererea Cisco, in Romania numarul total de conexiuni broadband a ajuns la 731.000. Dintre acestea, 83,3% sunt detinute de clientii rezidentiali, 16,3% de sectorul de afaceri, iar 0,5% de zona educatiei si administratiei. Studiul, dat publicitatii la finele lunii ianuarie, foloseste centralizari ale unor date colectate pana la jumatatea anului 2006, deci potrivit tendintei ultimei perioade, cifrele actuale sunt probabil peste nivelurile mentionate in raport.
Specialistii IDC si Cisco prevad o impulsionare a nivelului de conectare a populatiei de aparitia unor servicii cu valoare adaugata, de cresterea calitatii serviciilor; in prezent aceste conexiuni sunt folosite pentru navigare pe internet, activitati interactive, download si divertisment. Un exemplu de schimbare a pietei care favorizeaza dezvoltarea ei e aparitia celor trei jucatori, Romtelecom, RDS-RCS si UPC-Astral, care au in portofoliu servicii integrate (Tirple Play): linii fixe de telefonie, acces la programe de televiziune si transfer de date.
Mai aproape de Europa, dar inca departe
Cu o rata de penetrare de 3,4%, Romania se situeaza pe locul patru in regiune, dar chiar si cresterea estimata de reprezentantii Cisco la 150% a fost insuficienta pentru a ne apropia de nivelul ratei de patrundere broadband din Uniunea Europeana de 25%.
Cablul e cea mai populara metoda de conectare la internet, cu 48,3% din totalul conexiunilor, urmata de LAN, cu 38,3% si de serviciile DSL si Metro Ethernet, aflate in curs de dezvoltare. La nivel european, conectarea prin ADSL e foarte raspandita, diferenta de pondere la noi fiind pusa pe seama unei reactii mai lente din partea Romtelecom care isi extinde abia acum acest tip de serviciu. Nu au fost luate in calcul si conexiunile broadband mobile, prin CDMA si UTMS, dar scazand legaturile fixe din datele similare prezentate de ANRC, ele se pot estima undeva in jurul a 370 de mii. Conexiunile de tip LAN sunt proprii retelelor de cartier, operate de multe firme, dar analistii spun ca acestea vor face obiectul unor achizitii de catre marii jucatori, ceea ce va conduce la o consolidare a pietei.
Studiul nu poate oferi date certe despre calitatea serviciilor, multe dintre contracte stipuland viteze pe care furnizorii „fac toate eforturile” pentru a le atinge, fara a le garanta. Un lucru imbucurator e scaderea treptata a conexiunilor slabe, de sub 128 Kbps si inlocuirea lor cu largimi de banda de 512 Kbps. Rata de download medie pentru Romania, undeva sub 1 Mbps permite navigarea, unele activitati interactive si descarcarea de muzica prin programe P2P, cel putin pentru unii dintre utilizatori, dar e insuficienta pentru servicii mai complicate de video-conferinta, televiziune contra cost prin internet, sau pentru receptia de semnal video de inalta rezolutie, pentru care e nevoie de o largime de banda de opt ori mai mare.
In anul trecut s-au facut simtite efectele cresterii economice si ale standardului de viata, ale competitiei dintre furnizori. Ramane insa piedica majora a extinderii internetului o constituie slaba dotare cu calculatoare a populatiei si situatia aparte a mediului rural. Din sectorul economic, schimbarea vine din partea intreprinderilor mici si mijlocii care fac pasul de la dial-up la broadband. La fel de lent in adoptarea noilor tehnologii ca si mediul de afaceri, sectorul educational inregistreaza un numar insuficient de scoli conectate prin broadband, ceea ce va necesita sustinerea unor programe nationale de dezvoltare.
„Accesul la internet dedicat, rapid si cu un cost eficient,” spune Bogdan Constantinescu, manager general Cisco Romania, „reprezinta fundamentul infrastructurii necesare pentru dezvoltarea societatii informationale in Romania. Solutiile broadband au un rol esential in infrastructura de comunicatii si reprezinta cea mai puternica strategie in obtinerea unei dezvoltari economice durabile si a unei productivitati sporite.” Avantajele la nivelul comunitatii au in vedere cresterea productivitatii, a includerii sociale, a sigurantei, prin sisteme de supraveghere, etc.
(articol publicat in revista LAPTOP, februarie 2007)