Verdictul științei după 3 ani de studii: nu s-au găsit dovezi că masca e de vreun folos contra virusului
Această concluzie nu e doar părerea cuiva, bazată doar pe aprecieri de bun simț despre dimensiunea estimată a unui virus și densitatea fibrelor unei măști textile. Nu. E rezultatul unei meta-analize, care a centralizat toate studiile făcute până acum pe această temă. Puteți arăta acest link oricui mai crede în superstiția de a purta așa ceva pe stradă, în autobuze sau alte incinte.
A fost realizată de Cochrane Review, care e cea mai prestigioasă formă de recenzie a cunoștințelor bazate pe dovezi din lumea medicală. Periodic, cercetătorii acestui reputat grup aleg o temă și analizează comparativ orice cercetări care există publicate în literatura academică, și care se califică pentru a fi luate în calcul, după un set de criterii privind metodologia.
În cazul de față, e vorba de toate cercetările despre posibilitatea de a opri răspândirea unui virus respirator prin bariere fizice. Au fost incluse o multitudine de studii – unele și cu 600.000 de participanți, din Danemarca până în Bangladesh, în contexte sociale (comunități) sau medii controlate spitalicești. S-au luat toate bazele de date mari cu articole supuse recenzării. 78 de cercetări diferite, începând de la gripa H1N1 din 2009, date actualizate cu pandemia SARS Cov2, într-o primă centralizare în 2020, reactualizată în 2023.
Atunci când s-a comparat diferența dintre a purta o mască chirurgicală sau a nu purta, verdictul a fost că nu e nicio diferență sau e o influență foarte mică (în original: „makes little or no difference”) în ce privește bolile de tip gripal. Nu sunt dovezi că ar ajuta la ceva purtatul măștii într-o comunitate.
Aceeași concluzie a fost trasă și după analizarea studiilor care compară purtarea măștii comune de tip chirurgical cu faimoasele măști N95 / P2 (cioc de rață). Impactul e puțin spre deloc. Ceea ce aruncă în aer și anchetele privind „măștile neconforme”. Pentru că bilanțul științei spune că toate sunt neconforme. Deci arestările ar trebui extinse de la „lotul Pițurcă” la toți furnizorii și mai ales la cei care au comandat astfel de produse inutile din bani publici, respectiv la cei care au obligat toată populația să cumpere și să folosească niște obiecte inutile. (Chiar împotriva inscripțiilor inițiale de pe ambalaj, care spuneau că nu asigură protecție.)
S-au luat în calcul și 19 cercetări care au ca subiect impactul spălării pe mâini (în școli și orfelinate). A fost constatat un avantaj relativ de 14% împotriva infecțiilor respiratorii acute. Dar efectul a fost ca și inexistent pentru bolile de tip gripal confirmate printr-un test de laborator.
OMS abandonează investigația
O altă știre de la vârful lumii științifice vine din revista Nature, care ne anunță că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a decis să abandoneze discret ancheta oficială privind originile virusului Covid (SARS Cov 2). Pornită oricum tardiv, la un an după semnalarea virusului la Wuhan, ancheta promitea să aibă o fază a doua, decisivă, care să dea o concluzie despre cum spune știința că a apărut presupusul virus. Dar acum (februarie 2023) a fost abandonată fără tam-tam din motive politice.
În ianuarie 2021, OMS și-a trimis emisarii în China, să consulte datele specialiștilor locali, mostre de laborator și documente. În martie același an, a lansat un prim raport, în care spunea că a reținut 4 piste pentru sursa covidului, din care favorizează ipoteza că a trecut de la lilieci la om, posibil și prin intermediul altor specii. (Nimeni nu poate nega că șoarecii de laborator nu ar fi altă specie…)
Acum, Maria Van Kerkhove, epidemiolog la centrul OMS din Geneva, Elveția, a recunoscut pentru Nature că organizația condusă de Tedros Adhanom a decis să lase baltă ancheta, pentru că a fost politizată. E arătat cu degetul Donald Trump, care s-a grăbit să îl eticheteze ca „virusul chinezesc”. Revista a cerut un punct de vedere la cel mai înalt nivel din partea Chinei, dar Ministerul de Externe de la Beijing nu a oferit niciun răspuns.
