Acum ne spui? Nu contează că au trecut sărbătorile și deja v-ați ghiftuit. Mai vin și altele. Și, de fapt, sunt lucruri bune de știut în orice zi a anului. Așa că am să traduc din clipul postat în ziua de Revelion de nutriționistul Sten Ekberg. (E și clipul la final.)
Pentru că nu e hrănit cu plancton natural, ci primește hrană concentrată din găleată, carnea somonului de crescătorie nu capătă nuanța rozalie. E albicioasă. Dar pentru a-l face mai atractiv la raft, peștele e „vopsit” artificial cu un compus derivat din petrol, care i se adaugă în hrană.
Are niveluri și de 10 ori mai mari de dioxine și bifenil policlorinat, adică poluanți din jgheaburile plasate la țărm, în care cresc.
Pentru că e mai sedentar decât somonul sălbatic, are mai puțin omega 3. Din aceeași cauză, sunt predispuși la paraziți, împotriva cărora sunt tratați preventiv cu antibiotice. (La fel ca păsările crescute în baterii.) Somonul de crescătorie e interzis în Australia, Noua Zeelandă și Argentina.
Ce mai contează, dacă și omul va fi modificat genetic? Ei bine contează. Sunt asociate cu mai multe alergii, cancer și tulburări digestive. Sunt mai rezistente, deci dezvoltă paraziți mai puternici. Urmările lor sunt încă neclare.
O problemă majoră e și concentrarea unor monopoluri alimentare. Semințele modificate genetic sunt patentate, apărate de lege împotriva copierii. S-a ajuns ca doar 6 companii să dețină licența pentru toate semințele modificate genetic de pe glob. (Sunt firme precum Monsanto BAER, Pioneer, Dupont, Aventis.) 19 țări din Uniunea Europeană au interzis sau restricționat hrana din organisme modificate genetic.
Ractopamina e un aditiv, care face carnea să pară mai macră. E interzisă în 160 de țări, dar se adaugă, de pildă în carnea de porc produsă în Statele Unite.
Bromul e adăugat în multe alimente și băuturi, putând înrăutăți funcționarea glandei tiroide. Se folosește în făină, ca agent de creștere, dar și în combinație cu uleiul vegetal – produce BVO, ulei vegetal brominat.
Pentru că menține aroma, bromul se adaugă și în sucuri populare ca Mountain Dew sau Gatorade. Are restricții la utilizare în Europa și Japonia. Compania Pepsi l-a eliminat gradual și înlocuit cu acetat izobutirat de zaharoză.
E vorba de arome artificiale, îndulcitori artificiali și coloranți artificiali. În special coloranții sunt legați de alergii și hiper-activitate. Au restricții sau doar avertismente pe etichetă în Uniunea Europeană.
Azodicarbonamida e un compus, care se regăsește și în structura saltelelor de gimnastică folosite la yoga. Dar aceeași substanță pusă în cocă face pâinea mai albă și pufoasă. Ca o saltea. E prezentă în nu mai puțin de 500 de produse alimentare! Are teoretic interdicție în Europa, dar încă e aprobată în SUA. Vă dați seama cât de inofensivă e, dacă au interzis-o până și pentru ambalaje.
Pentru că s-a făcut puțină vâlvă legată de folosirea materialului pentru saltele, Subway a renunțat de bună voie la adăugarea lui în sandvișuri.
Mai are și numele de scenă Olean. Producătorii de snacksuri chiar se laudă că o folosesc să producă „ronțăiele” fără grăsimi. Crește pofta de mâncare, dar și problemele intestinale. Are interdicții în Europa și Canada, încă legală în Statele Unite.
Pot apărea pe etichete ca rBGH sau rBST. Acest hormon, administrat vacilor, ar putea avea efecte și asupra laptelui, deși FDA ne asigură că încă nu e cazul. Deocamdată au fost consemnate probleme de sănătate ale vacilor astfel tratate, care au dezvoltat probleme de reproducere și ale membrelor. Carnea tratată cu hormoni are restricții la vânzare în Europa, dar compusul încă se vinde, deci cineva tot îl folosește.
Grăsimile artificiale din componența margarinei vin din uleiul parțial hidrogenat. Uleiul „bombardat” cu hidrogen a fost interzis în mai multe țări europene. Chiar dacă nu cumperi margarină, ca atare, ea poate fi folosită în dulciuri, biscuiți și alte produse.
Uneori etichetele pot fi înșelătoare. În sensul că se calculează o cantitate per porție, în baza căreia, producătorul se poate lăuda că e un produs fără grăsimi nesaturate. Exemplu de asemenea șiretlic, e când există 0,9 grame din ea la o anumită cantate, numită „porție”. Ponderea e rotunjită la 0, pentru că e sub-unitară, dar poate să însemne și 10% din cantitate.
Hidroxitoluenul butilat e deopotrivă medicament, folosit pentru tratarea herpesului genital. Dar și un conservant și potențiator de aromă. Are restricții la utilizare în Europa. E suspectat că ar putea fi cancerigen și produce tumori și cheaguri de sânge.
https://youtu.be/pHoev9UnzNs