evadare.ro

Calendarul culinar al românilor le reflectă viața spirituală

Calendarul a fost mereu mai mult decât evidența contabilă a zilelor. În cea mai mare parte din durata de viață a acestui instrument, el a fost legat de religiozitatea celor care-l foloseau. Calendarele erau, până abia acum câteva secole responsabilitatea clasei sacerdotale. Că era vorba de șamani, de magii iranieni, de druizi sau marii preoți și papi – calendarele aveau ceva magic.

Împărații Romei au început să se introducă în lunile anului tot în virtutea drepturilor lor preoțești și pe măsură ce erau divinizați. Trecerea de la calendarul Iulian (din vremea lui Cezar) la cel Gregorian (al papalității) a fost pentru răsăritul ortodox reconectarea cu Europa. Calendarul actualizat al Papei era opera unui dobrogean, Dionisie Exigul, un proto-român din diaspora, i-am putea spune. Rușii au preferat să rămână într-o identitate dublă: au adoptat calendarul „lumesc”, actualizat, sub bolșevici, dar au rămas și cu calendarul religios, pe stil vechi. Se simt și nu se simt de-ai Europei, deși între timp „noutatea” a devenit universală.

După triumful Revoluției Franceze, s-a încercat prima introducere a unui calendar laic, total epurat de referințele religioase. S-a renunțat și la cifra „magică” 7 a săptămânii, în favoarea „decadelor”. Și s-a instituit forțat cultul Rațiunii, în procesiuni care blasfemiau obiceiurile catolice. Ai fi zis că oamenii vor fi fericiți cu o organizare mai „rațională”, mai puțin „superstițioasă” a timpului. Dar n-a fost deloc așa. Revolta țăranilor catolici din vestul Franței a produs masacrele de la Vendee, primul genocid european din epoca modernă. În represaliile armatei revoluționare și războiul civil local, care a urmat, și-au pierdut viața aproape 200.000 de oameni, majoritatea civili.

Și totuși secularismul a câștigat pas cu pas noi bătălii în conștiințele oamenilor, impunând un pomelnic de sărbători anuale. A venit întâi statul național – care avea propriul cult, constând de obicei din zile ale independenței, zile ale victoriei în mari bătălii, comemorări de revoluții. Monarhii își adăugau zielele de naștere. Au urmat apoi valuri ale stângii, cu tot felul de zile universale, dedicate muncii, femeii, copilului, lucruri demne de celebrat, desigur. Apoi activiștii moderni cu zile de luptă anti-sida, zile ale planetei, zile ale „mândriei” pentru preferințe sexuale – transformate acum în occident în luni ale mândriei și diversității. Americanii s-au pricopsit și cu „luna istoriei negre”. Holocaustul beneficiază și el de cine mai știe câte zile de comemorare pe an. Apoi zilele de solidaritate împotriva cancerului la sân, împotriva fumatului și câte și mai câte. Cine e azi atât de „păgân” sau de înapoiat să nu sărbătorească „Valentine’s Day”?

O „reușită” cu totul remarcabilă pe „frontul” secularizării e Marea Britanie. Acolo au reușit să spele pe creier toată populația să folosească expresia „bank holiday”. A intrat în reflex în așa măsură, încât oamenii de rând numesc până și Paștele și Crăciunul tot „sărbători bancare” – expresie pe care o folosesc cum am zice noi „zi liberă”. Oamenii se bucură de zile acordate aleatoriu de stat, devenite tradiție – cum e prima luni din mai.

Dar noi? Mă tem că nu suntem prea departe de același grad de secularizare. Dacă observăm cu atenție, calendarul nostru spiritual s-a transformat într-un calendar culinar. Televiziunile fac și ele tot posibilul să ne sugereze că fiecare sărbătoare e despre „bucate” și „masa îmbelșugată”. Existența românului pare un lung banchet pantagruelic.

A observat cineva că suntem printre puținele popoare, care nu își sărbătorește Independența!? Face parte din programul de deznaționalizare de după 89. Ne-am ales cu o sărbătoare imposibil de marcat, în miez de iarnă, și ratăm o zi de primăvară ca 9 Mai.

Pentru român, anul începe cu marea salată de boeuf a Anului Nou. Prelungită în noul an cu o piftie.
Vine primăvara și un desert straniu își face apariția – măcinicii, pe care gospodinele îi fac din inerție, fără vreun fior față de jertfa mucenicilor începutului erei creștine. Sau fără vreo conexiune cu actualele persecuții pentru creștini. Ideea e să avem nucă și scorțișoară.

Slavă Domnului, încă se mai ține ceva post! Așa că românii știu că a venit cu adevărat primăvara, când ies urzicile, ștevia și spanacul. Încă nu suntem intrați în monotonia ofertei de Supermarket, pentru care e mereu sezonul abundenței. Când vor fi stârpiți total țăranii de capitalism și politicile de stat, vom pierde și acest reper. Primăvară va fi oricând va fi sezon de cules în Chile sau Spania.

Vine apoi acea dată în an când românul mănâncă drob, miel, cozonac și ouă fierte. Noroc că astea mai trebuie ciocnite, că altfel s-ar fi uitat și pentru ele prilejul.

Și vine, iată, 1 de Mai, ziua grătarului, a micilor și a berii. Prin Europa ies sindicatele în stradă, anarhiștii incendiază orașele în luptă cu poliția. Doar românul chiar se bucură de tradiția lui.

Știi că a venit cu adevărat primăvara, când începi să-ți permiți cireșe și căpșuni, care mai au și gust. Apoi vine vara lungă a șaormei și porumbului fiert de pe plajă și munților de pepeni roșii.

Pentru cei cu nostalgii rurale, vara poate să mai însemne și salatele zemoase de roșii. Iar toamna, spuma mustului și a tulburelului. Pentru cei crescuți cu Mega Image, nu înseamnă decât începutul școlilor, eventual.

Decembrie începe „patriotic” cu o fasole cu ciolan, în plin post, pentru că trebuie să onorăm „cumva” armata. Fără vreo logică anume. Fasolea e curcanul recunoștinței noastre!

Anul se termină apoteotic cu o lună a cozilor la cumpărături. Luna se scurge repede spre momentul „magic” al gâtuirii porcului. Posibil să fim singurul popor din lume, care-i dedicăm o o sărbătoare guițătorului, pe care unii îl consideră cel mai bun prieten al omului. Și cam furăm startul, chiar dacă n-avem ce tăia, treabe e că trebuie să ai cârnați, șorici, tobă, caltaboș. Și, evident, sarmale – deși cam tot anul e zi de sarmale.

Și sigur am uitat ceva!

evadare.ro
May 1st, 2020
Mai multe despre: Spiritualitate
Economie

Jaful mileniului
Pandemia e diversiunea, nu cauza crizei

Bogații, mai îndatorați decât săracii
Ep. 1: Criza datoriilor suverane și o răsturnare, care nedumerește

Națiunile și băncile lor
Ep. 2: Economia speculativă, transferul de suveranitate și prăbușirea ei înaintea pandemiei

Trei forme de capitalism
Ep. 3: De la Roma la Wall Street, capitalismul oamenilor liberi, capitalismul înrobitor și capitalismul cazinou

Criza începuse deja
Ep. 4: Din 2008 în 2019, măsurile de avarie și prevestirile rele

Tiparnița și sforile dobânzii
Ep. 5: Când mâna invizibilă apasă pe cântar

Un răspuns disproporționat
Ep. 6: Banii din elicopter

Bancherii din umbra regilor
Ep.7: O istorie, care nu se învață la școală. Personalități discrete, pe nedrept uitate

Primul imperiu global
Ep. 8: De la Pax Britanica la Pax Americana, acordul de la Bretton Woods

Dolarul offshore
Ep. 9: Moneda globaliștilor există deja și e produsă în cantitățile pe care și le doresc

Și acum, încotro?
Ep. 10: Opțiunile imperiului american

Marea Resetare
are în vedere toate aspectele vieții omenești

Coronavirus

Cercetătorii, care îi contrazic pe alarmiști
Ce susțin ei și care e reputația lor în lumea științei

Dezvăluirea umflării din pix a deceselor
n-a mirat pe nimeni

Descoperirile profesorului de la Stanford
spulberă isteria coronavirus

Falsa epidemie
descrisă de New York Times în 2007

Logica distrugerii economice
Explicația implicării celor bogați și puternici în demolarea controlată a sistemului care i-a făcut așa

Rechizitoriul
Cele 21 de motive de protest față de carantină

Asimptomaticii nu transmit boala
susține doctorul Fauci, Arafat al americanilor

Cât e un coronavirus
pe lângă un spermatozoid. Ar fi eficient prezervativul textil?

Estimarea lui Rafila
Ce mortalitate are până la urmă boala și unde se plasează față de alte pandemii istorice

Coronavirus a ucis 0,003% din români
în primele 60 de zile

Două viziuni
Felul în care percepem lumea ne-a determinat reacțiile la epidemie

Cazurile cele mai suspecte
centralizarea primelor 800 de decese

Spiritualitate

Sursele globalismului
cărțile și personalitățile, care au contribuit la proiectul noii ordini mondiale

Antidot pentru frica de moarte
Mircea Eliade și moartea ca inițiere

Fundătura ateismului
și a relativismului moral

Societatea controlului
operațiunea corona, răscoalele rasiale, piese într-o tranziție postmodernă

Școala de acasă
interzisă de Macron pentru a apăra laicitatea

Rezistența spirituală anticomunistă
Pentru CNSAS, martirii închisorilor comuniste sunt încă „dușmani ai poporului”.

Despre Bartolomeu Anania și alegerea nefericită a unui preafericit
Un elogiu adus celui mai mare predicator din Biserica Ortodoxă în acest moment, care, nu întâmplător, este și cel mai virulent atacat de presa din România

Mistica iconicului la Ghelasie
o viziune speculativă în isihasmul românesc

În apărarea cămătăriei
talantul îngropat al pieței libere

Ce este un român
identitatea, între cultură, rasă, cetățenie

Discurs fulminant
al arhiepiscopului Vigano împotriva papei Bergoglio

Media

Dezumanizare
Înmormântare cu distanțare

Îndobitocirea prin „fake news”
Dresajul corectitudinii politice

Tirania ecranului
Audiobook despre eliberarea de dependența electronică

Moment antologic
BBC prezice prăbușirea unei clădiri

În căutarea underground-ului pierdut
Dacă pe străzile din București cântă mariachi, ori ne tragem din incași, ori suntem un popor tare netalentat

Statul
făptașul neidentificat al crizei

Piața Universității
o părere la 30 de ani după

Tratatul de la Trianon
de ce merită sărbătorit

Presa sistemului
Pleacă coloneleasa, vine generăleasa

Ministrul Muncii
și înlocuirii sociale

Capturarea economiei Japoniei
cu ajutorul crizelor

Papa Francisc
a scos efigia lui Hristos de pe crucea de la gât

Jacques Attali, în 2009:
o pandemie ar permite instaurarea unui guvern mondial

FMI anunță un nou sistem monetar
cum ar putea spulbera banii digitali economiile din bănci

Politică

Argumentele împotriva imigrației
„De ce vă opuneți imigrației, dacă atât de mulți români au plecat?”

Educația sexuală în școli
proiectul de inginerie socială din spatele bunelor intenții

Cadoul de la UE
ne crește datoria de stat cu o treime

Cum funcționează imperiile
Ghici cum plătești bunăstarea altora

Unabomber
Ideile unui geniu ucigaș

Orban și Dragnea
speță identică, ignorată de DNA

Senatori americani
propun ca SUA să nu mai plătească datoria Chinei

China, inclusă pe Axa Răului
Ce urmăresc SUA prin noul război imagologic

Era nevoie de o femeie frumoasă
Să învețe omul contemporan să fie bărbat

Jean Jacques Rousseau
ideolog al tiraniei

Bogații lumii
mai bogați cu 10 trilioane de $ de la începutul crizei

Omul transformat în marfă
chiar și săracii pot fi sursă de bani în societatea controlului