Votul iresponsabil al coaliției guvernamentale, care ne aduce mai aproape de război

Într-o succesiune alertă de evenimente, România a primit ieri o solicitare din partea Statelor Unite ale Americii de dislocare a unor dispozitive și trupe, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Datele concrete despre natura acelor dotări și cum se vor folosi sunt ascunse opiniei publice și chiar parlamentarilor, cărora li s-a cerut un vot de încuviințare. În relatările de presă, au fost menționate: suplimentări de trupe americane în baza de la Mihail Kogălniceanu, aducerea de avioane de alimentare și sisteme de detecție. Dar în documentele disponibile nu sunt niciun fel de detalii.

La ședința CSAT de peste două ore, prezidată de Nicușor Dan, a participat și primul ministru Ilie Bolojan. Ambii au pledat în favoarea solicitării americane. Președintele a solicitat și un vot din partea Parlamentului pe această propunere, dat în aceeași zi.

Rezultatul votului a fost 272 pentru, doar 18 contra și 2 abțineri. Reamintim că parlamentul actual are în total 464 de membri. Numărul mic al celor care au exprimat un vot se explică atât prin absenteismul de la o ședință convocată în pripă, cât și prin boicotarea votului de către parlamentarii AUR și POT. Cei de la AUR și-au scos cartele din aparat în momentul votului sau părăsiseră sala.

Liderul partidului, George Simion s-a exprimat împotriva aprobării propunerii, dar gruparea pare că nu dorește să rămână consemnat acel vot. Nici lidera POT, Anamaria Gavrilă, nu apare în tabelul cu voturi exprimate, deși a ținut un discurs în care a criticat măcar parțial propunerea.

Cei 18 care au votat împotrivă sunt preponderent de la SOS (11), 1 de la POT (Codruța Corcheș) și dintre neafiliați. (Întrucât ambele nu mai au numărul minim de membri pentru a forma un grup parlamentar în Senat, și unii membri de-ai lor figurează ca neafiliați, la fel cu cei care au demisionat din partid.)

Între numele relativ cunoscute, care s-au opus dislocării de trupe pentru noul război sunt: Dumitru Manea și Tudor Ionescu (ambii de la SOS), Robert Alecu (intrat pe listele AUR, actualmente în Acțiunea Conservatoare a lui Claudiu Târziu). Tot împotrivă au votat și foștii deputați SOS Dumitru Coarnă și Ciprian Ciubuc.

Pentru propunerea americană a votat tot arcul guvernamental, PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități. Inclusiv premierul Ilie Bolojan, care e și deputat PNL. De partea puterii a votat și Gigi Becali, intrat pe listele AUR. De tot râsul, a votat pentru această propunere belicoasă și grupul „Pace”, condus de Ninel Peia (intrat pe listele SOS). Ninel Peia a ținut chiar un discurs în plen, în care a subliniat cât de important e parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Alt fals suveranist, Victor Ponta, nu apare nici pe listele de vot, nici cu vreo poziție pe subiect, nici măcar pe site-ul de casă, România TV. Poate s-a temut să nu-i ia Trump șapca înapoi.

Cel mai grav aspect al întregii dezbateri a fost dezvăluit de mai mulți parlamentari ai opoziției. Textul moțiunii are niște anexe secrete, arătate doar unui număr mic de parlamentari. (Unii zic 64, alții 100.) Și doar pentru un timp limitat, cât să le citească. Un parlamentar, care a văzut documentul, a conchis că și acela era trunchiat, pentru că se făcea referire la ceva ce nu reieșea din text.

Ce fel de democrație reprezentativă e asta!? Constituția prevedea că toți suntem egali în fața legii, acum vedem că nici măcar toți parlamentarii nu sunt egali între ei. Pe ce criterii au fost selectați cei de încredere!? Și cum ar putea vota ceilalți în totală necunoștință de cauză, sau cum le pot ei explica alegătorilor ce și de ce au votat cu ochii închiși!?

AUR își continuă poziția oscilantă, prin care încearcă să împace și capra și varza sau să păcălească pe toată lumea. Au discursuri sforăitoare pentru publicul naționalist, dar bat în retragere la vot. Cum spuneam, George Simion a avut un discurs corect, împotriva propunerii:

„O decizie luată pe genunchi, care afectează destinul unei națiuni. Dragi români, jurământul nostru de credință a fost și este față de poporul român și nu față de vreo altă entitate. Alegem să rămânem loiali acestui jurământ și anunțăm că nu putem vota și nu ne dăm acordul pentru scrisorile și garanțiile lui Nicușor Dan, venite de la domnul Grindeanu și din alte părți insalubre ale politicii românești.

Nu avem garanția că scopul și că intențiile sunt doar defensive. Nu avem garanția că cineva va apăra aceste baze militare. Nu știm câți soldați rămân și nu știm multe alte lucruri. Doar 64 de parlamentari au consultat acel document clasificat. Avem răspunderea față de poporul român, ca niciun cetățean să nu fie supus riscurilor.

Astăzi este Ziua Europeană a comemorării victimelor terorismului. Analiza de risc asupra României, din partea unui regim terorist al mulahilor și ayatollahilor, trebuie făcută urgent. România trebuie să rămână o țară sigură. Da, noi prețuim parteneriatul cu Statele Unite ale Americii, avem însă datoria de a feri România de război. ” (George Simion)

Parafrazându-l pe Eminescu, Simion s-a adresat noului ambasador al SUA, Darryl Nirenberg, cu mesajul: cât suntem încă pe pace, vă spunem bine ați venit. Dar i-a solicitat să fie un aliat al României, nu un stăpân. „Vă asigurăm că veți avea respectul și iubirea poporului român, atâta timp cât nu faceți lucrui împotriva poporului român.”

Provocat de un rival politic să își clarifice nesupunerea față de Donald Trump, George Simion a revenit pentru un drept la replică:

„Noi respectăm politicile America first ale președintelui Donald Trump. Și de aceea punem românii pe primul loc. Dacă admiri și te raliezi la un curent de gândire internațional, nu înseamnă că trebuie să fii slugoi, cum sunteți voi.”

Din partea grupului SOS, a vorbit deputatul Mihai Țiu, care și-a întrebat colegii cum pot vota ceva ce nu știu. A solicitat declasificarea documentului supus votului. Mai susține că alte țări NATO, Turcia și Spania, au refuzat o propunere similară.

Anamaria Gavrilă a avut un discurs abil, la finalul căruia a anunțat că parlamentarii ei nu vor participa la vot. Lidera POT a întors discuția spre disputa internă cu Nicușor Dan, ca să se eschiveze de la tema geopolitică. A susținut că decizia trebuia luată direct de CSAT, fără să mai consulte Parlamentul. 

„Parlamentul are atribuții în momentul în care există un conflict militar. Atunci când trebuie aprobată participarea armatei la operațiuni externe. Întrebarea este: intră România într-un conflict militar, de vreme ce ați venit cu această decizie în Parlament și nu vreți să v-o asumați?

POT va respecta relația cu partenerul strategic SUA. Și, da, credem că trebuie să fim parteneri și la bine și la rău. Susținem participarea la acțiunile defensive inițiate de partenerii noștri americani. Susținem respectarea tuturor obligațiilor noastre ca parteneri NATO. Dar nu putem lua decizii în orb, de vreme ce doar 100 de parlamentari știu despre ce este vorba din 460.

În fața pericolului grav al intrării într-un conflict militar, în fața eschivării rușinoase a președintelui României și a tăcerii complice a CSAT, anunț că POT nu va participa la acest vot. Nu e decizia Parlamentului: asumați-vă sau dați-vă demisia. 2: POT va da semnăturile necesare pentru suspendarea lui Nicușor Dan. (Anamaria Gavrilă)

Amăgirile că e vorba doar de dispozitive defensive nu țin cont de faptul că războiul a fost inițiat de Israel (cu care nu suntem în nicio alianță) și de Statele Unite. E o agresiune ilegală declanșată împotriva Iranului. Care a ripostat împotriva bazelor americane din țările de unde au plecat atacuri. Faptul că sunt echipamente inofensive nu ne scutește de riscuri. De exemplu, radarul din Bahrain a fost între obiectivele bombardate. Cu atât mai mult, dacă de pe aerodromurile noastre vor decola avioane de bombardament sau de realimentare în zbor a celor care bombardează.

În aceeași ședință au mai fost pe ordinea de zi și alte două documente trimise de președinție, la fel de sumbre. Un act e o informare cu privire la trimiterea de efective al MAI în misiuni în afara granițelor.

În el sunt invocate alte situații, din „vecinătatea estică” și misiunile UE în Republica Moldova.

Alt document la fel de puțin lămuritor e o scrisoare de la președintele Nicușor Dan către șefii celor două camere. În ea se vorbește de dislocarea altei forțe de reacție rapidă din partea NATO, în cazul unui pericol pentru România, în termen de 10 zile, pentru a răspunde la pericole la adresa României.

Teoretic, e ca să ne simțim apărați, practic, suntem un poligon pentru vânturarea unor armate, care n-au hotărât încă dacă se bat cu iranienii sau cu rușii de pe teritoriul nostru.

Scrisoarea are unele formulări de natură să înspăimânte:

„în intervalul de timp foarte scurt la dispoziție, este necesar ca dislocarea sau tranzitarea teritoriului național să fie pre-aprobată încă din timp de pace”.

De ce ar fi timpul rămas scurt, dacă e o componentă a unei misiuni mai vechi, din 2024? Pare că a fost tradus în pripă, încât a rezultat și o gafă din formularea cu „dislocarea teritoriului național”, de parcă ar fi prevestirea cea mai sumbră. Doamne ferește de dislocări din teritoriul național și ca timpul de pace să fi rămas într-adevăr scurt…