Radu Ioanid se prefigurează a fi viitorul ambasador al României în Israel. Radu Ioanid a studiat sociologia și filosofia în timpul regimului comunist, care îi permite în 87 să părăsească România, pentru a se stabili în America. Un privilegiu pe care mulți români și l-ar fi dorit în acea epocă.
Stabilit în Statele Unite, Radu Ioanid devine angajat al Muzeului Holocaustului și se specializează în acest subiect, din care face o profesie. A scris numeroase cărți acuzatoare la adresa României, pe care se pregătește, iată, să o reprezinte în lume la nivel diplomatic.
Un alt istoric, Gică Manole, i-a adus însă o acuză gravă, anume că ar inventa probe care să pună într-o lumină proastă România. În emisiunea „Dosarul zilei” de la Tele M Botoșani, acesta afirmă:
„L-am prins pe Radu Ioanid afirmând negru pe alb, în una din cărțile sale, că la Galați, în 30 iunie 1940, armata română, în apropierea gării Galați, a împușcat 400 de evrei. Am luat nota lui, să văd unde trimite, la ce document. (Eu unul vorbesc acum de lucruri extrem de grave. Când acuzi armata română de crime în masă, trebuie să dovedești.) Trimite domnul Radu Ioanid la o notă (nota era 23), la Matatias Carp, „Cartea neagră”, volumul 2. Și la pagina respectivă știți ce era? Știți în ce consta documentul lui Radu Ioanid? O proclamație a primarului urbei Pașcani privind restricțiile de circulație în oraș noaptea. Ăsta era „documentul”! Adică era o ficțiune. Niciun impostor nu-și permite să mistifice, să inventeze….”
Nu am posibilitatea să verific afirmațiile de mai sus, neavând acces la cărțile invocate. Dau doar link către înregistrarea emisiunii.