Am încercat să vă spun printre rânduri că ne îndreptăm spre o nouă civilizație românească. Una care ne va individualiza de toate celelalte, ca folclorul strămoșesc. Peste sute de ani, obiceiurile noastre vor figura în ghidurile de curiozități (gen „știați că într-o țară din Europa există tradiția să se….”), iar cei mai curajoși dintre turiști vor veni aici să ne vadă pe viu și să ne filmeze obiceiurile. Comunismul a declarat morala și buna creștere, mofturi burgheze; tranziția a dat tupeului și agresivității, putere de virtute. Un singur fir subțire ca borangicul ne mai ține legați de blândețea creștină din străfundul neamului. Când el va plesni, întins de vulgaritate, de prea mult simț practic, sau va fi înlocuit cu surogatul superstițiilor și falsei evlavii, abia atunci ne vom putea da arama pe față și noua civilizație românească va putea să se nască, iar planeta se va cruci.
În mod normal nunata Elenei Băsescu ar fi fost ultimul eveniment care m-ar fi interesat. (Televiziunile presimt că au făcut audiențe strălucite. Pe blog au crescut simțitor căutările răutăcioase despre EBA fără machiaj, EBA înainte de operații, EBA cu buza umflată sau în nu știu ce pictorial. Desi și pe bloguri a început un fel de Cântarea României, festival de amatori, pentru cei care nu au loc la o masă într-un studio de știri. Foarte bine, tânăra generație să ia și ea parte la făurirea noii (ne)civilizații românești.) Întâmplarea face ca despre Elena Băsescu să fi scris, atunci când a fost cazul, cele mai dure lucruri scrise vreodată pe acest blog. Așa s-a nimerit, acum realizez că am fost chiar nedrept, că puteam să găsesc sute de personaje publice mai detestabile. Mi s-a părut insultătoare împingerea ei moț în poziții unde n-avea ce căuta, pentru toți tinerii merituoși. Am văzut în asta un simptom al neam-prostiei lui Băsescu însuși, care nu s-a putut să nu-și tragă rubedeniile după el în poziții înalte. Pe scurt, n-am avut și nu am vreo simpatie pentru personajul Elena Băsescu, dacă nu s-ar fi încăpățânat să se joace de-a politica sau de-a diva, mai mult ca sigur aș fi ignorat-o deplin.
Ce se poate spune însă despre tipul de neam prost care pleacă de acasă, pentru a huidui o mireasă? Ce poate scuza un asemenea gest, mai ales când vorbim în mare de pensionari cu părul alb în cap. Îi știți, cu siguranță, sunt genul care bombăne prin autobuze, cei care muștruluiesc tinerii pentru te miri ce, care îți împuie capul cu perfecțiunea lucrurilor de pe vremea lor. Dacă nu realizăm că asta marchează un nou minim istoric, al degradării noastre ca popor, ne pierdem în amănunte. Pentru că noi suntem fundamental un popor de țărani și nu cred că s-a întâmplat așa ceva vreodată în vreun sat din România, culmea, nici măcar în sordidul mahalalei. Până și acolo, cu noroaiele până la glezne ori pe covor de coji de semințe, există un respect aproape mistic pentru rochia albă a miresei și pentru părul alb al unui bătrân. Și cel mai redus bețiv al cartierului înțelege să respecte ziua unică din viața unei fete, care s-a visat de mică în rochie albă cu voal și buchet. Iată deci că forța televiziunilor e mai mare decât cea a rânduielilor. În mod normal, politicienii sunt niște ficțiuni, n-ar trebui să fie parte din viața noastră personaje ipotetice ca Băsescu, Antonescu, Iliescu. Ei poate nici nu există, poate i-au inventat cititoarele de prompter și îi joacă mereu alți figuranți, important e ca noi să existăm ca oameni. Să faci niște pensionari să se schimonosească de ură, huiduind o mireasă, iată o performanță demnă de opera de educare a maselor, creată de televiziuni.
În fața primăriei de lângă Obor, pensionarii, veniți din pornire intimă sau tocmiți cu 50 de lei pe zi de Felix, erau ca acasă. Te și așteptai să iasă Onțanu să le dea tuturor câte o casoletă cu ciolan cu fasole, ca în fiecare decembrie. E neamul prost de la toate promoțiile de tigăi, de la toate reducerile, bine înfipt în picioare sau în baston și dotat cu coate ascuțite. În jurul bisericii, deja același popor renunțase și la creștinism de dragul scandărilor. Păcat că pe treptele bisericii nu putea ieși Ilie Cleopa, să le strige din tot pieptul: „Bă, păgânilor, unde dați năvală și la ce ați venit !?”. Încă mai cred că de vorba aspră a duhovnicului, care trăise în codru și dormise noaptea sub stânci, unde urlau lupii, chiar și acel popor decăzut s-ar fi cutremurat.
Nu ne mai place vorba aspră, nici observația de la obraz. Acum avem de ales. Putem s-o vedem pe drăgălașa Oana Stancu, explicându-ne de ce e un gest politic să huidui mireasa și de ce sunt semn de dictatură sepepiștii, care apără nuntașii de vite, să nu dea năvală. M-a convins încă o dată că e capabilă să spună cele mai mari mizerii, cu un zâmbet dulce pe buze.
*
S-a bătut mare monedă pe afluența mare de politicieni la nunta Elenei Băsescu. De parcă dacă se încuscrea cineva, care lucra la abator, te-ai fi mirat de afluența mare de măcelari. Pe Cornel Nistorescu l-a deranjat că nu recunoștea suficiente rude (încă nu s-a cerut invalidarea nunții pe acest motiv). Bogdan Ficeac îi dădea și el înainte cu mesajul politic al nunții și ne îndemna să facem abstracție de cadrul bisericesc sau de evenimentul privat și să ne ocupăm de substratul politic. Ce-au fost și ce-au ajuns acești doi foști ziariști! N-am mai fost la un televizor, deci nu știu dacă și noaptea nunții a fost întoarsă pe toate fețele tot din punct de vedere politic.
E drept că nici familia nu s-a străduit să facă din nunta lor un eveniment secret. EBA chiar și-a povestit meniul pe Twitter sau ceva. V-am spus că e treabă de neam-prostie. În spatele ei a stat (unde altundeva?) și babooistul Poponeț, nașii erau și ei niște copii de bani gata, dintr-un univers care mi-e străin. Lucrul a fost subliniat apăsat de trăncănitori ca semn de parvenitism. Chit că genul ăsta de nuntă și-l face acum cam orice buticar. Păi nu puteau să ia și ei exemplu de la Ponta, să se însoare în China, la mausoleul lui Mao, sau în Italia ca Antonescu? Au ales să facă masă mare tocmai în țară, ca să ne sfideze? Huo!
În vreme ce poporul se indigna, nebăgat în seamă, Victor Ponta nășea fiul unui interlop, care se ocupa cu adunat taxe de protecție și lucruri cu care își ocupă timpul interlopii în general. O cununie demnă de „un grup infracțional organizat”, dar absolut deloc mediatizată. Cum nicio televiziune n-a putut trimit o echipă să filmeze când interlopul îi pupa mâna nașului Ponta, vă dau și eu un filmuleț cu tatăl celui cununat de premierul Ponta. Nu am filmarea cu arestarea lui Gorun acum mulți ani (mi-o amintesc), dar am de la altă descindere a mascaților la finul lui Ponta. Să fie într-un ceas bun!