Închiderea școlilor și deschiderea minților
Închiderea școlilor (trecerea online), când se umple spitalul local la 75%, are tot atâta noimă ca externarea bolnavilor când chiulesc copiii.
Sunt noi cifre magice și corelații după:
- „indicele de infectare în oraș 1, 3, 7 la mie”,
- procentul de profesori vaccinați dintr-o școală, în raport cu media pe țară,
- gradul de ocupare a cârciumii cu bețivi (50%),
- numărul de colegi prinși cu scuipat suspect dintr-o clasă…
Toate schemele astea au urmat același șablon: aparență de rigoare știintifică. Implică matematică, o metodă de calcul cu numere precise dar alese aleator și modificabile prin decret. Au pretenția că numerele din joben sunt măsurate exact cu o scula (care se schimbă și ea).
Schemele au fost crezute și luate foarte în serios de cei care nu gândesc mult dar sunt impresionați de forma scientistă. Când vrei să simulezi sensibilitatea și gustul față de artă, nu te iei după oamenii de știință, te iei după critici și modă. Așa apare snobismul. Când vrei să simulezi viața spirituală, imiți aparența firilor pioase. Așa apare ipocirizia, fariseismul. Dar când vrei să pară că gândești, deși ai alte priorități, musai să te iei după cei mai buni în gândire – după savanți. Așa apare scientismul, care în societățile secularizate e echivalentul pietismului. Forma există, dar nu-i substanța.
E exact diferența dintre școala care deschide minți și școala care umple capul cu formule învățate mecanic, la finele căreia ies capete pătrate, mai obtuze decât la intrare. Acea școală, care vindecă de curiozitate, care produce „lămuriți” neinteresați să mai afle.
E o lecție foarte tare, de fapt. Puștii care prind scamatoria vor scoate ce e mai bun din restul materiilor.
