Ghiduri pentru înțelegerea mai în profunzime a Marii Resetări
Potrivit comunicatelor oficiale ale Grupului de Comunicare Strategică, pe care oricine le poate verifica pe site-ul Ministerului Sănătății, pacienta #134 din București, 66 de ani, a fost găsită decedată în casă. A fost testată post mortem și s-a constatat că avea coronavirus și dependență de dializă. E raportata ca victima covid. Si e departe de a fi singura de acest fel.
Există dovezi abundente, că aceasta a fost procedura standard:
Agențiile de știri titrează astăzi: George Floyd, testat pozitiv de coronavirus. E și pe Hotnews, dar e în toată presa.
După metodologia folosită în România, pe durata isteriei, George Floyd trebuia declarat ca mort de coronavirus. Trei lucruri împiedică acest diagnostic:
1. Existența filmării, în care e apăsat cu genunchiul pe gât și spune că nu poate respira. (Procedură, se pare, învățată de polițiștii americani de la militarii israelieni.)
Dar știți ce au răspuns de luni de zile Martorii lui Covid? Da, au fost și alte cauze, dar Coronavirus „i-a grăbit moartea”. „A contribuit decisiv” la blocarea respirației. „Ar mai fi trăit”, deci e normal să fie trecut în statistici.
2. S-a făcut o autopsie.
Ceea ce la toți cei declarați victime covid a fost strict interzis, prin ordin intern.
3. Au existat revolte populare.
Altfel spus – au ieșit mulți oameni în stradă să protesteze și declararea cauzei „coronavirus” – ar fi înfuriat și mai mulți.
Adică exact genul ăla de protestatari pentru adevăr, care erau persiflați ca „inconștienți”, „conspiraționiști”, „pro-ruși”. Cei ridiculizați ca nebuni, când protestau împotriva carantinei și măsluirii statisticilor. Exact ei au făcut diferența, când au ieșit în stradă pentru un singur caz. Și nu i-a mai judecat nimeni că răspândesc boli.
Dacă aveau aceeași conștiință a solidarității, și românii puteau genera o mișcare similară, daca ieșeau să protesteze (pașnic) pentru cei uciși din lipsa accesului la asistență medicală în perioada asta. Dar pur și simplu nu am fost destui. În mentalitatea noastră, „viețile românești au contat mai puțin”.
Victor Grigore
