Zilele acestea, americanii care încearcă să organizeze proteste împotriva vaccinării obligatorii au aflat cu stupoare că nu mai au nici acest drept. Până acum, organizatorilor li se cerea o sumă modică, prin care să garanteze eventuale pagube sau efortul suplimentar al primăriei pentru pază și curățenia de după. Dar acum firmele de asigurare refuză să le încheie acest gen de polițe. Practic, corporațiile participă alături de stat la un pretext pentru a împiedica adunările. În alte locuri, autorizația a fost refuzată sub pretexte hilare, de genul: primăria pregătește decorarea străzilor pentru Crăciun. Unii chiar au dat în judecată guvernatorul pentru interdicția de a se aduna în fața legislativului local.
Firme de top se confruntă cu greve spontane și proteste după șantajul vaccinării. De la Boeing la Mercedes.
Abuzurile petrecute în nenumărate țări ar fi prea multe să fie enumerate. Potrivit unui raport Human Rights Watch, 83 de țări au folosit pretextul pandemiei pentru a comite violări ale dreptului la liberă exprimare.
Iar companiile au susținut strâns acest efort. Facebook a șters încă de anul trecut pagini folosite pentru adunarea oamenilor la proteste. Deși, cu alte ocazii, ca „primăvara arabă” sau protestele din Hong Kong și Rusia, chiar era lăudată această formă spontană de activism civic.
Modelul a pornit din China și s-a extins cu repeziciunea focului. Zhang Zhan, o ziaristă de 37 de ani a fost condamnată în decembrie la 4 ani de închisoare pentru că a filmat în februarie epidemia din Wuhan. Cu o originalitate de maimuță, și polițiștii români au deschis cel puțin două dosare penale unor persoane care au filmat și transmis în direct pe internet activitatea slabă din curtea unor spitale. Lucru care contrasta cu alerta și cozile arătate la televizor, dar a fost decretat de polițiști ca știre falsă. Pentru că n-ai voie s-o contrazici pe Esca, aparent.
Potrivit HRW, în 18 țări forțele de armată sau jandarmerie au folosit forța împotriva unor ziariști, bloggeri și protestatari.
În cel puțin 10 țări, protestele au fost dispersate sub pretextul respectării „distanței sociale”.
Din ianuarie 2020, nu mai puțin de 24 de țări și-au schimbat legislația adăugând prevederi vagi și interpretabile referitoare la informația falsă.
În 51 de țări s-a folosit noua legislație, dar și cea anterioară referitoare la anti-terorism pentru a aresta arbitrar critici ai regimului.
33 de țări au folosit intimidarea pentru a amenința criticii. În 8 țări doctori și asistente au fost concediați și investigați pentru opinii divergente cu ale guvernului în materie de pandemie.
Starea de urgență a fost declarată în 44 din cele 83 de țări semnalate de raportul HRW, dar respectiva stare nu avea de cele mai multe ori interdicții explicite referitoare la libertatea de exprimare.
(Poliția britanică în acțiune. „Care-i urgența?” / „Cineva a spus adevărul pe YouTube”)
În India, 10 ziariști au fost bătuți cu bastoanele de polițiști pentru că relatau despre țărani rupți de satele lor la instituirea carantinei.
Ungaria a profitat de criza covid pentru o nouă legislație care pedepsește cu până la 5 ani de închisoare răspândirea de informații false.
În Egipt, cel puțin 9 doctori au fost reținuți pentru că au dezinformat când s-au plâns de lipsa echipamentului.
Autoritățile din Rusia s-au folosit de epidemie pentru a bloca un protest pe marginea unui referendum constituțional.
China deține recordul cu 17.000 de persoane investigate sau arestate pentru răspândirea de informații legate de pandemie.
Întrucât HRW e un ONG progresist, raportul nu se referă la persecutarea și cenzurarea celor care contestă versiunea oficială a OMS. De altfel, România nici nu apare menționată în raport.