Bucurestiul e pe cale sa devina o capitala bananiera

Palmierii lui Piedone au triumfat nu doar asupra cartierului meu, ci si-au infipt steagul (pardon, tulpina) in chiar inima orasului, in rondul de la Universitate, la kilometrul zero. Pe cei de la Brancoveanu, de langa Oraselul Copiilor (sau ce-a mai ramas din el) i-am vazut deja de cateva ori si mi s-au parut o demonstratie de grotesc. Intr-o seara i-am zarit chiar burdihanul lui Cristian Popescu – Piedone umbrindu-i mandru nevoie mare in asteptarea unor priviri admirative din partea trecatorilor. Aseara cand am trecut din nou pe-acolo kitsch-ul fusese intregit de instalatii de pom atarnate de copacii din imprejurimi, respectiv incolacite de trunchiurile palmierilor.
Si tare ma tem ca vom avea de suportat in sector o adevarata avalansa de prost gust din partea acestui primar limitat la orizontul filmelor de categorie B. Nu exagerez daca spun ca aseara a fost prima data cand mi-a fost extrem de rusine cu sectorul in care se intampla sa locuiesc. Pana acum stiam ca e doar sarac, murdar si cu multi oameni necivilizati. Cel putin pana la beculetele de Craciun atarnate de palmieri nu era si un sector al kitsch-ului. Dintr-o data, imaginea sectorului e aceea a unei femei care a mers in picioarele goale cativa kilometri si la intrarea in oras e incaltata in sandale si data cu oja siclam peste noroi. Tare ma tem ca pana si Vanghelie, cu ale lui fatade de bloc din Rahova vopsite in galben si portocaliu, va ramane in urma inventivitatii lui Piedone.