Pasărea Colibri – Popa Nan (Mircea Vintilă)

În Popa Nan stă un bărbos, bătrân și fotograf,
Puștii de pe stradă spun că e un zeu.
Știe chiar de ești om bun sau rău,
După chipul, după chipul tău.

Sub o streașină-i statuia unei fete gri,
Sprijinind un coș cu struguri de ciment.
Jos în casă stau trei fete vii
Cu comportamentul indecent.

Popa Nan i-o stradă-nspre Hala Traian,
De la Foișor până-n Piața Vitan.

La un colț i-o florăreasă, ce ne vinde flori,
Mereu plânge din nimic și-are păr creț.
Când râde, rar, numai la sărbători,
Toate florile ei nu mai au preț.

Popa Nan i-o stradă-nspre Hala Traian
De la Foișor până-n Piața Vitan.

În Popa Nan i-o frizerie, fără mușterii,
Pensionarii stau în pragu-i la taifas,
Iar frizerul gras și chel dă glas
Unor melodii de cheflii.

Popa Nan i-o stradă-nspre Hala Traian
De la Foișor până-n Piața Vitan.

Zilnic trece un poștaș, cu ochii de cafea,
Toate fetele-l citesc și-i scriu vederi,
Numai fata lui, ce sta în cartier
Nu e nicăieri, nicăieri.