Pe vremuri cand mi-era urat
Dormeam cu ingerul de gat
La masa lui, la masa mea,
Eu ma treceam iar el trecea.

Ingerul meu, unde te duci?
Aripi s-au scuturat prin nuci
Si lacrimile-s pana-n plopi
Eu seman cer, tu semeni gropi.

Mai beau un vin de’al mai galbui
La crasma necuratului
Unde se rup din mucegai
Femei cu capete de cai.

Unde-ti torni zilele-n pahar
Si te privesc chistoc de zar
Unde frangi painea-n geam si vezi
Cum fratii tai tocmesc cirezi.

Cum cad baietii pe ogor
Sub coasa intamplarilor
Cum vine, vai, sa nu ma lasi,
Ignatul anilor mei grasi.
Amurg infipt pana-n prasea
In pieptul meu, dar el trecea.

(Din păcate, versiunea cântată de Mircea Bodolan a fost ștearsă de pe internet.)