Liana Patras Alexandru, minciuna cu glas suav

Domnisoara Liana Patras (devenita doamna Liana Alexandru) mi-a starnit intotdeauna impresii contradictorii. Va spun drept ca nu ma puteam hotari in ce sertar sa o plasez. De o parte era delicatetea si distinctia unei femei frumoase care stie sa stea departe de o lume de badarani, iar de alta parte era aerul de superioritate si condescendenta din pronuntia nazala a frazelor cu care craiasa din castel se cobora la nivelul unei patrii de taranoi cu miros greu. Si dumneaei nimerea mereu la mijloc intre aceste senzatii.
Pana ieri, cand un editorial intitulat Mogulii vechi si noi m-a lamurit definitiv ca Liana Alexandru intra in galeria marilor prompteriste care au dat manipularilor si minciunilor cele mai grosolane un aer de feminitate, alaturi de Andreea Esca, Alessandra Stoicescu si atatea altele. Desigur, o categorie ceva mai cizelata decat cea in care se regasesc gesticulatiile isterice marca Dana Grecu sau peroratiile de mahalagioaica sagalnica ale Gabrielei Vranceanu-Firea dar, in esenta, acelasi regn.
In fond, ce le deosebeste pe aceste doamne de prezentatorii telejurnalelor ceausiste? In afara de feminitate, nimic. Si unii si altii minteau si stiau ca mint, fara ca asta sa le produca procese de constiinta.
“Au luat nemti mai buni” e o explicatie pe care un lider sovietic a gasit-o pentru avansul americanilor in cercetarea spatiala dupa al doilea razboi mondial. “Au luat femei mai frumoase” ar putea fi, intre altele, una din explicatiile succesului manipularilor securistilor de dupa ‘89. Daca Voiculescu ar fi fost nevoit sa isi spuna direct parerile cu vocea lui gajaita de atatea delatiuni, probabil n-ar fi captat atata atentie cat, sa zicem, Oana Dobre, dupa cum nici urzelile viclene ale lui Vantu nu ar fi facut atata rating cat insinuarile dragalas-marsave ale Oanei Stancu. Nici nu poti sa te superi pe public ca prefera sa le asculte, poate sa si creada, pe ele decat pe Zoe Petre, Ana Blandiana sau Doina Cornea (presupunand ca aceasta din urma ar fi vreodata invitata de vreo televiziune).
In privinta Lianei Patras probabil as fi ramas la fel de indecis, daca nu s-ar fi simtit datoare sa ia pozitie chiar pe tema deja clasica a mogulilor. As fi presupus ca e o persoana onesta, care isi face meseria acolo unde se poate, careia nu i se poate reprosa la urma urmei ca patroni de media sunt fosti puscariasi si nu fosti studenti la teologie. As fi presupus ca dna Patras a concluzionat pragmatic ca libertate absoluta nici nu exista pe fata pamantului si ca s-a decis sa se foloseasca cinstit de atata libertate cata i se ingaduie.
Dar nu, Liana Alexandru dovedeste prin ceea ce scrie nu doar ca nu o strabate niciun fior de jena pentru ampla operatiune de spalare a creierelor pe care postul Realitatea o continua, ci si ca e solidara cu “politica trustului” la fel cum Mircea Badea e solidar cu stapanul lui. Dna Alexandru tine chiar sa fie ironica la adresa lui Basescu, despre care spune ca “si-a gasit Nasul”. De parca faptul ca Radu Moraru nu-si mai vinde acum serviciile lui Becali ci si le vinde lui Basescu ar schimba cu ceva lucrurile sau ar spala cumva minciunile propagate de Realitatea TV. E absolut insultator sa te scuzi ca nici pe Vantu nu l-ai vazut, nici gura nu-ti miroase, cand postul respectiv a trecut de la osanale zilnice pentru Adrian Nastase, pe vremea lui Prigoana, la guduratul pe langa Basescu, in vremea cand Vantu mai avea dosare penale deschise, respectiv la un adevarat linsaj impotriva aceluiasi Basescu, in epoca parteneriatului parafat prin Cozmin Gusa de Mircea Geoana si Sorin Vantu. Aceste schimbari sunt fapte, nu simple impresii, miscarea de trupe a fost atat de disciplinata, incat nimeni nu mai poate pretinde ca au fost simple optiuni jurnalistice ale unuia sau altuia, independente de interesele patronului.
Asemenea exemple de oportunism sunt explicatia “ostilizarii unor ziaristi fata de Basescu”, nu pretinsa nedreptate care le-ar fi fost facuta prin confundarea cu patronii lor. A te face ca nu pricepi linia generala a trustului si a incerca sa o scuzi falsificand realitatea e ceva ce niciun contract de munca nu te obliga sa faci:

“Ar trebui sa-mi fie rusine ca domnul Vantu imi e patron si ar mai trebui sa apar la televizor cu o mutra spasita, eventual, facand temenele. N-are importanata ce scoala am, ce scriu, ce spun.”

scrie dna Alexandru. Da, ar trebui sa va fie rusine, macar din cand in cand, fie si fara sa o marturisiti public, iar temenelele tocmai le-ati facut in acest editorial, fara sa va fi cerut nimeni dovada loialitatii fata de patron.

UPDATE: martie 2012
Vreți să vedeți cam ce forme ia prostituția intelectuală în presă? Urmăriți evoluția acestui personaj. De ceva vreme, tânăra blondină s-a mutat de la Realitatea lui Vântu la 10 TV, rebranduită apoi Digi 24, a lui Zoltan Teszari de la RCS-RDS. Din motive de UDMR sau de interese de business, noul patron pare destul de amabil cu Băsescu. A încercat o vreme și o colaborare eșuată cu Nașul – Radu Moraru. Mai spectaculoasă decât televiziunea de știri Digi 24, care emite în HD și are decoruri bune și știri anoste, e metamorfoza Lianei Alexandru. S-a schimbat mogulul, s-au schimbat și convingerile. Cam ca la Andrei Bădin de la B1, ex Antena 3.
Am întâlnit absolut întâmplător un text semnat Liana Alexandru pe un blog colectiv, care înclină mai curând spre putere. Chiar a trebuit să verific că nu e vorba de o coincidență de nume, pentru că pirueta era totală. Ce atacuri stranii la Ponta și Antonescu, de la o fostă luptătoare împotriva „dictaturii” marinarului! Și nu pe post, „în timpul programului”, ci pe blog, unde nu te obligă nimeni să scrii. Mi-a și venit în minte scrisoare trimisă de Adrian Păunescu lui Ceaușescu, în care îl asigura că îl adoră „nu doar în public, ci în intimitate, cu familia”.
Ei bine, exact despre Adrian Păunescu era acel articol peste care am dat, și care efectiv mi-a provocat greață. E una să îți schimbi părerile după simpatiile patronului, dar cu totul altceva să te apuci să te răfuiești cu morții, retroactiv, pentru a-ți clăti CV-ul din perioadă când altcineva îți băga bani pe card. Asta le întrece pe toate.
Dintr-o istorisire halucinantă aflăm că, în sinea ei, Liana l-a detestat pe Păunescu dintotdeauna, dar n-a găsit prilejul să i-o spună în față, deși postul îl găzduia la zeci și zeci de emisiuni, în care putea vorbi despre toate cele, de la scandalurile lui Mititelu și arestarea lui Becali, la politica externă a țării. Că Liana Alexandru nu l-ar fi dorit pe post n-a remarcat nimeni.
Acum, onctuoasa blondă ține să pună lucrurile la punct:

„L-am mai avut episodic şi conjunctural în studio, dar aşa îl simţeam ca pe oricare altul, intra în masa flecărelilor de tot soiul.”

Adică atunci când noi credeam că participă la programul de spălare a memoriei românilor, duduia nu punea suflet decât în discuțiile cu unii dintre „flecari”. Restul erau așa, de conjunctură.
Și dacă tot suntem la ora reglărilor de conturi cu răposații, Liana își mai amintește de un episod, pe care sigur nu l-a ținut nimeni minte, dar uite că ea l-a resimțit ca pe o umilință:

„Mi-a reproşat în faţa tuturor telepectatorilor care ne priveau la acea oră că l-am refuzat, că n-am dorit să fac emisiune cu el pentru că e un comunist şi un om al trecutului! N-aveam nici cea mai mică intenţie să-l atac şi n-am polemizat. Dar ce nu i-am spus atunci e că el nu era doar un om al trecutului, ci al unui trecut profund nociv spaţiului nostru public” …

Asta e din ciclul: pe moment n-am avut replică, dar acum că te-ai prăpădit și nu mai avem același finanțator, uite ce ți-aș fi zis!