Ghiduri pentru înțelegerea mai în profunzime a Marii Resetări

Câteva indicii pentru a recunoaște un psy-op

Actualul model de societate nu e caracterizat doar de mari discrepanțe economice, cu subțierea clasei de mijloc și polarizare între o mega oligarhie globală și o majoritate săracă. (Ceva ce Yanis Varoufakis numește „tehno-feudalism”.) Dar există și o polarizare a informației. Pe măsură ce eșaloanele de la vârf au metode tot mai sofisticate de supraveghere și influențare a consensului, masele sunt parcă deliberat infantilizate, mai preocupate de distracții irelevante, mai lipsite de discernământ.

Nu vă lăsați înșelați de precaritatea intelectuală a marionetelor politice, puse în vitrină. Acelea pot fi sub-mediocre și chiar în pragul senilității, parcă în adins alese pe aceste criterii. Vorbim de structurile din spatele sau de deasupra lor, care folosesc tehnologia în avantajul lor, într-un mod calculat, nu pentru a le reduce capacitatea de concentrare, ci pentru a simula modele de comportament colectiv în anumite situații.

Iar una din metodele de a determina schimbări bruște ale opiniei publice, sau coagulări ale unor curente sunt operațiunile psihologice. E vorba de evenimente atent orchestrate, de mai mică sau mai mare amploare și durată, menite să influențeze opiniile sau comportamentul unui număr foarte mare de oameni, prin declanșarea unor reacții de natură emoțională.

Întrucât aceste operațiuni sunt tot mai frecvente, am să traduc câteva pasaje dintr-un clip educativ realizat de Chase Hughes, expert militar în comportament, autor de cărți de psihologie colectivă. Iată câteva indicii pentru recunoașterea unui psy-op:

Operațiunile de acest tip sunt deseori introduse prin imagini sau mesaje emoționale șocante și repetitive, ceva care atrage (sau distrage) atenția de la curgerea uzuală a evenimentelor. Din când în când, presa își oprește fluxul divers de știri pentru a se concentra aproape în exclusivitate pe un subiect, care ajunge pe buzele tuturor sau în mințile tuturor, uneori deliberat introduse de calificative ca: „lucru fără precedent, șocant sau nemaivăzut…”

Al doilea semn e apelul la autoritate. Subiectul nu e doar de mare audiență și prezent disproporționat, dar e însoțit de intervenția unor experți, care îi aduc greutatea cărții lor de vizită. Sunt, de asemenea, subiecte din afara sferei politice, asupra cărora conducătorii sunt chemați să își spună părerea. Discutarea la un nivel înalt a problemei subliniază importanța ei pentru toți.

Apariția unor mesaje polarizante, care împart populația în grupuri foarte pasionale, care se identifică intens cu o poziție sau alta. Promotorii unui psy-op vor folosi epitete, care împart drastic societatea între grupul celor buni și al celor răi. De exemplu, cei care cred în știință și cei care o neagă.

Relatările de presă pe marginea unui psy-op sunt intens emoționale, nu se mărginesc la informația rațională. Ele pot viza sentimente de frică, furie colectivă față de un eveniment sau speranță legată de o persoană sau un eveniment din viitor. Răspunsul emoțional suprimă răspunsul critic.

Operațiunile psihologice își fac intrarea prin ceva insolit, care atrage atenția prin caracterul neobișnuit și induce ideea că o măsură ar trebui luată. Notați apariția unor clipuri virale și hashtaguri pe rețelele sociale. Ceva devine deodată popular și e pe buzele tuturor.

Pentru a preveni acest efect de tunel al percepției, căutați surse multiple, care să vă scoată din bulele cu o anumită înclinație. Acestea tind să impună conformismul în gândire și să excludă disidența. Un semnal foarte important e când majoritatea presei devine omogenă, canalizată nu doar pe un singur eveniment, dar și pe o singură interpretare dată, o singură atitudine emoțională. Atunci e cazul să căutați surse alternative, chiar dacă nu sunteți de acord cu alte opinii ale lor.

Fiți atenți la formulările care induc ideea că o atitudine pozitivă despre subiectul operațiunii implică apartenența la un grup pozitiv. Sau, invers, că a nu fi de acord, te face să fii parte dintr-un grup detestabil. E o formă de micro-manipulare, care mizează pe efortul subconștient de a evita disonanța cognitivă – adică impresiile contradictorii despre același subiect.

Mici semne ale apartenenței, ca schimbarea fotografiei la poza de profil, pentru a o însoți de o siglă, slogan sau steguleț, formează sentimentul apartenenței la un grup. Iar cel care a acceptat acest gest banal se va simți obligat să adere intens la cauza respectivă, pentru că deja i-a anunțat pe ceilalți că e parte din ceea ce reprezintă el.

Narațiunile manipulate fac deseori apel la sentimente ca: frica de a pierde ceva, frica de a fi respins de societate sau de un pericol major.

Deseori, în spatele unei narațiuni livrate publicului e un șir de motivații materiale și de mijloace practice folosite în sprijinul ei. Căutați să aflați cine beneficiază de pe urma unui subiect, cine finanțează un anumit studiu, cine sponsorizează o campanie de mare amploare, cum s-au adunat fondurile, cine a contribuit cel mai mult, pe ce căi s-ar putea recupera acea investiție publicitară… Uneori pot fi persoane, partide, companii sau un lobby al unei anumite industrii.

Analizați contextul situației, pentru a vedea dacă acțiunile pentru care pledează media sunt firești sau disproporționate față de alte situații similare.

Narațiunile sunt versiuni moderne ale basmelor pentru adulți. De aceea, căutați să identificați în ele personaje arhetipale, ca „eroul”, „salvatorul”, „rău-făcătorul”, „inamicul public”. Sunt semne posibile că sunt construite pe aceeași structură simplă dar eficientă. Absența nuanțelor și reducerea întregii povești la o înfruntare între bine și rău, sunt de asemenea semne importante că e vorba de un psy-op. Conflictul dintre personaje e supra-simplificat și cercetarea critică e descurajată.

Remarcați dacă promotorii unui mesaj se străduiesc să discrediteze purtătorii unor vederi alternative. Este semnalul că versiunea oficială e șubredă și are nevoie de eliminarea perspectivelor sceptice. Notați dacă algoritmii de căutare sunt modificați să elimine anumite rezultate sau să excludă anumite cuvinte și subiecte, dacă unele persoane devin „de neinvitat” la emisiunile de dezbateri.

Luați act de momentul în care controversa apare – poate e menită doar să acopere un eveniment mai important.

În susținerea unui psy-op se folosesc deseori unele din erorile clasice de argumentare. Între ele:

evadare.ro
January 27th, 2025
Mai multe despre: Media
#Facebook | #război | #pandemie | #economie | #globalism | #Spengler | #presa | #demografie | #comunism | #marea resetare | #nationalism | #cărți | #transumanism | #filme documentare | #politică | #geopolitică | #spiritualitate | #muzica | contact