Banel, Dodel si Sorinel

Nu se stie exact de ce, dar Sorin din Roman a trecut mereu ca fiind mai elevat decat Gigi din Pipera. E drept ca ultimul doar primea premii la 10 pentru Romania, alaturi de “elita” tarii, in timp ce primul chiar le impartea cu generozitate. Ceilalti premianti au fost cu precadere concesivi inchizand ochii la constructia unei statui din gips a patronului-jucator, care n-a fost niciodata numit de angajati “nea Sorin”, cum e numit celalalt patron (al jucatorilor).
Pentru a intelege mai bine personajul Vantu e nevoie sa citesti stenogramele penale cu vocea lui Becali. Toata viziunea de businesss a Marelui Combinator curge printre sudalmi catre acelasi apoteotic: “pe banii mei !!”. Deosebirea e ca Vantu nu ii injura pe ziaristii lui Voiculescu “pe partea economica”, le face propuneri indecente chiar oamenilor lui si nu cu menajamente, “nu prin batista”. Iar mesajul catre prestatorii cu pretentii de deontologi e fara echivoc: “Nu sunteti liberi, nene, va convine lucrati, nu va convine, plecati, ce mare….”
Fapt e ca dupa ce si ultima cortina de ipocrizie a cazut de pe Realitatea, nici macar un ziarist de acolo nu si-a anuntat plecarea in semn de protest. Problema cea mare e ca ziaristii si analistii cu pretentii de formatori de opinie se comporta cam ca Banel si Dodel in discutiile cu patronul lor. Ba, inca si mai rau, o intreaga clasa politica poate trece lejer in categorii ca “zdrentele” si “hahalerele”, cand e vorba de raporturile cu mogulul-jucator.
povestea unui blat ratat
Cum incepe aceasta sordida relatie nu putem sti, pentru ca nu avem stenograme atat de vechi. Putem afla doar ca la un moment dat relatia dintre Basescu si Vantu se strica. Explicatia oferita nelipsitului Bogdan Chirieac e simpla si logica:

S.O. VANTU: Mai si ca sa spunem pana la capat, suspendarea a fost facuta ca urmare a aliantelor pe care le-am construit eu pentru suspendare pentru ca mi-a deschis dosarul cu Banca Agricola.
B. CHIRIEAC: Da.
S.O. VANTU: Si am vrut sa-i dau o lectie, dar nu pana la capat.
B. CHIRIEAC: Da, stiu si acest aspect.

Dupa alegerile pierdute, SOV ii ofera lui Sergiu Toader, directorul RTV, o alta explicatie, poate pentru cei care deja stia ca il asculta la greu, poate pentru a-i reprosa angajatului sau lipsa de eficienta, ca urmare a nerespectarii consemnului. Oricare ar fi circumstantele, si aceasta explicatie pare destul de plauzibila:

S.O. Vantu: “Bai, tati, noi, adica eu aveam o relatie de non combat cu Basescu. Razboiul real a inceput cu Basescu din momentul in care a aparut pe Realitatea Tv doua fete cinci palate si am inceput sa ne luam de Ioana Basescu, sa o f… pe aia in gura pana la loc comanda, chestie care l-a deranjat pe parintele Ioanei Basescu in mod vizibil, spunand: Pai, f… mortii ma-ti, una vorbim, basca ne intelegem, mi-o tragi pe la spate, bai, Manea slutul si uratul? Eu ce p… mea ti-am facut sa te iei de copilul meu in halul asta?, reactie pe care ai fi avut-o si tu, as fi avut-o si eu, cand e vorba de copilul meu”

De aici incolo, intra in scena politicienii si serviciile, justitia si sindicatele, in fine, intreaga mataraie a statului ticalosit, cu care incercase Basescu sa puna de un blat:

S.O.VÂNTU: Cred că cea mai mare tâmpenie care a făcut-o imbecilul ăsta este că m-a ales pe mine ţintă, încă de acum un an de zile. Era băiat deştept, venea la supt p…, îmi sugea p… frumos, spunea sărut mâna pentru masă şi cu asta basta. Că loviturile mari, boul dracu’, nu cu presa i le-am dat ci cu capacitatea mea de combinaţii şi de joc.

Concluzia e trasa tot de irepetabilul Vantu: “cu mogulul nu te joci!”.
cainele de paza al pravaliei
De la “micile” probleme cu Justitia ale lui Vantu pleaca o intreaga viziune a presei ca instrument de presiune. Un dulau dresat perfect sa fie asmutit sau sa se gudure. De pilda, intr-o discutie cu Doru Buscu, de la Academia Catavencu:

S.O. VANTU: Daca decidem, de exemplu, maine suntem tovarasi cu Basescu. Pai de maine toata lumea il lasa pe Basescu in pace. E ca exemplu. Sau maine agresam, criticam cu supra de masura, institutia f…ut- ului din Romania. Toata lumea incepe sa injure Institutia f…ut-ului din Romania

Si totul fara sentimente personale, cum reiese dintr-o discutie cu Sergiu Toader, despre Emil Boc, tinut sub un tir continuu de Realitatea:

S.O. Vantu: Ma amuza omuletul, mi-e simpatic. Ai cuvantul meu de onoare, daca am vreo chestie personala cu el sau cu vreunul dintre ministrii cabinetului lui. Este o chestie, vorba americanului, just business. Daca in locul lui Boc ar fi fost Mugur Isarescu, acelasi tratament l-ar fi avut. Intelegi, Sergiu?
S. TOADER: Da.
S.O. VANTU: La fel il f… pe Mugur Isarescu, fara sa clipesc, cu toate ca stii ce respect am pentru acel individ. Daca interesele mele de business ar fi cerut-o, nu stateam pe ganduri, Isarescu caca, e rau, daca aste mi-ar fi adus doua puncte de rating. Corect sau nu e corect?
S. TOADER: E corect, da.

Si totusi, in campania electorala si cu procurorii la usa, Vantu devine cat se poate de pasional si chiar mai implicat decat politicienii pe care ii manevreaza, dupa cum reiese dintr-o discutie cu Catalin Popa:

S.O.VANTU: Rar mi se intampla. Mi-am scos ostile regulate din cazarmi, nici macar pe scandalul FNI nu mi-am scos armata regulat. Am lucrat numai cu ostasii.
C POPA: (rade – n.n.).
S.O.VANTU: Da. De data asta… multa prostime, dat fiind faptul că poporul asta s-a tampit de-a dreptul, prostimea asta inca tine cu imbecilul si trebuie sa-i degajam prostimea.

O actiune cam prea patimasa, dupa cum remarca autoironic Sergiu Toader:

Sergiu Toader: “[..] eu cred ca am fost isterici in lupta asta (n.r. lupta impotriva lui Basescu), de-aia ne uraste lumea, ca am fost isterici.”

De unde pleaca atata patima? Probabil ca din frica si tocmai din intelegerea presei ca instrument de presiune si santaj. E destul de limpede la ce e buna o televiziune fara credibilitate publica, dar la care Mona Pivniceru e abonata ca si prezidentiabilii, iar o alta judecatoare e prezentata in bucla cu o secventa bahica jenanta. Dupa ce Petrisor Obae publica zvonul ca Patriciu a cumparat Realitatea TV, Vantu reactioneaza prompt si demonstrativ, dupa cum ii explica lui Cozmin Gusa:

S.O. VANTU: “Si au facut-o ca ei se gandesc ca procurorii, judecatorii astia sunt speriati de mine si, daca se aude ca nu mai am Realitatea, o sa procedeze cum procedeaza cu carnatarii pe care-i prind la schimb de valuta. Deci, nu Patriciu a aruncat-o de data asta. De-aia am si fost eu in interviu, laudandu-ma cu banii mei ca, de obicei, dupa cum bine stii, n-o fac.”

politicienii din spatele stenogramelor
Din stenograme, Vantu iese aproape neatins. Sigur, intr-un stat normal textul discutat in CSAT cu presa de santaj care devine vulnerabilitate nationala ar produce oarece urmari, date fiind aceste dezvaluiri. Adica e vorba limpede de o retea de tip mafiot care ataca deliberat institutii ale statului, falsifica mecanismele democratice si castiga beneficii din santaj si intimidare. Dar ceea ce rezulta din stenograme numai a stat de drept nu seamana, deci o asemenea asteptare e desarta.
Mult mai rau decat Vantu ies, desigur, ziaristii. Cu cat mai cunoscuti, cu atat mai rau. De la cei din online, care joaca doar in categoria “esti prost, dar esti prostul meu”, pana la cei cu pretentii: Stelian Tanase, Emil Hurezeanu, Mihai Tatulici, Cristian Tudor Popescu, cei care au sarit ca arsi la arestarea lui Vantu acuzand atingerea presei. Care presa? Ca asta era fabrica de carnati in toata legea.
Dar mai exista o categorie care iese foarte sifonata, respectiv politicienii. Din nou, cu cat mai cu pretentii, cu atat mai rau. In primul rand Basescu, omul cu blatul esuat in scandal de cartier, care are cel putin scuza cu “mintea cea de pe urma”. Dar mai ales Ion Iliescu, ditamai politicianul candidat la cartea de istorie, care dupa ce s-a infiintat rapid in biroul lui Voiculescu de la GRIVCO pentru a lua act de lansarea “proiectului Iohannis”, acum apare la fel de disciplinat in a juca si in sceneta cu suspendarea, urzita de relatiile lui SOV.
Restul politicienilor evolueaza in categoria “esti prost, dar esti prostul meu”. Geoana si Crin dorm in post in vreme ce Vantu isi scoate la atac ostile regulate, ca atunci cand Catalin Popa ii raporteaza ca marionetele politice rateaza mingea ridicata la fileu de ONG-urile de casa:

S.O. VANTU: Da. O sa ma gandesc. Sa vorbesc cu MIRCEA şi cu CRIN sa vad de ce nu preiau mesajul. Nu stiu. M-a luat prin surprindere cu treaba asta.

In preziua alegerilor, Relu Fenechiu si Dan Radu Rusanu deja transeaza cu SOV ministere si sfere de influenta. N-a fost sa fie, caci Mircea Geoana, acest Agamita Dandanache dar pe invers, isi ia o … “umilinta” cu hidrantul, dupa cum plastic descrie chiar Vantu prestatia favoritului. Si ar fi fost candidatul ideal, facut idiot pe la spate si periat in fata, la randul lui gata sa se scuze ca nu i-a raspuns prompt la telefon celui pe care il facuse public “malefic si cam turbulent”:

M. GEOANA: Buna! Ce faci? Iarta-ma, n-am auzit telefonul, ca eram intr-o zona mai proasta.

Statul, pe care ar fi urmat sa il conduca formal Geoana si de facto Vantu, seamana cu descrierea facuta de noul Geoana al mogulilor, Victor Ponta: “S-a furat si sistemul lor a functionat mai bine decat al nostru”. Dupa cum o confirma si o interesanta discutie cu Corina Dragotescu:

S.O. VANTU: Nu, au furat! La Parlamentare au furat masiv, Corina!
C. DRAGOTESCU: A, asta este, asta e deja…
S.O. VANTU: La Parlamentare au furat, la Parlamentare au furat masiv cu sprijinul lu’ Mitrea.

stenogramele lui Voiculescu n-au interesat pe nimeni
O discutie mai putin picanta, purtata de Dan Voiculescu si Codrut Seres a aparut de asemenea in presa. In ea, mogulul antenelor se arata uimit ca o stire despre dosarul penal de spionaj, care fusese in toata presa, a aparut si in Jurnalul national si promite sa ia masuri.
De remarcat ca stenograma in care Voiculescu intervine in politica editoriala a trustului a starnit tot atatea reactii ca o stire despre o “vedeta porno surprinsa facand sex cu un necunoscut”. Absolut nicio reactie, la un trust unde prostitutia e in fisa postului.
presa de santaj isi cere drepturile
Dupa dezvaluirile din stenograme, au prins curaj si angajatii cu salarii restante din trustul Realitatea. Probabil sunt oameni care au muncit si care nu merita sa fie batjocoriti de cineva doar pentru ca nu au suficienta putere ca sa il infrunte. Totusi, modalitatea aleasa e halucinanta: un santaj pe fata la adresa trustului, amenintat ca vor urma dezvaluiri, daca nu se fac platile.
Nici pentru cei care isi primesc salariile la timp, nici pentru cei plimbati cu vorba, publicul nu mai conteaza de multa vreme. E drept ca primii fac compromisurile pe sume cu mult mai mari, platite prin off-shore-uri. 7500 euro pe luna, comision, 90.000 supliment anual, ca Sergiu Toader, autointitulat “comisarul sovietic”.
Sora geamana a Realitatii TV, Antena 3, a sarit prompt in apararea presei de tip maciuca si a tipat ca din gura de sarpe impotriva dictaturii. Putin tapaj, pentru impresie artistica. In fapt, a ingropat subiectul sub pres cat a putut de repede. Totul s-a mutat de la discutia despre libertatea presei catre una despre dreptul la intimitate. Parca prima era o problema mai des intalnita la dictaturi…
Au disparut complet talk-show-urile ingrijorate despre starea presei de pe cele doua televiziuni. De unde se discuta cu obstinatie includerea presei intre pericolele de securitate, de ai fi zis ca suntem o tara de ziaristi, acum subiectul atacurilor otravite dirijate prin presa nu mai prezinta interes. Viata privata e noul refren la moda. De parca atunci cand s-au difuzat sute de reportaje facute cu camera ascunsa, sute de inregistrari facute cu telefonul, inclusiv una in care presedintele isi dadea rasismul pe fata intr-o discutie cu sotia in masina proprie, n-ar mai fi existat decat problema interesului public, in locul dreptului la intimitate.
Atunci cand livrau materiale cat se poate de invazive, argatii de la Realitatea si de la Antene aduceau mereu argumentul “interesului public”. Argumentul mi se pare cum nu se poate mai potrivit pentru stenogramele Vantu. Securistii care le-au consemnat (apropo, cu o multime de erori de transcriere, graitoare pentru calitatea lucratorilor din servicii) ar fi trebuit sa le dea publicitatii de cum le-au interceptat, nu ca probe colaterale in alte dosare. Ce se discuta acolo e de mai mare interes public decat furtisagurile economice pentru care s-a obtinut mandatul de ascultare.
Se poate obiecta pe buna dreptate ca interlocutorii sunt selectati. Ca ar fi interesant sa vedem si o stenograma intre fratii Paunescu si Radu Moraru, sau intre Videanu si Nicoleta Savin (zic la intamplare).
Acestea s-ar putea sa apara, cand securistii vor face obisnuita lor intoarcere a armelor, pe final de mandat. Dar probabil ca o stenograma despre suprimarea unor articole despre cutare hypermarket sau producator de sucuri, mari platitori de publicitate, nu vom vedea niciodata. Si totusi asta nu inseamna ca actualele stenograme, asa trunchiate doar cu o parte din interlocutori, nu slujesc interesul public.
diviziunea muncii in trust
In trustul Realitatea-Catavencu exista o foarte buna diviziune a muncii. Televiziunea ignora subiectul stenogramelor rusinoase, Academia Catavencu il ridiculizeaza. E deja o performanta sa ridiculizezi nimicul, din moment ce restul trustului a decis ca stenogramele sunt nimic, nu exista. Dar catavencii au facut un pas mai departe. Au trecut la realizarea de stenograme imaginare ale convorbirilor dintre diverse persoane. Jenant si trist, de la unii care deveneau gravi pe tema libertatii presei sau care se amuzau de obedienta altora.
Stelian Tanase, inregistrat cand se ruga alaturi de Vantu sa iasa Geoana presedinte, a iesit la contraatac. A ales strategia autovictimizarii si aria dictaturii, care ii hartuieste pe hartuitorii la comanda. OK, e o strategie de aparare. Numai ca pentru asta l-a invitat in studio pe Sorin Rosca Stanescu sa planga impreuna de frica securistilor. Cam ce ne spune asta despre inteligenta lui Stelian Tanase?
Ba inca un fenomen si mai grav se manifesta printre catavenci. Au inceput toti sa scrie texte justificatoare pe un ton grav si cinic. Doru Buscu sau Radu Alexandru scriu in respectivele editoriale de parca ar fi devenit niste batrani tatulici sau chiriaci artagosi si cinici. Ma gandesc ca asta e o evolutie inevitabila in bransa lor. Chiar asa, Tatulici o fi fost si tanar?