Cei mai buni comici din stand-up

Sinuciderea lui Robin Williams mi-a prilejuit o discuție cu cineva, ocazie cu care am spus că o fi fost răposatul amuzant, dar în materie de stand-up comedy sunt alții peste nivelul lui, chiar dacă nu atât de cunoscuți. Despre morți, numai de bine și în calitatea mea de sinucigaș amator am compasiune pentru suferința dusă în spate de oricine sfârșește în acest mod. Cu un amendament pentru milionarii sinucigași, pe care îi consider îngrozitor de egoiști. Poate nu mai vezi sensul vieții pentru tine, poate nu te mai regăsești în cariera aleasă, în viața de cuplu, în orice. Dar când ești milionar îți rămâne încă posibilitatea de a te dedica altora într-un mod plăcut. Poți să-ți creezi propria insulă de frumos într-o țară oarecare, la marginea unei păduri și a unui râu, să ajuți o mână de copii, să crești cai, câini, flori, orice îți aduce bucurie și să te simți împlinit doar văzând acele ființe, care au nevoie de tine și cărora le transformi existența. E doar o idee.

În materie de comedie, există o mică diferență între mașinăria de la Hollywood, care înseamnă zeci de scenariști sclipitori, care creează situații comice și oportunitatea unui actor de a se pune o valoare și stand-up. Aici e ca la acrobațiile fără plasă. Eși singur ca în cușca cu lei în fața unui public necruțător. Artistul de stand-up poate să aibă mai puțin talent actoricesc, sunt și cazuri în care respectivii ar fi incapabili să interpreteze orice rol dramatic. Dar trebuie să aibă substanță în mesajul transmis, darul de a stârni curiozitatea, de a păcăli publicul, ducându-l pe o pistă falsă, încât poanta să îl ia prin surprindere. În stand-up e nevoie de subtilitate adevărată, uneori glumele sunt făcute să rămână în mintea ascultătorului mult timp după ce le-a auzit în sală. E mult mai mult decât o grimasă de-a lui Jim Carry, deși și pentru asta pot avea tot respectul.

George Carlin
Regretatul George Carlin era în felul lui un predicator. Își transmitea propria ideologie în momentele de pe scenă. Nu îi împărtășesc ateismul, nici cinismul, dar pot să admit că le împacheta într-o admirabilă inteligență. E imposibil să găsești un politician, care să fi pus un diagnostic atât de precis societății actuale, care să fi caricaturizat atât de bine ipocrizia și conformismul. Probabil de-asta nici nu prea avem pe cine vota, ca să schimbăm ceva. Dar, cum spunea Mark Twain, dacă votul ar putea schimba ceva, probabil ar fi ilegal.

Chris Rock
Un stil ceva mai comercial și alert, ceva mai spre Eddie Murphy și Will Smith, dar plin de poante. Memorabilă distincția dintre „bogați” și „cei care au avere”. „Shaquille O’Neal e bogat. Patronul alb, care îi semnează cecul de salariu are cu adevărat o avere. Dacă Bill Gates s-ar trezi într-o dumineață cu cât are Oprah s-ar arunca pe geam.”

Dave Chappelle

Eddie Griffin

Frank Caliendo

Pen Gillette

Jerry Seinfeld
Am crescut cu serialul lui, inegalabil în materie de serial de comedie. Încă mai am replici din el în cap pentru te miri ce situație din viața de zi cu zi. Încă mă uimește cum poate fi comic cu stilul lui arogant și fără talent actoricesc, dar uite că îi iese de fiecare dată.

Groucho Marx
Și pentru că am intrat în zona monștrilor sacri, care au făcut istorie în comedie, nu pot să nu-i amintesc pe frații Marx.

Monthy Python
Poate nu se încadrează neapărat la stand-up. Dar în materie de umor englezesc, Monthy Python sunt regii neîncoronați ai absurdului și subtilității comice.

Woody Allen
Woody Allen an făcut și el numere de stand-up, dar sunt mai greu de găsit într-o formă unitară pe YouTube. Rămâne însă un geniu al comicului de limbaj, din aceeași galaxie cu „tăcuții” Charlie Chaplin sau Buster Keton.